Mică retorică a bețigașelor

Publicat în Dilema Veche nr. 659 din 6-12 octombrie 2016
Mică retorică a bețigașelor jpeg

Obiceiul asiatic cu care m-am acomodat foarte repede e mîncatul cu bețigașe. Nu e foarte ușor, mai ales cînd ai de-a face cu tipuri diferite.  Coreenii de azi folosesc bețigașe de inox, grele, reci, aplatizate la capete, reutilizabile pentru diferitele feluri succesive de mîncare, care îți alunecă ușor din mînă dacă nu ești atent,  pentru care îți trebuie o dexteritate mult mai mare. Chinezii le au pe cele din lemn, de unică folosință, ușor nefinisate, rurale, foarte ușoare, în care sosurile se îmbibă ca într-un burete, dar cu care poți învăța cel mai repede să mănînci.  Japonezii le utilizează mai ales pe cele din plastic, masificate, impersonale, alunecoase, rotunjite la capete. Singurele care nu permit amestecul de gusturi cu textura din care sînt făcute sînt cele din cireș, nici grele, nici ușoare, fine într-un mod natural.

Ca peste tot în lume, mîncatul cu ustensile e însoțit de un cod al bunelor maniere. Bețigașele nu pot fi ținute oricum în mînă. Mai întîi, înainte de utilizare, trebuie așezate perfect paralele, cu vîrfurile în jos, sprijinite de tăblia mesei. Micul secret este să le ții prinse cît mai de sus cu degetele, nu de la mijlocul lor, în unghi de 45 de grade, astfel încît capetele mai groase să nu-ți iasă cu mult în afara palmei. Bețigașul de jos este cel care nu trebuie mișcat, pe care îl ții imobil, presat de degetul mare  înspre podul palmei și întotdeauna – eticheta și dexteritatea obligă – deasupra inelarului și a degetului mic. Îl fixezi cu baza degetului mare, presîndu-l ferm înspre căușul palmei și peste cele două degete.  Bețigașul de deasupra este cel mobil, prins de capăt între buricul degetului mare, arătător și mijlociu. Dacă îți alunecă din poziția paralelă, le repoziționezi delicat cu vîrful în jos, pe masă. La sfîrșit, bețigașele nu se lasă niciodată cu vîrful în bol – e un semn al discordiei, al răului, al morții –, ci se așază pe micul suport de ceramică de alături la mesele mai sofisticate sau, în aceeași poziție perfect paralelă în care au fost ținute în mînă, lîngă vas ori pe marginea acestuia.

Mi s-a părut întotdeauna recon­for­tant acest mic dans al be­ți­ga­șelor: unul ancorat, realist, prins ferm între oasele degetelor, celălalt mobil, fluid, jucăuș, plutind deasupra bolului colorat cu mîncare, încercînd o nouă opțiune, un nou amestec de gusturi între un bob de fasole neagră, o frunză de susan și o mică bucățică de pește afumat. E ceva liniștitor în tot acest mecanism reinterpretat al contrariilor, al vechii formule yin-yang. Nu știu cît de fin se poate ajusta culinar o conversație gestionînd timpul cu o furculiță în mînă, dar, am constatat-o de nenumărate ori, se vorbește mai așezat, mai cumpătat mîncînd cu bețigașele. Taci mai bine, eviți mai ușor momentele mai apăsătoare ale unei conversații, gîndești mai mult înainte să vorbești, alegi mai bine cuvintele. Reglatul fin și constant al bețigașelor îngăduie pauza, absența reflexivă, micul intermezzo al tăcerii bune și neapăsătoare, interludiul între gînduri, concentrarea, dar și gratuitatea, surîsul lejer atunci cînd unul mai îndărătnic nu se așază cum trebuie. Îngăduie alegerea, combinațiile de gusturi. Îngăduie mai bine solitudinea, mai ales în lumea aceea atît de agitată în comunitarismul ei. Una dintre imaginile mele favorite din experiența asiatică este cea a mesenilor singuratici aflați la sfîrșitul zilei de lucru în vreun restaurant foarte mic, îngust, pe cîte o stradă înghesuită a marilor orașe, baletînd mut, într-un ralanti de aripă de fluture, din bețigașe.

