2018 – un an pe care Soljeniţîn şi-l imagina altfel

Publicat în Dilema Veche nr. 739 din 19-25 aprilie 2018
2018 – un an pe care Soljeniţîn şi l imagina altfel jpeg

La Departamentul de Literatură Comparată al Facultății de Litere din cadrul Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj, profesoara Ruxandra Cesereanu predă studenților ei un curs intitulat „Literatură și totalitarism“, în cadrul căruia analizează, printre altele, și faimoasa nuvelă a lui Aleksandr Soljenițîn, O zi din viața lui Ivan Denisovici. La rugămintea revistei noastre, Ruxandra Cesereanu a solicitat cîtorva dintre studenți cîte un mic text despre această nuvelă, pentru acest Dosar Soljenițîn al Dilemei vechi. Mulțumindu-i Ruxandrei Cesereanu, publicăm mai jos patru dintre aceste texte. Modul în care tineri români care, practic, s-au născut la ani buni după căderea comunismului rezonează la povestea blîndului Ivan Denisovici din gulagul lui Stalin este, pentru mine cel puțin, impresionant. Desigur, avem aici și o dovadă că nuvela lui Soljenițîn rămîne puternică peste timp și peste culturi. (S. V.)

 Adrian Emil RUS

Despre sine ca expresie a umanității

A scrie despre detenția din lagăr fără a-l face un loc al morții, ci dimpotrivă, al vieții, despre munca silnică fără a o detesta, ci a o vedea ca o datorie față de sine, a scrie despre condiția și limitele umane fără a încerca să emoționezi, despre suferința tăcută a celor părăsiți fără a-i face să scoată un strigăt, despre timpul care încremenește fără a-l blestema, a scrie despre toate acestea fără a încerca să faci din ele un elogiu al durerii, ci unul al rezistenței e poate cel mai însemnat aspect al cărții lui Soljenițîn O zi din viața lui Ivan Denisovici, ca o mărturie indirectă a unei vieți asumate spre relevarea unui adevăr. Dar mai mult decît adevărul acestei realități a negurii de represiune stalinistă e adevărul simplu al fiecărei existențe care, în contextul de a fi pierdut totul, nu a uitat să rămînă el însuși, căci Ivan, prin felul său de a privi lumea, prin limbajul și gîndul său de om obișnuit, e expresia unei astfel de moralități, a unui mod de-a fi care se caracterizează strict prin păstrarea demnității în fața propriului sine, în care condiția de-a fi înainte de toate om e imperativul existenței. Or, această formă de luptă prin sine e poate cea mai însemnată moștenire pe care a lăsat-o Soljenițîn generațiilor următoare.

 Ana-Maria BĂCANU

Reverberații identitare

Într-o epocă în care ritmurile sînt dictate de viteza năucitoare de dezvoltare a tehnologiei, generația tînără se poate lăsa ușor purtată de acest curent, făcîndu se adesea vinovată de ignoranță față de trecut. Într un fel e de înțeles, avînd în vedere că, pentru a putea ține pasul cu tot ce se petrece, trebuie să te concentrezi pe repede-înainte, însă cheia identitară a fiecăruia se descoperă (și) privind înapoi. În această ordine de idei, cartea lui Alek­sandr Soljenițîn O zi din viața lui Ivan Denisovici este o redută împotriva uitării colective. Societatea de azi se construiește pe sacrificiile secolului trecut, iar acest roman nu face decît să creioneze o moștenire mentală, un construct accesibil oricui dorește să cunoască și să se cunoască. Aceia care nu au trăit pe propria piele tragediile petrecute în comunism cu greu își pot asuma ceva ce le rămîne străin, pe principiul „sătulul nu crede la ăl flămînd“. Tocmai de aceea, Soljenițîn intuiește corect cînd alege să descrie opresiunile din Gulag prin intermediul unui personaj ficțional, deschis aproprierii de către oricare cititor. Acțiunea romanului se concentrează pe o zi într-un lagăr din Rusia sovietică, iar prin abundența detaliilor și comportamentul autentic, filtrate prin imaginarul unui deținut, învestește cititorul la rang de părtaș. Lectura fiind inițiatică, oferă șansa de a trăi o zi ca prizonier, ca muncitor în gerurile unui lagăr, creînd o memorie imposibil de dobîndit altfel pentru generația tînără de acum.

