2007 - anul aterizării într-o nouă

Publicat în Dilema Veche nr. 204 din 12 Ian 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Un om politic de v├«rf din Rom├ónia spunea odat─â c─â tot ceea ce i se ├«nt├«mpl─â bun acestei ┼ú─âri vine t├«rziu ┼či la presiune extern─â. A┼ča ┼či cu aderarea la Uniunea European─â. Rom├ónia s-a v─âzut intrat─â ├«n familie la doi ani ┼či jum─âtate dup─â aderarea fostelor ┼ú─âri comuniste din Europa Central─â ┼či a republicilor baltice, cu o frac┼úiune de secund─â ├«nainte de ferecarea u┼čilor, nu se ┼čtie pentru c├«t timp. ┼×i a reu┼čit s─â-┼či ating─â obiectivul ├«n urma presiunilor adesea infernale pe care autorit─â┼úile de la Bruxelles le-au f─âcut asupra clasei politice de la Bucure┼čti. C├«┼úiva dintre tehnicienii care au dus greul negocierilor de aderare spun ┼či azi pove┼čti de-a dreptul incredibile despre rezisten┼úa acerb─â la reforme din interiorul zonei politice. Tot ei ┼čtiu ┼či cum au fost convin┼či baronii centrali ┼či locali s─â accepte totu┼či introducerea m─âsurilor de transparen┼ú─â, concuren┼ú─â ┼či reformare a justi┼úiei: adesea prin b─âtut cu pumnul ├«n mas─â, de prea multe ori cu promisiunea unor compensa┼úii ulterioare, sub diferite forme. Aceia┼či tehnicieni povestesc ┼či despre felul ├«n care Bruxelles-ul ├«n┼úelegea s─â ┼úin─â mereu Rom├ónia ├«n priz─â. "C├«nd bulgarii erau chema┼úi la evalu─âri ┼či raportau atingerea unor obiective erau felicita┼úi, dup─â care li se cerea s─â treac─â urgent la m─âsurile urm─âtoare. C├«nd noi explicam ce am realizat, ni se r─âspundea: ┼ĄFoarte bine, trimitem o echip─â s─â verific─âm├é┬╗" - afirm─â un diplomat rom├ón. Adev─ârul este c─â, de 17 ani, Rom├ónia s-a aflat ├«n situa┼úia de a urm─âri o "foaie de parcurs" fabricat─â ├«n Ocident. ┼×i tocmai pentru c─â provenea de acolo, popula┼úia i-a acordat ├«ncredere, iar politicienii nu au avut prea mult spa┼úiu de manevr─â. Dorin┼úa rom├ónilor de a se vedea ie┼či┼úi din "zona gri" ┼či racorda┼úi la spa┼úiul occidental al bun─âst─ârii a fost at├«t de mare, ├«nc├«t nici o politic─â ├«n contra acestui curent nu putea avea sor┼úi de izb├«nd─â, dec├«t cel mult par┼úial ┼či pe termen scurt. Rom├ónia ┼či-a ├«nt─ârit institu┼úiile democratice ┼či a legiferat noi ┼či noi libert─â┼úi, pentru a putea fi admis─â mai ├«nt├«i ├«n Consiliul Europei ┼či mai apoi ├«n r├«ndul ┼ú─ârilor candidate la NATO ┼či Uniunea European─â. A trebuit s─â-┼či reformeze structurile de ap─ârare ┼či siguran┼ú─â na┼úional─â pentru a ├«ndeplini standardele Alian┼úei Nord-Atlantice. A fost obligat─â s─â-┼či deschid─â economia, s─â introduc─â regulile concuren┼úei ┼či transparen┼úei ┼či s─â reformeze justi┼úia, pentru a putea adera la Uniunea European─â. C├«t de profunde au fost aceste reforme este greu de spus acum. "Conflictele ├«nghe┼úate" din sfera politic─â au izbucnit la suprafa┼ú─â cu o energie impresionant─â ┼či debord├«nd de populism. Populismului moral de la Cotroceni (pre┼čedintele ├«i acuz─â pe to┼úi cei care nu s├«nt de partea sa de corup┼úie ┼či tic─âlo┼čie) i se opune populismul economico-financiar de la Palatul Victoria. Cre┼čterile de pensii ┼či de salarii, nesus┼úinute de realit─â┼úi economice, ┼či ├«ncurajarea nes─âbuit─â a consumului intern pun deja ├«n pericol stabilitatea economic─â din anii ce vin - apreciaz─â anali┼čtii de specialitate. Oarecum ├«mpotriva celor dou─â mari populisme se ridic─â populismul fotbalistico-religios al lui Gigi Becali. ┼×i toate acestea la un loc pun ├«n umbr─â populismul unei st├«ngi care ├«nc─â nu se reg─âse┼čte, dar care arunc─â tot mai multe ocheade spre populismul de rang─â, tip Vanghelie. Pe acest teren s-au consumat, din p─âcate, marile confrunt─âri politice ale anului 2007. Rom├ónia a fost l─âsat─â s─â se descurce cu banii trimi┼či acas─â de emigran┼úi, cu afacerile imobiliare ┼či cu locurile de munc─â dezvoltate de investitorii str─âini, care au sim┼úit atrac┼úia terenului gol. F─âr─â presiune extern─â, clasa politic─â din Rom├ónia nu s-a dovedit capabil─â s─â produc─â un nou set de priorit─â┼úi na┼úionale, un proiect menit s─â desc─âtu┼čeze energii ┼či s─â stimuleze dezbateri. Un proiect care, spre