O viață postumă

Publicat în Dilema Veche nr. 745 din 31 mai - 6 iunie 2018
O viață postumă jpeg

■ Florin Mitroi, Zile, prefață de Erwin Kessler, Editura Humanitas, 2018.

Această carte, însumînd 500 de pagini de comentariu și (în cea mai mare parte) imagine, nu e nici album, nici monografie ilustrată. E o construcție mentală, un dispozitiv de interpretare conceput de Erwin Kessler pentru a face posibilă în­tîlnirea adecvată cu tipul de sensibilitate al unui artist deopotrivă imens și necunoscut. Căci ce s-a știut despre Florin Mitroi ca personna, ca prezență publică în spațiul picturii românești din a doua jumătate a secolului XX s-a dovedit a fi absolut insuficient. Cariera lui exterioară, ternă, regulamentară, de profesor la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“, mai degrabă steril în privința creației (va avea o singură expoziție personală, și aceea tîrziu, în 1993), nu promitea nimic din ceea ce, după moartea lui, a constituit o revelație. Și cantitativă, desigur, fiind vorba despre peste 7300 de desene, dar în primul rînd valorică. Demonstrarea și fructificarea acestei valori cu contur incert reprezintă marea miză a lui Erwin Kessler, motivul de adîncime pentru care dispozitivul despre care vorbeam a fost elaborat și pus în funcțiune. E o încercare exemplară, susținută cu alegrețe și forță de veritabilă cavalcadă intelectuală, așa cum nu știu să fi întîlnit, de pildă, în discursul criticii contemporane. Cu atît mai puțin al aceleia dotate cu agendă lucrativ-academică, contra căreia Kessler trimite, de altfel, cîteva binevenite săgeți. Ceea ce-l interesează pe el e să discearnă un adevăr, nu să „cerceteze“ inerțial și frigid teritorii istoricizate.  

Punctul de plecare simbolic al Zile-lor îl reprezintă, în trepte, lunile februarie și noiembrie ale anului 1974. E momentul cînd cu Florin Mitroi se petrece ceva, o transformare radicală și imposibil de descris în termeni preciși. Arta lui, care fusese pînă atunci doar marginală, exersînd perfecțiunea tehnică și păstrîndu-se imună la mode, capătă dintr-odată atributele unicității. Devine, pe de-o parte, strict privată, corpusul de desene rămînînd pînă la sfîrșit în mapele din atelier. Dar mai important decît atît, devine prizoniera de lux a unei obsesii care nu ține de tematică, ci de asumarea tematicii, adică de individuație: e vorba de sexualitatea ca pereche, aproape consubstanțială, a morții. Și una, și cealaltă, fără nimic alegoric, perfect concrete, în reprezentări figurative. La treizeci și cinci de ani, vîrstă cu încărcătură dantescă (Nel mezzo del cammin di nostra vita), Florin Mitroi își reprezintă propria sinucidere: chipul bărbatului spînzurat sub această efigie păstrează mult din trăsăturile lui. E o dispariție în efigie, desigur, dar una din orizontul căreia Mitroi nu va ieși, de fapt, niciodată. Tot serialul de desene de aici, alcătuind un roman grafic cu totul special, este, din punctul acesta de vedere, o biografie fără cronologie, „o viață postumă“, cum inspirat o numește Erwin Kessler. Scenariul amintește întrucîtva de acea teorie a ultimului cu care H.-R. Patapievici își începea cartea despre Culianu: se întîmplă în cazul minților excepționale ca, de la un moment încolo, acestea să realizeze un salt de nivel cu totul neașteptat. Talentul devine atunci, în mod spontan și irevocabil, geniu. Nu pentru multă vreme, căci, arată Patapievici convocînd exemplul lui Nitezsche, sancțiunea unui astfel de hybris e întotdeauna categorică. În cazul lui Mitroi, pedeapsa pare a fi fost tocmai acceptarea, în deplină disciplină stoi­că, a sinuciderii cotidiene, a sinuciderii în doze mici, vreme de 29 de ani.

Ce s-ar fi putut petrece totuși în 1974 cu Florin Mitroi? Dacă resorturile profunde sînt insondabile (și nu au cum să fie altfel), circumstanțele se pot, de bine, de rău, reconstitui. Erwin Kessler avansează o ipoteză pertinentă care îmbină antropologicul cu politicul. E vorba despre Legea presei, care stipula, pe căi ocolite și în cunoscutul limbaj de lemn al epocii, reintroducerea cenzurii în raport cu tot ce însemna spațiu public. Astfel că îi afecta în egală măsură și pe gazetari, și pe creatori. Prelucrată și prezentată în lunile anterioare promulgării (28 martie 1974), legea era unul dintre efectele practice ale mult mai cunoscutelor Teze din iulie. Pentru Mitroi lucrul cădea cum nu se poate mai prost: căci, aflat în pragul vîrstei începînd cu care nu mai putea fi considerat, din punct de vedere instituțional, tînăr artist, era practic constrîns să se oficializeze. N-a făcut-o. A folosit în schimb prilejul pentru a se scufunda în infern.

Cosmin Ciotloş este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Elementar, dragul meu Rache. Detalii mateine sub lupă, Humanitas, 2017.

