Ziarele işi scriu ferparul

Publicat în Dilema Veche nr. 459 din 29 noiembrie - 5 decembrie 2012
Ziarele işi scriu ferparul jpeg

Criză fără precedent în Germania. Două ziare sînt în pragul falimentului: cotidianul regional Frankfurter Rundschau şi ediţia germană a ziarului economic Financial Times riscă să-şi suspende apariţia. Nu cu mult timp în urmă, şi Die Tageszeitung îşi anunţase insolvenţa. Iar în ultimii ani au dispărut de la chioşcuri numeroase titluri de tradiţie.

Şi toate astea în ciuda faptului că cifrele de difuzare arată încă destul de bine, cel puţin per ansamblu. Sigur, tirajele tuturor ziarelor generaliste sînt în scădere continuă, de ani buni. Însă tot se găsesc în jur de 49 de milioane de germani care citesc, în fiecare zi, ziare. Mărci importante – precum Süddeutsche Zeitung şi Frankfurter Allgemeine Zeitung – se vînd în cîte 500.000 de copii zilnic. Chiar şi Frankfurter Rundschau reuşeşte să vîndă 150.000 de exemplare. Dacă la cifra de vînzări se adaugă şi vizualizările de pe site-uri, rezultă că ziarele au o circulaţie mai mare ca niciodată – estimează un institut de cercetare care a analizat piaţa presei din Germania.

De fapt, nu cifrele de difuzare sînt problema, ci capitalizarea acestei formidabile audienţe. Germania, o economie performantă, resimte de-abia acum ceea ce în alte ţări se întîmplă de mulţi ani: scăderea veniturilor din publicitate. La nivel mondial, piaţa de publicitate a scăzut în perioada 2007-2009 cu peste 44 de miliarde de euro. De atunci, situaţia s-a mai ameliorat, dar nu suficient încît ziarele să-şi poată acoperi cheltuielile. Astăzi, nici un ziar francez nu e rentabil (cu toate facilităţile şi subvenţiile directe acordate de guvern, care vede în presă un serviciu public); numeroase ziare au dispărut cu totul sau apar doar online, aşa cum s-a întîmplat, recent, cu La tribune. În Spania, El País va concedia o treime din angajaţi. Iar în America, publicaţii importante şi-au încetat apariţia în print. Germania e într-o situaţie „norocoasă“, în sensul că în perioada de vîrf a crizei a pierdut „doar“ 1 miliard de euro. În plus, bugetele de publicitate sînt oarecum echilibrate: 1 euro din 3 investiţi sînt pentru reclame în ziare tipărite. Publicitatea online cîştigă însă tot mai mult teren – în dauna achiziţiei de spaţii în print.

Problema cea mai mare rămîne, pînă la urmă, adaptarea. Foarte multe ziare s-au grăbit să reducă din cheltuieli concediind o bună parte dintre angajaţi. Astfel, ziarul tipărit a început să semene cu ziarul online – şi invers. Căci, cu un efectiv redus de ziarişti, redacţiile nu au mai putut face faţă avalanşei de ştiri şi, mai ales, nu au mai reuşit să proceseze cantitatea enormă de informaţie disponibilă. Ce relevanţă să mai aibă, atunci, ziarul, dacă informaţia pe care o cuprinde a fost deja difuzată pe net – şi accesată gratuit? Publicul îşi pierde încetul cu încetul încrederea în ziar. Actualitatea a devenit un bun de larg consum, ştirea nu mai e de mult un privilegiu al celor dispuşi să o cumpere. Şi aici ar fi a doua greşeală a businessului de presă: faptul că s-a trezit prea tîrziu din această iluzie că acoperirea, audienţa înseamnă totul. După ce au „cerşit“ click-uri cu titluri care de care mai aberante, ziarele online şi-au dat seama că traficul mare – oricît de mare – nu aduce bani destui. Introducerea plăţii la publicaţiile online a intervenit într-un moment în care publicul (atras şi păstrat în online prin campanii agresive pe reţelele sociale) nu mai e dispus să plătească pentru o informaţie care oricum va ajunge rapid la el. Jurnalismul a devenit, deci, un mod de a dezvălui şi de a ascunde informaţia, e un amestec între a da cîte puţin, dar nu tot, un fel de joc de-a v-aţi ascunselea. Paradigma gratuităţii – în care a evoluat presa online – i-a transformat în egală măsură pe cititori şi pe jurnalişti. Şi, cîtă vreme nu va exista şi un angajament pentru calitate, n-o să crească nici ataşamentul cititorilor faţă de tipărituri.

Nicăieri nu se vorbeşte mai mult despre moartea presei scrise decît... în presa scrisă. Moartea ziarului a devenit ştire de ziar. Odată ce i se apropie sfîrşitul, ziarul scris devine tot mai autoreferenţial. E cam ca un bătrînel care tot repetă, ba pe un ton ameninţător, ba cu voce resemnat-pioasă: mor, mor, mor. Pînă la urmă, tot se întîmplă... 

