„The Artist a însemnat consacrarea mea ca actriţă“ – interviu cu actriţa Bérénice BEJO

Publicat în Dilema Veche nr. 561 din 13-19 noiembrie 2014
„The Artist a însemnat consacrarea mea ca actriţă“ – interviu cu actriţa Bérénice BEJO jpeg

Comedia Meilleur espoir féminin (regia Gérard Jugnot) a lansat-o în Franţa pe actriţa de origine argentiniană Bérénice Bejo. A urmat parodia filmelor cu spioni intitulată OSS 117: Le Caire, nid d’espions, în regia lui Michel Hazanavicius, care-i va deveni partener de viaţă şi îi va aduce recunoaşterea internaţională, oferindu-i rolul principal feminin din filmul The Artist, recompensat cu nu mai puţin de cinci premii Oscar. Bérénice Bejo a jucat şi în filmul lui Asghar Farhadi, Le Passé. Cel mai recent rol a făcut-o să ajungă din nou la Cannes. The Search (2014, regia Michel Hazanavicius) urmăreşte patru destine care se intersectează în timpul celui de-al doilea război din Cecenia, în 1999, iar actriţa franceză interpretează rolul însărcinatului cu afaceri din partea Uniunii Europene. Am stat de vorbă cu actriţa la Bucureşti.

Ce rol a jucat în carieră originea dumneavoastră argentiniană?

Mi se pune deseori această întrebare şi de fiecare dată mă surprinde. E adevărat că m-am născut în Argentina, dar am trăit de mică în Franţa şi am avut şansa să mi se ofere multe roluri. Am lucrat cu imensă plăcere la filmul Le Passée al lui Asghar Farhadi, şi poate doar aşa, din perspectiva abordării unui rol care să aibă legătură cu Argentina sau cu o altă ţară decît Franţa, mi se pare că aş putea răspunde la întrebare. Sînt argentiniană, gesticulez mult, mă mişc rapid, mă entuziasmez repede şi sînt impulsivă; însă Marie din Le Passée e un personaj pasiv, nu se enervează, acceptă cu mare uşurinţă situaţia, prin urmare joacă un rol care e foarte departe de temperamentul meu… Aşadar, eu nu văd o legătură directă între originea mea argentiniană şi evoluţia mea profesională.

Mă bucur în momentul în care un regizor mă cheamă la casting pentru un rol în care nu joc o franţuzoaică, înseamnă că e în avantajul meu, şi asta nu poate decît să mă îmbogăţească.

Care din rolurile interpretate vă este cel mai aproape de suflet?

Nu cred că este nevoie să mă gîndesc prea mult, pentru că Peppy Miller din The Artist a însemnat o provocare uriaşă şi consacrarea mea deplină ca actriţă. Mai lucrasem cu Michel Hazanavicius şi cu Jean Dujardin în 2006, la parodia OSS 117: Le Caire, nid d’espions. Michel m-a ajutat enorm să construiesc personajul, să învăţ cum să-l lucrez şi să intru în pielea lui Peppy. The Artist este primul film francez care a primit Oscarul pentru cel mai bun film străin, cel mai bun regizor, iar partenerul meu, Jean Dujardin, a fost recompensat cu Oscarul pentru cel mai bun actor, la care s-au adăugat premiile Bafta, Golden Globe, César-urile...

Cînd un film primeşte atît de multe premii, ei bine, am trăit succesul din plin, dar „cu capul pe umeri“, cum se spune. Succesul fabulos al filmului a fost cea mai frumoasă experienţă de pînă acum.

Aţi trecut de la comedie muzicală la o dramă de război…

Da, am filmat pentru The Artist în America, apoi am fost nevoită să mă adaptez la filmările pentru The Search, care au avut loc în Georgia şi în Munţii Caucaz, cu oameni extraordinari, care nu vorbeau engleză, dar trecuseră prin drame cumplite. Băiatul din film care îl interpretează pe Hadji (Abdul Khalim) este un fenomen.

În ce sens?

Nu vorbea decît cecenă, avea o disponibilitate uriaşă pentru scenele dramatice şi o atitudine rebelă. Spre exemplu, scena în care plîngem amîndoi la „confesiune“, micul Abdul Khalim a întrebat traducătoarea, cu un firesc care m-a lăsat cu gura căscată, dacă putem repeta scena, pentru a-şi îmbunătăţi performanţa actoricească. Sigur, regizorul i-a dat şansa unor duble, numai că toţi de pe platou am realizat că, la a douăzecea scenă, copilul recita mecanic, dar la fel de convingător, tragedia care l-a adus spre mine şi plîngea cu uşurinţa unui actor profesionist. Alteori, la cele mai simple scene, se strîmba şi bloca o echipă întreagă.

Cum a fost primit filmul la Cannes?

A fost aplaudat de public, dar şi fluierat. Mai tîrziu am aflat că cei care ne-au fluierat erau jurnalişti ruşi. Filmul va fi lansat în noiembrie în Franţa şi sperăm să îl proiectăm şi în Rusia. Sînt foarte curioasă cînd mă gîndesc la reacţiile spectatorilor, care, de cele mai multe ori, nu coincid cu cele ale presei. 

a consemnat Roxana CĂLINESCU 

Foto: G.P. Ghergani

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Cum a slăbit Damian Drăghici aproape 70 de kilograme. „Am avut zile când puteam să trăiesc doar din zahăr” VIDEO
Artistul, care a dezvăluit cum s-a transformat din punct de vedere fizic și mental, povestit că cea mai mare luptă pe care a dus-o a fost cea cu zahărul, și nu cea cu kilogramele.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.