"Un traducător bun trebuie să trădeze" - interviu cu Edmond BAUDOIN

Publicat în Dilema Veche nr. 414 din 19 - 25 ianuarie 2012
"Un traducător bun trebuie să trădeze"   interviu cu Edmond BAUDOIN jpeg

Romanul lui Mircea Cărtărescu Travesti a fost "tradus" în bandă desenată. "Trădătorul" se numeşte Edmond Baudoin. Volumul, publicat mai întîi în Franţa, a apărut şi în versiune românească, publicat în parteneriat de editurile Humanitas şi Jumătatea Plină.

Cînd şi cum aţi dat de romanul lui Mircea Cărtărescu?

S-a întîmplat prin 2005, cînd la festivalul „Les belles étrangères“ a fost invitat, printre alţi autori români, şi Mircea Cărtărescu. Anamaria Pravicencu şi Octav Avramescu, prietenii mei de la Asociaţia Jumătatea Plină, au venit să mă vadă – ştiau deja unele dintre albumele mele – şi mi-au propus să ilustrez o nuvelă de-a lui Cărtărescu pe care el însuşi urma să o citească la Centrul Cultural Român de la Paris. Desenele mele au fost proiectate în timpul lecturii. I-au plăcut desenele şi imediat a apărut ideea unei colaborări. Mircea a acceptat imediat.

În timp ce aţi lucrat la versiunea BD a romanului, v-aţi consultat cu Mircea Cărtărescu?

Da. În momentul în care lucram la romanul grafic, Mircea era în rezidenţă la Schloss Solitude, un castel minunat situat într-o pădure, lîngă Stuttgart. Trebuie să fi stat cam o săptămînă cu el, acolo. Ne plimbam prin pădure şi discutam despre carte. Au fost nişte zile minunate, pe vremea aceea el lucra la Orbitor.

Cărţile lui Mircea Cărtărescu, inclusiv romanul Travesti, nu sînt neapărat dramatice, în sensul că nu au neapărat un crescendo şi o naraţiune liniară. Pe de altă parte, în carte apar numeroase descrieri, nu neapărat de locuri sau de personaje, cît de senzaţii sau stări. Cum aţi abordat această misiune de a transpune în format grafic Travesti?

Nici în cărţile mele nu există neapărat o naraţiune liniară. Aşa că, măcar din acest punct de vedere, eram pe aceeaşi lungime de undă. E adevărat, sînt multe descrieri acolo, şi măcar pentru cele despre locurile evocate m-am documentat. Am venit la Bucureşti, am fost la munte, în tabăra aceea evocată în roman, am căutat locurile care au o oarecare importanţă în povestea lui Mircea. Am şi găsit clădirile respective – tabăra nu mai există astăzi, dar am putut să mă plimb prin locurile despre care vorbeşte Mircea în Travesti. Am făcut atunci, pe loc, desene şi fotografii, să mă impregnez cu atmosfera aceea. Sigur, n-aş fi avut cum să călătoresc în spaţiul şi în timpul din Travesti, dar cu ajutorul imaginaţiei am putut să reconstitui spiritul locului. Oricum, în cartea mea am vrut să ofer o dublă perspectivă, să vorbesc despre Mircea de atunci şi Mircea de acum.

Şi cum s-a produs, în cartea dumneavoastră, această translaţie în actualitate?

Există un pasaj în cartea mea în care apărem amîndoi. Mă folosesc de chipul de acum al lui Mircea pentru a evoca exact căutările mele actuale după poveştile şi personajele din Travesti. Acesta e motivul pentru care am vrut să introduc aceste două noi personaje – pe mine şi pe Cărtărescu. Pentru ca acest roman să poată continua pînă în prezent.

Cum aţi realizat decupajul pentru banda desenată?

