Spațiul ca performance de sine stătător

Cvadrienala de Scenografie de la Praga (16-26 iunie) îşi propune să prezinte fenomenul actual al interdisciplinarităţii dintre arte, prin spectacole de teatru ambiental, montaje de lumini şi sunet, instalaţii semnate de artişti din peste 62 de ţări (cinci continente), printre care Romeo Castellucci, Anna Viebrock, Ilya şi Emilia Kabakov, Nathaniel Mellors, Thierry Mugler, Josef Nadj. Aproximativ 5000 de companii profesioniste sînt de asemenea invitate: teatru, dans, operă, spectacole multimedia şi performance art. Ţări precum Armenia, Kazakhstan, Columbia şi Mongolia vor participa pentru prima dată, alături de veterane precum SUA, Mexic sau Germania. Organizată şi finanţată de Ministerul Culturii din Cehia şi realizată de Institutul de Arte şi Teatru, cu sprijinul UNESCO, al Programului Cultura 2007-2013 al Uniunii Europene şi al altor organizaţii, Cvadrienala are o continuitate de 44 de ani (prima ediţie a avut loc în 1967).  

Anul acesta se va desfăşura în peste 10.000 m2 de spaţiu expoziţional (diverse locaţii), ce aşteaptă peste 40.000 de vizitatori. Un juriu internaţional de profesionişti, dintre care face parte şi teoreticianul american Marvin Carlson, va acorda la final premiile Cvadrienalei pentru fiecare secţiune în parte.  România a participat la toate ediţiile de pînă acum, prezenţa de anul acesta avînd loc sub coordonarea comisarului naţional prof. univ. dr. scenograf Ştefania Cenean şi organizarea exclusivă a Institutului Cultural Român de la Praga. 

Secţiunea profesionişti 

Proiectul are ca temă mitul Meşterului Manole, dar prin imagini reprezentative se creează un spaţiu la intersecţia dintre tradiţie şi modernitate, un spaţiu al unei spiritualităţi atemporale. Ştefania Cenean: „Am ales motivul folcloric al jertfei ca efort de a stabili o legatură, de a crea o punte între om şi Dumnezeu. Spaţiul devine fizic prin pereţii care îl delimitează, vopsiţi în alb – imagine simbolică a materialităţii pure ş…ţ, o instalaţie de lumini se aprinde intermitent, dînd senzaţia unei pulsaţii, transformînd pereţii în ceva organic, care respiră şi iluminează, şi făcînd să apară forma unei cruci şi conturul unei femei însărcinate zidite în perete. Lumina e caldă, iar atmosfera spaţiului alb se transformă la fiecare pulsaţie. La baza unuia dintre pereţi există o reflexie a mînăstirii – semn că spiritualitatea, deşi invizibilă, este prezentă. Locul în care se prăbuşeşte Manole e metaforizat într-o pereche de aripi de ţiglă ş…ţ pe podea mai sînt împrăştiate găleţi – măsuri simbolice şi modalităţi de a transporta, şi la propriu şi la figurat. Intrarea în spaţiu e delimitată de un gard împletit, accesul se face, metaforic, prin intermediul tradiţiei.“  

Secţiunea arhitectură 

Ştefania Cenean: „La secţiunea arhitectură am optat pentru tema fast backward / PLAY / fast forward. Va fi prezentată intenţia de revenire la arhitectura iniţială a Teatrului Naţional din Bucureşti, după planurile arhitectului Romeo Belea, arhitectură mascată de regimul comunist de dinainte de ’89, care a mutilat proiectul iniţial. Conexiunea cu prezentul este revelată de proiectul arh. Angelo Rovenţa, o soluţie ingenioasă intitulată «Black Cube – Extindere temporară a Teatrului Naţional din Iaşi». Un alt proiect prezentat va fi Odeon Studio, realizare a arh. Ioana şi Răzvan Luscov. Secţiunea arhitectură este amplasată în biserica Sf. Agnes din Praga, transformată astfel în spaţiu cultural.“ Proiectele vor fi prezentate prin intermediul a două monitoare, pe care se va derula o selecţie de fotografii, planuri de arhitectură, schiţe şi explicaţii legate de contextul în care au luat naştere construcţiile prezentate.  

Secţiunea studenţească 

Vor fi prezentate lucrări ale studenţilor scenografi din cadrul UNATC şi UNA, reunite sub tema Eugen Ionescu, Eugène Ionesco. Scenografia standului este reprezentată de cufere de epocă în care se vor fixa lucrările studenţilor: machete, schiţe, fotografii, instalaţii, costume, obiecte de recuzită. Lucrările vor fi prezentate într-un cadru-modul de monitor PC, golit de elementele componente. 

În paralel, o altă expoziţie de scenografie va putea fi vizitată în Galeria ICR Praga: „George baron Løwendal. Redescoperirea unui mare scenograf european de la începutul secolului al XX-lea“ – curator Viorica Petrovici. La vernisaj va rula şi filmul documentar Familia Løwendal, realizat de Anca Filoteanu (premiul APTR 2006) şi va fi lansat albumul de scenografie George Løwendal – un aristocrat în luminile rampei, editat de Institutul Cultural Român şi Fundaţia Løwendal. Evenimentul face parte din programul Noaptea Muzeelor Pragheze.

Irina Ionescu este teatrolog. Este director în cadrul Direcţiei Generale a Institutelor Culturale Româneşti din Străinătate.