Principii fondatoare

Publicat în Dilema Veche nr. 361 din 13 - 19 ianuarie 2011
Actori la început de carieră jpeg

O s─â ne ia ceva vreme s─â ne revenim dup─â ┼čocul provocat de adoptarea, ├«n Ungaria, a unei legi care ├«ngr─âde┼čte libertatea presei. Adev─ârul e c─â prea ne-am obi┼čnuit c─â aici, ├«n paradisul nostru european, totul func┼úioneaz─â dup─â ni┼čte principii bine ├«n┼úelese ┼či mai ales bine aplicate. Drepturile ┼či libert─â┼úile cet─â┼úenilor ÔÇô printre care ┼či libertatea de expresie ÔÇô constituie chiar baza pe care s-a ├«nceput construc┼úia Uniunii, ┼či garantarea acestor drepturi ┼či libert─â┼úi prin Constitu┼úie a fost, pentru ┼ú─ârile ÔÇ×noiÔÇť, care s-au al─âturat Uniunii ├«n ultimele dou─â valuri, o condi┼úie de preaderare. Acum, un stat membru al acestei uniuni paradisiace deturneaz─â ideea de libertate ┼či, sub pretextul suveranit─â┼úii, instituie o autoritate a presei. O autoritate politic─â (p├«n─â una-alta, cei cinci membri ai comisiei s├«nt reprezentan┼úi ai partidului de guvernare, FIDESZ) e pus─â s─â m─âsoare echidistan┼úa ┼či s─â pedepseasc─â eventualele derapaje ale jurnali┼čtilor. Nu e chiar cenzur─â, dar efectul e cam acela┼či: undeva, ├«n ni┼čte birouri, cineva verific─â ÔÇ×echidistan┼úaÔÇť, a┼ča c─â jurnalistul s─â-┼či m─âsoare cuvintele, s─â-┼či dozeze aluziile ┼či s─â c├«nt─âreasc─â bine ÔÇ×unde bateÔÇť, c─â nu se ┼čtie niciodat─â... O lege menit─â s─â descurajeze abuzurile (de putere) din pres─â d─â m├«n─â liber─â autorit─â┼úilor s─â comit─â abuzuri.

Instituirea ├«n sine a unei asemenea autorit─â┼úi e aberant─â ┼či f─âr─â precedent ├«n Europa de ast─âzi. Institu┼úii care supravegheaz─â audiovizualul exist─â ÔÇô ├«ns─â rolul lor e s─â reglementeze acordarea licen┼úelor ┼či, eventual, s─â sanc┼úioneze anumite abuzuri. Noua lege a presei din Ungaria instituie o autoritate care s─â supravegheze ÔÇ×echilibrulÔÇť informa┼úiilor vehiculate de radiouri, televiziuni, ziare tip─ârite sau online; portan┼úa ┼či misiunea institu┼úiei vizeaz─â direct con┼úinutul programelor/articolelor ┼či, prin aceasta, libertatea jurnali┼čtilor. Dac─â descoper─â caren┼úe ├«n ceea ce prive┼čte obiectivitatea materialelor publicate sau ofense aduse demnit─â┼úii umane, autoritatea poate aplica amenzi ustur─âtoare institu┼úiilor de pres─â respective. ├Än plus, jurnali┼čtii vor putea fi obliga┼úi s─â-┼či dezv─âluie sursele dac─â acest lucru este cerut de consiliul de supraveghere. Legea mai acord─â dreptul autorit─â┼úilor s─â efectueze perchezi┼úii la sediul redac┼úiilor. ├Än timp ce jurnali┼čtii din Ungaria protesteaz─â, reprezentan┼úi ai partidului de guvern─âm├«nt, care au adoptat legea cu o majoritate foarte larg─â, se ÔÇ×scuz─âÔÇť invoc├«nd consensul pe care l-a ├«ntrunit proiectul legislativ.

Ur├«t debut de mandat la pre┼čedin┼úia Uniunii Europene pentru Budapesta! Cu numeroase probleme europene transferate de pe agenda fostei pre┼čedin┼úii (Bruxelles), Ungaria e o ┼úint─â ┼či mai vulnerabil─â ├«n fa┼úa tirului de critici dinspre Europa ÔÇ×vecheÔÇť. Oficiali de la Berlin au criticat adoptarea legii iar Parisul a transmis c─â depl├«nge ÔÇ×alterarea profund─â a libert─â┼úii presei ├«n UngariaÔÇť. Jurnali┼čti, ong-i┼čti ┼či oameni politici de peste tot ÔÇ×regret─âÔÇť, ÔÇ×avertizeaz─âÔÇť, ÔÇ×demasc─âÔÇť etc. adoptarea unei legi str├«mbe. Criticat din toate p─âr┼úile, premierul Viktor Orban se ap─âr─â, sus┼úin├«nd c─â ÔÇ×am adoptat o lege pe care o consider─âm perfect ├«n ordine ┼či toat─â lumea o critic─âÔÇť. Pe de o parte, e ÔÇ×gata s─â schimbe legeaÔÇť dac─â acest lucru se va dovedi necesar, pe de alt─â parte, respinge ferm acuza┼úiile venite din Europa sus┼úin├«nd c─â legea din Ungaria nu e un caz unic iar ÔÇ×principiul cel mai important ├«n Europa este non-discriminareaÔÇť. Din aceast─â b─ât─âlie a principiilor europene nu are cum s─â ias─â ├«nving─âtor. Dar cine s─â judece dac─â nu mai exist─â pres─â liber─â?

945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.