Ruta balcanică şi calea lui Davutoglu

Publicat în Dilema Veche nr. 629 din 10-16 martie 2016
Salutări de la Basel jpeg

„Vremea imigraţiei ilegale a trecut“, a spus preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, după încheierea summit-ului de la Bruxelles. Şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, e optimist: propunerea Turciei de a prelua refugiaţii sirieni din Grecia „schimbă regulile jocului“. Cît despre cancelarul german Angela Merkel, care a fost unul dintre principalii actori ai acestei negocieri, ea e ceva mai rezervată: propunerea Turciei ar fi un mare progres – „cu condiţia să se realizeze“.

Pentru Angela Merkel, un acord cu Turcia e o miză importantă. Germania a devenit, datorită condiţiilor de azil, principala ţintă a refugiaţilor din Siria şi din nordul Africii. Decizia de a primi aceşti refugiaţi – în numele valorilor europene, dar şi în baza unor calcule de oportunitate bazate pe nevoia de populaţie tînără şi aptă de muncă – s-a lovit de o opoziţie importantă nu doar din partea partidelor conservatoare, ci şi din partea populaţiei. Sistemul de redistribuire a refugiaţilor în alte state europene uşurează povara, dar nu rezolvă problema. În plus, în week-end sînt programate alegeri pentru parlamentele locale din trei landuri. Iar Merkel vrea să arate că e stăpînă pe situaţia imigranţilor, care, evident, a devenit o temă importantă în campania electorală.

Ce a propus, mai exact, premierul turc Ahmet Davutoglu, la summit-ul de la Bruxelles? Ankara va prelua nu numai refugiaţii economici care au reuşit să ajungă de pe teritoriul Turciei continentale pe insulele greceşti, ci şi pe toţi refugiaţii sirieni, victime ale războiului, care au ajuns de pe ţărmul Turciei în Grecia. Turcia găzduieşte în momentul de faţă peste două milioane de sirieni. Înţelegerea prevede ca, pentru fiecare refugiat sirian retrimis în Siria, Uniunea Europeană să preia un alt refugiat sirian dintre cei aflaţi deja pe teritoriul Turciei. Pare un joc cu sumă nulă, dar nu e chiar aşa: pentru că refugiaţii ilegali retrimişi de Europa în Turcia vor fi triaţi acolo şi vor avea de întîmpinat condiţii de admisie dificile şi un timp important de procesare a solicitărilor. Aceste noi condiţii ale readmisiei sînt menite să descurajeze noi valuri de migraţie. Turcia s-a mai angajat, de asemenea, să întreprindă măsuri drastice pentru a neutraliza grupările de trafic de fiinţe umane şi să-şi protejeze mai bine graniţele exterioare.

Acordul e o veste bună şi pentru Grecia. Ţara e departe de a fi depăşit criza financiară şi găzduieşte zeci de lagăre şi unităţi temporare de adăpost pentru refugiaţi. Iniţiativa Turciei de a prelua o parte importantă din aceşti refugiaţi scade presiunea de pe instituţiile greceşti.

Ahmet Davutoglu a pus şi cîteva condiţii: fonduri de trei miliarde de euro (în plus faţă de celelalte trei miliarde promise deja în cadrul acordului precedent). O altă condiţie: ridicarea în cel mai scurt timp a vizelor pentru cetăţenii turci care călătoresc în Uniunea Europeană. De asemenea, premierul turc a solicitat deschiderea cît mai rapidă a negocierilor privind aderarea ţării la Uniunea Europeană şi promisiuni ferme cu privire la admitere.

Deocamdată, ruta balcanică rămîne în continuare deschisă, în ciuda unor voci din UE care au cerut explicit închiderea temporară a graniţelor pentru a-i împiedica pe refugiaţi să ajungă în centrul Europei. Dar pentru cît timp?

Dacă acest acord va ajunge, în­tr a­devăr, să fie aplicat, ar fi un progres atît pentru Uniunea Europeană, cît şi pentru soarta refugiaţilor. Judecînd pragmatic, e o soluţie bună. E însă şi ceva trist în felul în care au decurs aceste negocieri şi mai ales în prevederile acordului: Turcia devine un soi de lagăr pentru refugiaţi, un fel de stat de mîna a doua care păzeşte Europa de nişte cetăţeni de mîna a treia.

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.
image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.