Într-o carte de acest tip contează foarte mult muzica. Şi exact pe asta m-am concentrat. Am încercat să realizez un ritm între evocările din carte şi reflecţiile mele de acum despre acele pasaje. Şi, dacă tot aţi folosit acest termen din cinematografie – decupaj, ar mai fi ceva de spus. Cînd am început să lucrez pe acest roman m-am tot întrebat dacă trebuie sau nu să arăt toţi monştrii din povestea lui Cărtărescu. Nu-mi plac filmele în care se arată monştrii – le prefer pe cele în care prezenţa lor e sugerată, de pildă, de groaza imprimată pe chipul celor care îi văd. Pînă la urmă, m-am hotărît să desenez, să arăt păianjenul monstruos din capul lui Mircea. Nici acum nu ştiu dacă am făcut o alegere bună.

Ce ne puteţi spune despre linia grafică a cărţii? Care au fost opţiunile?

În desenele mele utilizez foarte des pensula, aşa că, din acest punct de vedere, nu ar fi nimic nou. De data aceasta însă am introdus şi fotografii. Anume în paginile în care am prezentat realitatea de azi. Tehnica se potriveşte foarte bine cu intenţiile mele: cum altfel aş fi putut să marchez ruperea de ritm, să arăt că ne aflăm într-un alt timp al povestirii? Acest prezent al naraţiunii, cu locurile sale – Bucureştiul de acum, Schloss Solitude etc. – nu putea fi prezentat decît reproducînd nişte imagini fotografice. E pentru prima dată cînd folosesc acest procedeu.

De ce aţi ales dintre imaginile-simbol din Travesti să reprezentaţi pe copertă tocmai pe aceea cu păianjenul care poartă un fetus în burtă?

Mi s-a părut cea mai tare, cea mai angoasantă... Un fetus uman care se naşte dintr-un păianjen. Dintre imaginile cărtăresciene pe care le-am „citit“ – şi în romanele sale apar mereu tot felul de insecte fabuloase, de fluturi, de păianjeni – cu aceasta am rămas. Cred că într-un fel păianjenul e o mamă ideală. E mereu în centrul unei pînze care e în acelaşi timp mijloc de protecţie şi armă de atac.

Care a fost momentul cel mai dificil din timpul procesului de transformare a romanului în forma grafică?

Există o latură oarecum perversă a benzii desenate: cititorul poate foarte uşor să-şi dea seama cum se termină o carte aruncînd o privire pe ultimele pagini. Sigur, şi la romane ar putea citit finalul, dar la cărţile de benzi desenate e mult mai simplu să-ţi dai seama care e epilogul. Exact asta am vrut să evit: să arăt că există un dublu al eroului. Problema era să găsesc un echilibru: cît de laconic pot să fiu, astfel încît să se înţeleagă, pînă la urmă, cheia poveştii? Cît de explicit îmi este permis să fiu, astfel încît să se poată anticipa finalul?

Care a fost reacţia lui Mircea Cărtărescu cînd a văzut versiunea grafică a romanului?

Cînd lucrez, nu sînt niciodată sigur dacă e bine sau nu. În orice caz, niciodată nu sînt mulţumit pe deplin. Tocmai de aceea m-am simţit tare bine cînd am văzut cît de mult i-a plăcut lui Mircea cartea.

L-a surprins ceva în interpretarea pe care aţi dat-o romanului său?

De cele mai multe ori, lucrez după propriile scenarii, pe propriile texte. Însă cînd accept totuşi să fac un roman grafic după textele unui alt autor, mă simt precum un traducător. Traduc, dar nu în cuvinte, ci în imagini. Şi un traducător bun trebuie să trădeze. Trebuie să citeşti de trei, patru ori cartea, să te urci pe munte cu romanul în minte... Degeaba. Eu nu am cum să fiu Mircea Cărtărescu. Nu pot să fiu decît Edmond Baudoin. Ce rămîne din munca iniţială? Dacă altcineva ar fi făcut romanul grafic după Travesti, ar fi ieşit altceva. Dacă am da acest roman tuturor studenţilor la Arte din România, fiecare ar face un alt „Travesti“. Ca să nu mai vorbesc de faptul că titlul însuşi indică o trădare... Unde am trădat eu? L-am adăugat pe Edmond Baudoin.