 Andreea-Ioana HAGEA

Acum, în 2018

Într-un an 2018 pe care Soljenițîn și-l imagina poate cu totul altfel, cu mai puțină nedreptate, cu mai puțin absurd și incompetență politică, citim probabil O zi din viața lui Ivan Denisovici detașați de atmosfera acelui infern care arde molcom și în care sute de mii de oameni și au trăit o parte sau poate chiar întreaga viață. Ce putem învăța noi, o generație care nici măcar nu era născută atunci cînd Cortina de Fier a căzut? Lecția curajului. Soljenițîn și-a petrecut opt ani din viață în Gulag pentru un comentariu derogatoriu făcut despre Stalin într-o scrisoare, după care a fost exilat. Totuși, a hotărît să publice un roman care, deși se vrea o ficțiune, este o mărturie a tuturor celor a căror voce a fost suprimată. A hotărît că nevoia de adevăr este stringentă. A dedicat acest roman fiecărei secunde de agonie a deținuților, fiecărei dimineți în care și-au adunat toată voința pentru a se ridica din pat și a mai îndura o zi de nonsens. Dar a dedicat romanul și celor care au fost copleșiți sub povara nedreptății pentru ca posteritatea să vadă cum un regim totalitar a afectat toate acele vieți și pentru a face ca acele vieți să nu rămînă doar cîteva rînduri scrise într-un registru.

● Georgia MORARU

Mesaj de la Soljenițîn

Generația mea uită mult prea ușor că viitorul depinde de acțiunile și deciziile ei prezente, manifestînd o solidaritate de tip ad-hoc pe timp de criză. Astfel, lecția lui Soljenițîn este atît de similară cu aceea a lui Maiorescu – să credem că fondul primează asupra formei –, încît ne poate activa acel simț civic pe care trebuie să îl regăsim pentru a genera o schimbare. Forma poate fi mesajul, dar mesajul este formă doar dacă are puterea de a inspira o întreagă generație să-și cunoască istoria pentru a învăța mereu să nu o repete. Aceasta e moștenirea pe care Soljenițîn a lăsat-o celor ce au venit după el și acesta este mesajul pe care și-a dorit cu încăpățînare și curaj să îl transmită. Și ar fi spre pierderea noastră să nu ne întîlnim cu el, să nu-i cunoaștem limbajul atît de accesibil tuturor prin cartea O zi din viața lui Ivan Denisovici.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

păcănele
Câștigător la păcănele, jefuit de un prieten. Polițiștii din Vaslui l-au reținut pe tâlhar
Un tânăr de 26 de ani din Vaslui, invidios pe un amic de 19 ani care câștigase la păcănele, l-a urmărit în orașul Târgu-Neamț și l-a deposedat prin violență de portofel, în care se aflau 1.500 de lei.
bani
Cuantumul indemnizaţiei de şomaj, majorat. Klaus Iohannis a promulgat Legea
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, legea care prevede majorarea cuantumului indemnizaţiei de şomaj acordată persoanelor cu un stagiu de cotizare de cel puţin un an, acesta urmând să fie egal cu valoarea indicatorului social de referinţă.
auchan png
Zeci de magazine Auchan din toată ţara, amendate de ANPC. Care au fost cele mai frecvente abateri
Comisarii pentru protecţia consumatorilor au amendat 50 de magazine Auchan din toată ţara cu suma de 750.000 de lei, în urma unor controale efectuate în cursul ultimei luni.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.