Viitorul virtual şi praful din ochi

Publicat în Dilema Veche nr. 627 din 25 februarie - 2 martie 2016
Salutări de la Basel jpeg

Stuttgart 21 e unul dintre cele mai importante proiecte de urbanism şi infrastructură ale Germaniei post-’89. Obiectivul: revitalizarea centrului oraşului prin construirea unei gări subterane şi înlocuirea vechilor şine şi a gării centrale vechi cu noi cartiere de business, zone industriale, spaţii de agrement şi imobile comunitare. În plus, prin construirea acestei gări subterane de trecere, oraşul va intra într-un circuit feroviar rapid care îl va lega de estul Europei. Beneficiile calculate de autorităţi sînt importante, dar şi costurile sînt pe măsură. Chiar dacă principalul partener, Deutsche Bahn, contribuie cu fonduri substanţiale la costurile lucrărilor. Încă de cînd a demarat, proiectul s-a lovit de numeroase obstacole şi, mai ales, de o opoziţie constantă şi uneori agresivă din partea locuitorilor. Votul în favoarea proiectului de infrastructură a arătat cît de ciudată e această scenă a protestelor: violenţe stradale, oameni înlănţuiţi demonstrativ în jurul gării, baricade şi mii de manifeste, pe de o parte, dar o majoritate consistentă „pentru“ la referendum. Consensul e doar aparent.

Partidul Verzilor (ecologişti), care a ajuns la putere la nivel local, a militat mereu împotriva gării subterane. A fost constrîns de împrejurări să continue un proiect pe care nu şi l-a dorit niciodată alături de partenerii SPD (social-democraţi) care l-au susţinut. În campania electorală locală, gara subterană e un nonsubiect. Şantierul e atît de evoluat încît nimeni şi nimic – nici măcar ajustările bugetare – nu-l mai poate opri. Nici măcar ecologiştii cei mai radicali nu-şi pot asuma să promită propriului electorat că vor opri lucrările. Deşi ar avea la îndemînă studii care arată că beneficiile proiectului nu sînt atît de certe şi că, oricum, estimările financiare sînt eronate. De pildă, Ministerul Federal al Transportului a făcut un studiu din care reiese că, pentru traficul intens de la orele de vîrf ale dimineţii, gara subterană va avea un randament mult mai mic decît gara terminală existentă. Cît priveşte costurile, acestea au fost evaluate iniţial la 6,5 miliarde de euro. Acum se vorbeşte deja despre 9 miliarde sau chiar mai mult.

Pe de altă parte, nici contracandidaţii Verzilor şi ai social-democraţilor nu insistă asupra beneficiilor aduse de modernizarea gării, căci nu vor să-i stîrnească pe eventualii contestatari. Aşa că liderii partidelor preferă să tacă asupra celui mai mare proiect de infrastructură din Germania.

Dincolo de toate, locuitorii suportă, deja de cîţiva ani, tot deranjul lucrărilor. Un şantier de această dimensiune în oraş nu e de colo: trafic deviat, priveliştea macabră a ruinelor gării vechi – pe vremuri, o clădire-reper –, tranşeele adînci şi încă neacoperite pe unde, odată, cine ştie cînd, va circula trenul, clădirile în curs de a fi construite. În plus, întîrzierile constante ale trenurilor creează un disconfort major în această ţară cu mobilitate mare a forţei de muncă.

Mai e, apoi, şi o altă sursă a suspiciunii: oamenilor le e teamă de marile investiţii, de marile proiecte. Pentru că adesea nu se mai sfîrşesc. Un caz de răsunet (aproape) mondial e cel al Aeroportului Internaţional Berlin-Brandenburg, care a depăşit de cîteva ori previziunile bugetare şi termenul de finalizare.

Deocamdată, gara subterană din Stuttgart pare un plan futurist. Obiectivul pare la fel de îndepărtat ca acum vreo douăzeci de ani, cînd au apărut primele schiţe pe hîrtie. Acolo unde va fi gara au fost amplasate panouri şi dispozitive de realitate virtuală. Oamenii pot să vadă, cu ajutorul unor ochelari speciali şi al unor programe, cum va arăta gara viitorului. Iar viitorul virtual arată luminos: peroane largi, trenuri de mare viteză, automatizări etc.  Exact ca acum douăzeci de ani, cînd arhitecţii şi urbaniştii au început să-l creioneze. Dacă îţi dai jos ochelarii de realitate virtuală, vezi realitatea dureroasă: o groapă mare, ziduri dărîmate, maşini de construcţie şi mult praf.

Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.

Adevarul.ro

image
Misterioasa moarte de la Sanremo. Iubitul cântăreței Dalida, găsit împușcat în cap, în camera de hotel VIDEO
Cazul a șocat Italia în anii ʼ60, dar a fost clasat ca sinucidere. Peste 40 de ani, poliția a reluat investigația, dar misterul încă persistă.
image
Fumatul interzis minorilor în spații publice. Proiectul, adoptat de Senat
Inițiativa legislativă a fost adoptată tacit de Senat, luni, iar aceasta prevede că minorii nu mai pot fuma în parcuri, pe drumurile publice sau alte zone publice, fiind pasibili de amenzi până la 500 de lei.
image
Primul moment al cutremurului din Turcia, surprins de camera unei mașini VIDEO
Primul moment al celui de-al doilea seism din Turcia a fost întregistrat de camera de bord a unei mașini. Imaginile sunt de-a dreptul cutremurătoare. Șoferul a văzut cum, în jurul său, oamenii aleargă disperați în stradă, iar clădirile încep să se prăbușească.

HIstoria.ro

image
Aventurile Reginei Maria, o traumă pentru tânărul prinț Carol
Nașterea lui Carol, primul copil al cuplului princiar Ferdinand-Maria, pe 15 octombrie 1893, a fost un prilej de mare bucurie pentru țară, familia regală și Regele Carol I, dar mai puțin pentru tânăra mamă.
image
Consecințele bătăliei de la Stalingrad
După capitularea Corpului XI Armată, timp de câteva zile, avioane de recunoaștere germane au continuat să efectueze zboruri deasupra Stalingradului pentru a descoperi eventualele grupuri de militari germani care încercau să scape și de a le parașuta provizii.
image
Joseph Pulitzer, jurnalistul născut pe malul Mureşului, care a făcut istorie în Statele Unite
Premiile Pulitzer, cele mai prestigioase distincții ale jurnalismului american, au fost acordate pentru prima dată în 1917, la inițiativa jurnalistului de origine maghiară Joseph Pulitzer.