1026 16 impostorul webp
Impostor ca mine
Impostorul își propune să readucă la viață toate frămîntările sociale ale unei epoci, prin intermediul cîtorva personaje situate de ambele părți ale baricadei.
p 17 jpg
Joker
Aici e de găsit un oarecare merit al filmului: în secvențele în care Ridley Scott minte conștient, de dragul cinema-ului.
p 17 Audio jpg
Voci umane, voci artificiale
Am sentimentul că, în cazul tehnologiei de simulare a vocii umane, sfîrșitul jocului va veni cînd nu vei putea face diferența între vocile AI și cele umane.
1025 16 coperta corin braga jpg
Străinătăți, stranietăți și alte fantasme literare
Mi‑e greu să cred că proza lui Mircea Eliade ar putea fi înțeleasă pe deplin fără dialectica sacru‑profan.
p 17 2 jpg
Pînă la capătul drumului
Filmul vorbește despre condiția de a ajunge mereu prea tîrziu.
1025 17b cover1 jpg
Solo & solos
Curînd ne vor vizita artiști de la celălalt capăt al lumii, din Noua Zeelandă și Australia, care au acumulat cu sîrguință simpatie internațională și și-au făcut în cele din urmă curaj să ne caute și pe noi pe hartă.
image png
O călătorie narativă ajunsă la final: Asociația Heart a încheiat cu succes proiectul „Povești de familie”
Asociația Hearth are plăcerea de a anunța încheierea cu succes a proiectului cultural “Povești de familie” – o inițiativă recuperatoare și artistică
1024 16 cop1 png
Anxietatea lucrurilor definitive
Cele două cărți discutate în această pagină au în comun o anumită anxietate (aparentă sau nu) a definitivului.
1024 17 Am avut o livada foto Sabina Costinel jpg
Livezile noastre de vișini
Într-un fel sau altul, noile perspective asupra Livezii de vișini explorează răsturnarea vremurilor de care tot avem parte în ultimii ani.
Doru Covrig Doua maini,model cu roșu și negru, polimer, 17x25x18cm, 1995 jpg
Expoziție personală DORU COVRIG - sculptură mică și desene - la un an de la dispariția artistului
Doru Covrig este pentru arta contemporană un reper al sculpturii conceptuale
Poster orizontal 23 11 2023 Gianni Gagliardi Nomadic Nature jpg
„NOMADIC NATURE”: jazz cu saxofonistul spaniol GIANNI GAGLIARDI, la Sala Radio
A înregistrat peste 40 de albume, dintre care 5 ca solist, albume ce au primit aprecieri foarte bune din partea presei internaționale.
1023 16 antologia palatina cartea a v a produs galerie mare jpg
p 17 2 jpg
Bîrfoteca
Jeanne du Barry îneacă monarhia franceză în unsoarea tabloidelor.
1023 17 Kenny Garrett jpg
Jazz Syndicate Festival
Pentru un succes total însă, festivalul ar fi meritat o promovare mai extinsă.
1023 21 Iamandi coperta jpg
Adio, Europa de Est!
Aș adăuga: poate noua formă a folclorului est-european.
1022 16 donnatela jpg
Black Hole Sun
Cred că o iniţiativă a traducerii lui ar fi cu profit pentru literatura română contemporană.
p 17 2 jpg
Zeița
Și ne arată că această utopie e la îndemînă.
1022 17 The Beatles Now And Then jpg
Beatleși și Stoneși în 2023
The Rolling Stones este o formație în (plină) activitate, niciodată întreruptă, niciodată scurtcircuitată de ego-urile supraexpandate ale componenților.
1022 21 Florescu jpg
Brâncuși, Picasso: artiști, expoziții, efecte în paralelă
Dar acesta e un alt artist, un alt efect în paralel, un alt posibil subiect al unei alte expoziții „în paralelă” care va avea loc cîndva, în viitor.
Poster orizontal09 11 2023 Contemporan în România 2 jpg
„CONTEMPORAN ÎN ROMÂNIA” – seară de jazz și vernisajul expoziției „Centaur”, la Sala Radio
Prin Proiectul Cultural dorim să oferim o revelatoare experiență multimedia
1021 16 coperta jpg
„Grecia călătorește, călătorește mereu”
Grecia călătorește, călătorește mereu.
p 17 jpg
Detalii
Frumusețea filmului e inseparabilă de o stare de plutire a tuturor lucrurilor.
1021 17 cover1 jpg
Încredere
Lansările din acest an au arătat un grup în formă maximă.
1021 21 moscova inhata romania robert bishop e s crayfield editura corint istorie 01 jpg
Origini românești ale Războiului Rece
Ordinele noastre erau să ne ocupăm de naziști, dar am aflat curînd că urgia comunistă „este mai rea decît cea nazisă”, au mărturisit autorii.

Adevarul.ro

image
Soluția unei femei medic pentru salvarea soțului infectat cu o bacterie mortală: un tratament obscur cu virusuri
Când niciun antibiotic nu a mai funcționat în cazul soțului său infectat cu o bacterie periculoasă, o femeie medic a apelat la un tratament considerat obscur, folosind un inamic natural al bacteriilor pentru a-i salva viața.
image
Ce se întâmplă în timpul unei circumcizii. Care sunt riscurile și beneficiile procedurii
Deși considerată cea mai veche și cea mai frecventă operație din lume, circumcizia - îndepărtarea chirurgicală a prepuțului - este încă o procedură controversată, potrivit Yahoo! Life.
image
Piscină și elicopter pe cel mai mare super-iaht submarin din lume, în valoare de 2 miliarde de dolari
Compania producătoare a lansat, de asemenea, insule unice în felul lor, pe care se poate naviga sau poate acosta super-submarinul.

HIstoria.ro

image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.