Mîncatul cu bețigașe se aseamănă foarte mult, cred, cu mecanismul lecturii, cu plăcerea și subiectivitatea ei. Alegi un paragraf, revii asupra lui, îl recitești întocmai cum bețigașele aleg din bol – vorba lui Matei Călinescu atunci cînd scria despre bucuria lecturii de plăcere – o „senzorialitate îmbătătoare“ a mixului ori rezonanța slabă, dar reconfortantă a unui singur, simplu gust. Chiar și acum, la cîțiva ani buni de la întoarcerea din Coreea, simt nevoia să iau din cînd în cînd bețigașele și să mănînc cu ele nu doar mîncarea asiatică de la vreun food court din mall-urile locale, ci și așa, în liniștea bucătăriei mele, cu aceeași bucurie cu care aș alege să insist sau să revin asupra unui cuvînt sau a unui paragraf dintr-una din cărțile mele de ficțiune favorite. Pentru mine e o formă de regăsire dincolo de obiceiuri deprinse în alte locuri. E o reexersare, în mic ritual cotidian, a solitudinii bune a lecturii.

958 15 15 Stefania Hirleata jpg
„Patrimoniul din Băile Govora poate fi salvat” – interviu cu STUDIOGOVORA –
Stațiunea are mai multe comori, dar Pavilionul de băi se distinge în mod special, pentru că a fost multă vreme punctul central și este azi abandonat, ceea ce are un impact negativ puternic asupra felului în care vizitatorii și localnicii percep stațiunea.
957 15 Fanny Chartres jpg
CC jpg
A nu trăi (doar) din trecut
Muzica celor de la Soft Machine (numele e preluat de la romanul lui William Burroughs) s-a dorit de la început un fel de happening, utilizînd lumini psihedelice și folosind influențe diverse.
957 21 Ligia Ciornei foto din arhiva personala jpeg
„Generația de acum minimalizează schizofrenia perioadei comuniste” – interviu cu Ligia CIORNEI
„Am încercat să surprindem efervescența interioară a unei femei însărcinate care e obligată să ia o decizie din cauza circumstanțelor.”
956 16 Cazacu1 jpg
Un maestru al jazz-ului spiritual
La cei 84 ani ai săi, Charles Lloyd a fost decanul de vîrstă al invitaților ediției de anul acesta a Festivalului de Jazz de la Gărîna.
c sebastian marcovici 1 jpg
O pădure, trei călăreți, o fată frumoasă. Și „Persona” lui Andryi Zholdak la FITS
Cîteva note fugare pe marginea spectacolului „Femeia mării”, prezentat pe scena Festivalului de Teatru de la Sibiu de trupa Teatrului Național Marin Sorescu.
955 15 Razvan Scurtu jpg
954 15 Jinte Deprez & Maarten Devoldere jpg
„Cîntecele de dragoste n-o să fie niciodată depășite” – interviu cu muzicianul Maarten DEVOLDERE
„Pentru mine, albumele cu cea mai mare însemnătate sînt despre dragoste și despărțiri.”
953 15 Gabriel Achim jpg
953 21 Banu2 jpg
Peter Brook, dispariția
El a ştiut întotdeauna cum să injecteze energie şi să însufleţească un public care a resimțit dorinţa regizorului de a-l erija în partener.
p 22 Monica Stan credit Lorand Vakarcs jpg jpg
„Cînd nu mai ai droguri, te hrănești cu afecțiunea celorlalți” – interviu cu Monica STAN
„Și relațiile de familie pot fi foarte toxice. Se creează relații codependente, toată lumea încearcă să extragă ceva de la celălalt, doar că aici nu sînt bani.”
p 23 credit P  Dalea jpg
Mai rău ca moartea
Datorită acțiunii de la Reșița, am observat cum opinia publică poate fi stîrnită printr-un demers artistic, asumîndu-și o postură interogativă sau reflexivă în raport cu lumea socială și dramele ei.
951 15 Marius Giura foto Andrei Becheru jpg
„Generațiile de muzicieni se schimbă“ – interviu cu Marius GIURA
„Sîntem mîndri de artiștii pe care am reușit să îi invităm. Ei au adus faimă acestui festival.”
951 16 Credit foto Adi Molnar 1 jpeg