De fapt, ce poate aduce banda desenată unui roman deja consacrat?

Nu am de unde să ştiu ce va aduce această carte publicului român. Sper însă ca ea să fie un semnal pentru tinerii autori de bandă desenată din România. Acest roman grafic, pe care l-am realizat după cartea lui Cărtărescu, nu şi-a găsit consacrarea în Franţa. Din punct de vedere cultural, încă sîntem pe un drum nebătut. Cum facem imagini din text? Ştiu că şi în România – chiar dacă există o tradiţie în banda desenată – acest gen de roman grafic e încă ceva nou. Mai ştiu şi că există numeroşi tineri care ar vrea să lucreze în această manieră. Genul acesta e privit uneori cu suspiciune chiar şi în Franţa. În România, din cîte ştiu, sînt dificultăţi şi mai mari. M-aş bucura dacă această carte îi va încuraja pe artişti. Nu-mi doresc neapărat ca publicul să vină către cartea mea, mi-ar face plăcere, în schimb, dacă s-ar apropia de acest gen de bandă desenată.

Edmond Baudoin
este artist vizual şi scriitor. A publicat numeroase volume de benzi desenate şi romane grafice.

a consemnat Matei MARTIN

1025 16 coperta corin braga jpg
Străinătăți, stranietăți și alte fantasme literare
Mi‑e greu să cred că proza lui Mircea Eliade ar putea fi înțeleasă pe deplin fără dialectica sacru‑profan.
p 17 2 jpg
Pînă la capătul drumului
Filmul vorbește despre condiția de a ajunge mereu prea tîrziu.
1025 17b cover1 jpg
Solo & solos
Curînd ne vor vizita artiști de la celălalt capăt al lumii, din Noua Zeelandă și Australia, care au acumulat cu sîrguință simpatie internațională și și-au făcut în cele din urmă curaj să ne caute și pe noi pe hartă.
image png
O călătorie narativă ajunsă la final: Asociația Heart a încheiat cu succes proiectul „Povești de familie”
Asociația Hearth are plăcerea de a anunța încheierea cu succes a proiectului cultural “Povești de familie” – o inițiativă recuperatoare și artistică
1024 16 cop1 png
Anxietatea lucrurilor definitive
Cele două cărți discutate în această pagină au în comun o anumită anxietate (aparentă sau nu) a definitivului.
1024 17 Am avut o livada foto Sabina Costinel jpg
Livezile noastre de vișini
Într-un fel sau altul, noile perspective asupra Livezii de vișini explorează răsturnarea vremurilor de care tot avem parte în ultimii ani.
Doru Covrig Doua maini,model cu roșu și negru, polimer, 17x25x18cm, 1995 jpg
Expoziție personală DORU COVRIG - sculptură mică și desene - la un an de la dispariția artistului
Doru Covrig este pentru arta contemporană un reper al sculpturii conceptuale
Poster orizontal 23 11 2023 Gianni Gagliardi Nomadic Nature jpg
„NOMADIC NATURE”: jazz cu saxofonistul spaniol GIANNI GAGLIARDI, la Sala Radio
A înregistrat peste 40 de albume, dintre care 5 ca solist, albume ce au primit aprecieri foarte bune din partea presei internaționale.
1023 16 antologia palatina cartea a v a produs galerie mare jpg
p 17 2 jpg
Bîrfoteca
Jeanne du Barry îneacă monarhia franceză în unsoarea tabloidelor.
1023 17 Kenny Garrett jpg
Jazz Syndicate Festival
Pentru un succes total însă, festivalul ar fi meritat o promovare mai extinsă.
1023 21 Iamandi coperta jpg
Adio, Europa de Est!
Aș adăuga: poate noua formă a folclorului est-european.
1022 16 donnatela jpg
Black Hole Sun
Cred că o iniţiativă a traducerii lui ar fi cu profit pentru literatura română contemporană.
p 17 2 jpg
Zeița
Și ne arată că această utopie e la îndemînă.
1022 17 The Beatles Now And Then jpg
Beatleși și Stoneși în 2023
The Rolling Stones este o formație în (plină) activitate, niciodată întreruptă, niciodată scurtcircuitată de ego-urile supraexpandate ale componenților.
1022 21 Florescu jpg
Brâncuși, Picasso: artiști, expoziții, efecte în paralelă
Dar acesta e un alt artist, un alt efect în paralel, un alt posibil subiect al unei alte expoziții „în paralelă” care va avea loc cîndva, în viitor.
Poster orizontal09 11 2023 Contemporan în România 2 jpg
„CONTEMPORAN ÎN ROMÂNIA” – seară de jazz și vernisajul expoziției „Centaur”, la Sala Radio
Prin Proiectul Cultural dorim să oferim o revelatoare experiență multimedia
1021 16 coperta jpg
„Grecia călătorește, călătorește mereu”
Grecia călătorește, călătorește mereu.
p 17 jpg
Detalii
Frumusețea filmului e inseparabilă de o stare de plutire a tuturor lucrurilor.
1021 17 cover1 jpg
Încredere
Lansările din acest an au arătat un grup în formă maximă.
1021 21 moscova inhata romania robert bishop e s crayfield editura corint istorie 01 jpg
Origini românești ale Războiului Rece
Ordinele noastre erau să ne ocupăm de naziști, dar am aflat curînd că urgia comunistă „este mai rea decît cea nazisă”, au mărturisit autorii.
1020 16 catre paradis jpg
Paradisul uitat
Negarea radicală a „binarității”
1020 17 Cea care priveste lumea foto Jonathan Michel jpg
Un festival nou în oraș
Minunați performerii cehi, care au făcut slalom prin muzica acelor ani, cu o reconfortantă autoironie, jonglînd cu imagini, costume, coregrafii și mai ales muzică.
BUN MRM 15 noiembrie landscape jpg

