Şase! Vin piraţii!

Publicat în Dilema Veche nr. 427 din 19 - 25 aprilie 2012
Şase! Vin piraţii! jpeg

N-au doctrină şi ideologie clare, sînt dezorganizaţi pînă aproape de anarhie, sînt conduşi de lideri informali şi, totuşi, urcă repede în sondaje şi cîştigă tot mai mult încrederea populaţiei. Partidul Piraţilor a fost revelaţia ultimelor alegeri în landul Berlin (unde a obţinut 9% din voturi). Victoria de acum cîteva luni le-a consolidat poziţia la nivel federal. Între timp, mişcarea s-a transformat în fenomen. Multe partide mari, tradiţionale încep să piardă din electorat în favoarea noului partid. Cot la cot cu socialiştii, liberalii se întreabă: ce e de făcut?.

Cine sînt adepţii Piraţilor? Întîi de toate, trebuie spus că doar 22% dintre simpatizanţii lor îi votează din convingere; mai mult de trei sferturi din electoratul lor i-ar vota din cu totul alte motive (ca să arate degetul mijlociu unui alt partid sau întregii clase politice, ca să promoveze un partid nou sau un partid tînăr, ca să diversifice dezbaterea politică etc.). Aşadar, nu se poate vorbi de o adeziune politică articulată. Apoi, propunerile acestui partid cu ideologie incertă îi unesc şi totodată îi dezbină pe simpatizanţi; cei analizaţi de sondajele de pînă acum au ei înşişi convingeri foarte diferite, uneori chiar divergente; ba chiar, adesea, aceste convingeri antagonice coexistă, sînt simultane. Să luăm, de pildă, atitudinea faţă de proprietate: există unii care cred că proprietatea privată e nasoală, că ea trebuie abolită; alţii cred că, dimpotrivă, proprietatea e bună, că ea trebuie protejată – ceea ce statul german oricum face, fireşte; în fine, mai există o a treia categorie care crede în proprietate, dar strîmbă din nas cînd vine vorba de proprietate intelectuală: un teren, un cont în bancă da – dar o carte sau o invenţie tehnologică ar fi ceva suspect, astea-s bunuri comune, proprietate publică. Partidul Piraţilor se adresează tuturor cu un discurs tăios, dar fragil. Pe vremuri (cînd Piraţii de acum nu existau nici măcar în formă embrionară), comuniştii înfierau proprietatea şi societatea burghezo-moşierească, pe cei care s-au îmbogăţit, pe nedrept, din exploatarea oamenilor şi a mijloacelor de producţie. Jos capitalismul! – se striga atunci. Jos bogaţii! Piraţii de azi strigă cam acelaşi lucru, numai că „ura de clasă“ îi vizează şi pe producătorii de bunuri culturale, căci şi ei tot pe nedrept s-au îmbogăţit. Să li se ia dreptul de proprietate asupra textelor, a pieselor muzicale, a imaginilor etc. În acelaşi discurs încap altminteri numai cuvinte de laudă pentru artişti, căci ei sînt progresul, ei sînt viitorul. Atîta confuzie n-am mai văzut decît la candidatul socialist François Hollande care, recent, a reuşit să enerveze rău de tot audienţa (formată mai ales din artişti), susţinînd simultan că are de gînd să abolească legile care protejează drepturile de proprietate intelectuală şi să protejeze producţia culturală.

Deocamdată, ziarele germane importante constată ascensiunea acestui partid şi privesc, cu umor, spre electoratul fascinat de aura magică a vidului politic. Frankfurter Allgemeine Zeitung, care se adresează unui public citit, înstărit, liberal, vede în ascensiunea Piraţilor un eşec al politicilor sociale: cei dezamăgiţi de promisiunile unui stat protector îşi îndreaptă speranţele spre un partid antisistem, spre o anarhie-soft. Die Welt explică, ironic, că această creştere în sondaje a unui partid nesemnificativ în plan politic se datorează noii dezordini mondiale şi că n-ar fi exclus ca fenomenul să se răspîndească pe te miri unde.