deosebire de tot ce s-a ├«nt├«mplat ├«n ultimii 17 ani, trebuia s─â vin─â din interior, ┼či nu din afar─â. Obiectivele ┼či interesele Rom├óniei ├«n Uniunea European─â nu au fost formulate cu claritate. Rom├ónia v─âde┼čte deocamdat─â mentalitate de asistat - sper─â s─â primeasc─â ceva din fondurile europene, a┼čteapt─â investi┼úii str─âine - care vin ├«n mod oarecum natural -, dar este departe de marile dezbateri europene. Practic, din cauza lipsei lor de viziune, liderii politici care se laud─â azi c─â au scos ┼úara din "zona gri", dintre spa┼úiul euroatlantic ┼či cel ex-sovietic, n-au f─âcut dec├«t s─â o plaseze ├«ntr-o nou─â "zon─â gri". Aceea a particip─ârii marginale la dezbaterea marilor teme europene ┼či de participare slab─â ├«n marea competi┼úie a globaliz─ârii. ├Äntr-un clasament al contribu┼úiei na┼úiunilor la globalizare, realizat de revista Foreign Policy, Rom├ónia ocup─â locul 36 din 72 de ┼ú─âri luate ├«n calcul. O pozi┼úie de mijloc, favorizat─â ├«ns─â de transferurile financiare ale rom├ónilor care lucreaz─â ├«n afara grani┼úelor ┼či de deschiderea economiei, ca urmare a ader─ârii la Uniunea European─â. Rom├ónia este ├«ns─â tras─â ├«n jos de calitatea ┼či gradul de securizare a serviciilor de Internet, precum ┼či de capitolul transferuri guvernamentale. S─â recunoa┼čtem, indicatorii ofer─â o bun─â imagine asupra realit─â┼úilor rom├óne┼čti. O jum─âtate din ┼úar─â - cea din mediul rural - este slab cuplat─â la Internet sau pur ┼či simplu se afl─â ├«n afara re┼úelei. Implicarea guvernamental─â ├«n modernizarea infrastructurii este ┼či ea mult redus─â, cel pu┼úin ├«n compara┼úie cu statele europene. Notele slabe de la acest capitol nu fac dec├«t s─â reflecte discrepan┼úele uria┼če dintre mediul urban ┼či cel rural, ineficien┼úa administra┼úiei, capacitatea sc─âzut─â de absorb┼úie a fondurilor comunitare ┼či angajamentul neconving─âtor pentru descentralizare. Cu o jum─âtate din popula┼úie neintrat─â ├«nc─â ├«n secolul XXI ┼či cu o infrastructur─â ├«nvechit─â, Rom├ónia nu are cum s─â-┼či sporeasc─â participarea la fenomenul globaliz─ârii. ┼×i ├«nc─â un am─ânunt semnificativ: circa 70% dintre schimburile comerciale ale Rom├óniei se efectueaz─â cu Uniunea European─â. P├«n─â la aderare, acesta era, desigur, un avantaj - sau m─âcar un argument de ordin statistic pentru compatibilitatea economiilor. Dup─â 1 ianuarie 2007, lucrurile ├«ncep s─â se schimbe. Important devine restul de 30 de procente, cu care Rom├ónia iese ├«n lumea larg─â - o cifr─â care arat─â contribu┼úia modest─â la participarea Europei ├«n competi┼úia global─â. De aici ar putea s─â porneasc─â un proiect al Rom├óniei de dup─â atingerea marelui obiectiv euroatlantic al tranzi┼úiei. ├Äntrebarea este ├«ns─â cine poate ├«ncepe un asemenea proiect.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos ÔÇ×ambalatÔÇť care ├«i transform─â pe tineri ├«n victime. ÔÇ×Inima lor ajunge ca la 80-90 de aniÔÇť
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi ├«ncearc─â cu disperare s─â salveze o balen─â┬ábeluga blocat─â ├«n r├óul Sena, cu o injec┼úie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ┼čtiin┼úifici spun c─â balena pare s─â fie vizibil subnutrit─â, iar salvatorii sper─â totu┼či s─â o ajute s─â-┼či recapete apetitul ┼či energia necesar─â pentru a se ├«ntoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×R─âceala diplomatic─âÔÇŁ dintre Bulgaria ╚Öi Rom├ónia
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sf├ór╚Öit de secol XIX poate fi definit ca fiind ÔÇ×destinsÔÇŁ. O dovad─â o constituie ╚Öi vizita lui Carol I, ├«nso╚Ťit de frunta╚Öul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alian╚Ťe), la Sankt Petersburg, ├«n iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bun─â primire.
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
├Ängrijorat de ├«naintarea germanilor ╚Öi de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a ├«ntrebat pe Jukov dac─â va putea men╚Ťine Moscova. Jukov a r─âspuns afirmativ, cu condi╚Ťia trimiterii a ├«nc─â dou─â armate ╚Öi furniz─ârii a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat c─â nu mai existau tancuri.