Adevarul.ro

image
Cum arată inchisoarea unde este încarcerat Cherecheș, cea mai modernă din Bavaria. Nimeni nu poate evada FOTO
Cătălin Cherecheș a fost dus de către autoritățile germane într-un penitenciar de maximă siguranță, cel mai modern din Bavaria, cu tehnologie modernă anti evadare.
image
Primul tren electric cumpărat de România în ultimii 20 de ani va ajunge tractat la Curtici. Pe ce rute va circula
Primul tren electric nou, din cele 37 contractate de România cu producătorul Alstom, va ajunge în țara noastră pe 2 decembrie. Trenul se va opri la Curtici, apoi va pleca spre București.
image
„Crăciunul african” din Oltenia, pentru care s-au cheltuit sume aiuritoare. Explicația primarului: „S-o dăm pe partea de Europe Style”
O fotografie postată pe Facebook, în care, în parcul amenajat pentru Crăciun, alături de pomul de Crăciun se observă o girafă, un elefant și un tigru realizate din instalații luminoase, a stârnit mare interes. Primarul, chiar cel care a postat fotografia, a explicat cum s-a optat pentru acest decor.

HIstoria.ro

image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic
image
Muzica elitelor otomane
Muzica clasică otomană reprezintă o muzică orientală cultă, una a elitelor, practicată la Curtea sultanului otoman, cu diferite ocazii. Ea apare ca muzică de Curte a conducătorilor politici din Orientul Apropiat și Mijlociu, fiind o muzică echivalentă a muzicii simfonice din vestul Europei.
image
Unirea Bucovinei „în vechile ei hotare” cu România
Dezmembrarea Austro-Ungariei a permis și românilor din Bucovina să dispună așa cum doresc de propria soartă.