„Trec printr-o perioadă crem cu abțibilduri” – interviu cu OIGĂN
Am umblat pe străzi cu sens unic, m-am uitat în casa liftului cînd el era plecat la supermarket și mi-am găsit un fel de voce doar a mea.
p 15 Delta Bucurestiului 0778 jpg
„Încerc să încetinesc dispariția amintirilor din acest loc” – interviu cu regizoarea Eva PERVOLOVICI
„Pentru mine era important să arăt în film acest trecut simbolic, în același timp artistic și spiritual, al închisorii Văcărești.”
947 15 Alexandru Belc jpeg
„Mă interesează legătura dintre trecut și prezent” – interviu cu regizorul Alexandru BELC
„Cît de mult putem să ne luptăm pentru a nu lăsa compromisul să se instaleze în noi?”
p 15 coperta2 jpg
Nota traducătorului
Seria romanelor „În căutarea timpului pierdut” de Marcel Proust va apărea, începînd din acest an, la Editura Cartier în noua traducere a lui Cristian Fulaș.
p 21 jpg
David Lynch: fuga psihogenică
La David Lynch există o doză bine echilibrată de mister și de inexplicabil, de gangsteri și femei în pericol, de dedublare și subconștient.
945 15 Sebastian Strasser png
„Mi s-ar părea fabulos să fac un film SF în România” – interviu cu regizorul Sebastian STRASSER
Tehnica învățată în ultimii zeci de ani aș vrea să o aplic la poveștile autentice care sînt parte din sufletul țării în care m-am născut.
945 22 Christian Badea jpeg
„Voiam să aud ceva care să-mi dea încredere că există potențial” – interviu cu dirijorul Christian BADEA
„Tehnic, muzicienii tineri sînt buni, atitudinea lor e bună. Trebuie timp.”
„Altfelul este de multe ori mai ademenitor și, uneori, mai trainic” – interviu cu Horațiu MĂLĂELE jpeg
„Altfelul este de multe ori mai ademenitor și, uneori, mai trainic” – interviu cu Horațiu MĂLĂELE
„Cînd viața începe să te cutremure și ești în pericol să te prăbușești e bine să te agăți de ce-ai făcut pînă atunci.”
„Cred că adevăratul personaj a fost textul” – interviu cu actrița Marina PALII jpeg
„Cred că adevăratul personaj a fost textul” – interviu cu actrița Marina PALII
„Aș investi în educație și apoi aș trăi o sută de ani să văd roadele ei într-o societate sănătoasă.“
Bienala, un loc al fugii continue – interviu cu Cosmin COSTINAȘ jpeg
Bienala, un loc al fugii continue – interviu cu Cosmin COSTINAȘ
„Sperăm ca un anumit tip de relație să se stabilească între obiectul artistic, între personajele de pe ecran și conversațiile interioare pe care fiecare dintre noi le avem.”
Istoria culturală a lumii povestită de culori jpeg
Istoria culturală a lumii povestită de culori
Albastrul prosperă doar pe tărîmurile nepămîntești ale cerului, ale mării și ale orizontului.

Adevarul.ro

image
Preţurile petrolului continuă să crească. La cât ar putea ajunge până la sfârşitul anului şi cu cât au scăzut stocurile
Preţurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA şi aşteptările de scădere a livrărilor ruseşti au compensat temerile că încetinirea creşterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc românii voucherele sociale pentru alcool şi ţigări. Ce spun sociologii şi psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anunţat că voucherele sociale blocate pentru că beneficiarii au cumpărat cu ele tutun şi alcool vor rămâne aşa până la următoarea tranşă de bani pe care statul o va livra. Experţii atrag însă atenţia că din coşul de c...

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singură planetă
Luna în care vin scadenţele nu e niciodată plăcută, dar, când toate notele de plată se strâng în aceeași zi, ea este greu de depășit. Și ziua aceea pare să fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.