Că lumea s-a întors cu fundul în sus am aflat deja. Esenţialul a devenit marginal. Şi asta e valabil atît în viaţa cotidiană, cît şi în politică. Avem cîrnaţi fără pic de carne, cafea fără cafeină, bere fără alcool, edulcoranţi fără zahăr, pîine fără gluten. Chiar şi aceste produse din care s-a eliminat esenţialul sau a fost înlocuit de cine ştie ce substitut dubios îşi găsesc cumpărători. Pe o piaţă confuză se vinde aproape orice – totul e o chestiune de ambalaj. De ce nu s-ar găsi „cumpărători“ şi pentru un partid fără program?

Foto: wikimedia commons

Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.
O cineastă de redescoperit jpeg
O cineastă de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par să articuleze o preocupare pentru mutațiile istorice, pe care le altoiește cu o privire feminină, mereu dispusă la autoreflexivitate subtilă.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventurează prin părțile noastre să-și prezinte cel mai recent album, cu adevărat unul de primăvară, încărcat de candoare și speranță, în contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a ediție FFE va avea loc la București în perioada 5 – 11 mai (Cinema Elvire Popesco și Cinemateca Eforie) și la Timișoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gală, de Ziua Europei.
„Invențiile ocazionale”, o nouă carte de Elena Ferrante în librăriile românești jpeg
„Invențiile ocazionale”, o nouă carte de Elena Ferrante în librăriile românești
Un volum de eseuri care le oferă cititorilor o perspectivă asupra lumii interioare a autoarei și a identității sale de scriitoare.
10 ani de „Noaptea Cărților Deschise“, cea mai mare campanie dedicată Zilei Mondiale a Cărții jpeg
10 ani de „Noaptea Cărților Deschise“, cea mai mare campanie dedicată Zilei Mondiale a Cărții
Sîmbătă, 23 aprilie 2022, Editura Litera sărbătorește Ziua Mondială a Cărții prin evenimentul „Noaptea Cărților Deschise”.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proză autobiografică, note de subsol, adică avem o largă dimensiune experimentală concentrată pe tema identității, a jocului dintre eul real și cel ficțional, propus din start de dubletul nominal de pe copertă (Emil-Emanuel).
Bernard Henri Lévy și resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri Lévy și resuscitarea compasiunii
Chiar aşa: de ce ne-ar interesa? În definitiv, nu se întîmplă la noi, nu ne reprezintă pe noi...
Pasărea vorbitoare jpeg
Pasărea vorbitoare
O lume tainică prinde astfel să ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultivă deopotrivă grația gestului de dans și precizia observației antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferințele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre „Comedia lumii” jpeg
Conferințele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre „Comedia lumii”
Patronate de cea mai citită revistă de cultură din România, „Conferințele Dilema veche” sînt un proiect itinerant, avînd pînă acum ediții în Arad, Timișoara, Cluj-Napoca și, începînd din acest an, Oradea.
Premianții Galei Radio România Cultural 2022 jpeg
Premianții Galei Radio România Cultural 2022
Gala Premiilor Radio România Cultural, ediţia a XXI-a, şi-a desemnat cîştigătorii luni, 18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio jpeg
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio
În Joia Mare (21 aprilie), de la ora 19:00, sub bagheta dirijorului Cristian Oroșanu, vor evolua pe scena Sălii Radio două dintre ansamblurile Radio România: Orchestra Naţională Radio și Corul Academic Radio (pregătit de dirijorul Ciprian Țuțu).
Metafizica lui Danilov jpeg
Metafizica lui Danilov
Multe dintre poeme au la origine experiențe livrești, în vreme ce altele pot fi considerate prelucrări personale, fantasmatice, delirante ale acestor experiențe.

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.