1038 15 cop2 jpg
Levitația electromagnetică în tesseract
Eul de scriitor ratat apreciază această fragmentare din care se alcătuiește întregul: „Nu cred în cărți, cred în pagini, în fraze, în rînduri“.
p 22 Katherine Pangonis jpg
Fenicienii, oamenii purpurii
În unele contexte, fenicianismul și renașterea interesului pentru trecutul fenician al Libanului nu reprezintă decît o reacție rasistă la panarabism.
1035 15 coperta jpg
Sculptînd în timp
Există însă şi o altă cale de unire a materialului cinematografic, în care esenţială este dezvăluirea logicii în ceea ce privește modul de a gîndi al oamenilor.
foto 1 back stages jpg
1033 15 Iulia Lumanare copy (5) jpg
„Ne vom opri mereu la ceea ce ne este familiar” – interviu cu actrița Iulia LUMÂNARE
„Timpul a fost comprimat, și asta este, poate, cel mai dificil aspect al scenariului, deci al poveștii.”
1033 23 Foto Iulian Popa jpg
„Scriu ce văd în jurul meu, ca și cum aș fi în mijlocul acțiunii, dar invizibil“ – interviu cu Iulian POPA
„Un chimist, un om cu educație științifică, dar care are o abordare total neștiințifică, bazată pe percepții senzoriale.”
p 23 Passivité courtoise, 1930 jpg
Victor Brauner – Sfîrșitul și începutul
Opera lui îl face să meargă înainte mai degrabă decît o face el.
1031 15 Strøksnes, Morten Photo Cathrine Strøm webp
image png
Hotarul nevăzut al pictorului – expoziție aniversară Mihail Gavril* –
Lucrările prezente în expoziția de la Palatul Parlamentului, Sala „Brâncuși”, au o tematică ce aparține zonei sacrului.
1028 15 charlotte higgins miturile grecesti jpg
Miturile grecești repovestire din perspectivă feminină
Acestea sînt cîteva dintre personajele care controlează multe dintre narațiunile incluse în această carte.
1027 15 ёGoodlife Photography jpeg
p 22   Expoziția Victor Brauner jpg
Culoarea Artei
„Important e ce se vede.” Da, toți știm asta. Dar dacă v-aș spune că la fel de important e ce nu se vede?
1026 15 Calin Pop cu Nicu Covaci2 jpg
Rock, opoziție și represiune – Phoenix & Celelalte Cuvinte –
Spre deosebire de Phoenix, Celelalte Cuvinte nu au luat vreodată în considerație fuga din România comunistă.
DoinaLemny jpg
1025 22 Mario Martone  jpg
„Și cinematograful e un joc cu reguli” – interviu cu regizorul Mario MARTONE
„Atunci cînd regizez un film după un roman, nu mă interesează să pun în scenă doar povestea personajelor, ci și vocea scriitorului.“
1024 15 ABRA, Costinesti, anii 80 jpg
Unde sînt rockerii de odinioară?
„Toți am simțit că nici un zid nu ne va mai ține despărțiți vreodată”, avea să-și amintească ani mai tîrziu unul dintre cei prezenți la eveniment.
1023 15 Abziehbild  Unapplied Arts, 2023, Arsmonitor jpg
Lumea artei – elitism non-profit sau marginal pentru profit –
Și se încearcă același lucru de către artist-run-space-urile din Casa Presei.
1022 15 Marian Crișan jpeg
„Cînd ai în film un texan călare, inevitabil te gîndești și la western” – interviu cu regizorul Marian CRIȘAN –
Ca surse de inspirație au fost compozițiile lui George Enescu și Eugen Doga, în special albumul lui Echoes of the East.
10 pentru Rushdie jpeg
Dacă pacea ar fi un premiu
Cu toate acestea, am să mă întorc acasă cu acest premiu pentru pace.
Taifas 3 png
Cineaști balcanici la Taifas – anchetă –
Pentru că sînteți o revistă românească, iar el este pentru mine cel mai interesant regizor român al momentului.
1020 15 Andrei Tanase jpg
1020 15 1 jpg
Un tip de încordare
Artistul propune un storyboard neconvențional prin plasarea privitorului într-un spațiu definit vizual prin contraste.
1019 15 Foto Cristian Sutu jpg
1018 16 foto Ariana Serban jpg
„Literatura. Arie protejată” – interviu cu Robert ȘERBAN
„Am căutat, an de an, să identificăm cîte o temă, care să nu eludeze actualitatea și realitatea.”

Adevarul.ro

image
Prima echipă eliminată de la Euro 2024, după ce Franța și Olanda au remizat în grupa D
Germania și Spania sunt deja în optimile Campionatului European.
image
Cum a rămas un român fără bani în cont în timp ce își rezerva vacanța online. „Am intrat pe link”
Numărul înşelăciunilor legate de rezervări online a crescut de 9 ori în acest an. A păţit-o şi un tânăr din Bucureşti care a rămas fără o sumă importantă din cont.
image
Cele mai cancerigene produse de curățenie pe care toată lumea le folosește. Cu ce le puteți înlocui
Un avocat specializat în vătămări corporale catastrofale a avertizat consumatorii împotriva utilizării a trei produse cancerigene care se găsesc în mod obișnuit în case.

HIstoria.ro

image
Cine au fost agenții dubli din al Doilea Război Mondial?
Cea mai importantă parte a Operațiunii Fortitude a reprezentat-o rolul jucat de agenți dubli.
image
Când au apărut primele bănci din Țara Românească
Pe măsură ce viața economică a Țării Românești se dezvoltă, apar numeroase proiecte și încercări pentru organizarea instituțiilor naționale de credit. Î
image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns: