Planificare urbană şi democraţie

Publicat în Dilema Veche nr. 562 din 20-26 noiembrie 2014
Diplomaţia pentru toţi jpeg

Turnul Triunghi provoacă mare agitaţie la Paris. Proiectul, lansat în 2010, trenează. Consiliul municipal a încuviinţat construirea, dar apoi n-a mai dat diversele aprobări necesare. Printre altele pentru că parizienii – în special locuitorii zonei respective – s-au mobilizat masiv şi au protestat împotriva edificiului. Turnul Triunghi e, de fapt, o piramidă imensă, vitrată. O clădire înaltă de 180 de metri. O clădire care se vrea reper pentru noua arhitectură a Parisului. Un centru de afaceri pentru capitaliştii de mîine. De cîte ori vine vorba de piramida asta, iese cu scandal. Parizienilor, se ştie, nu prea le plac clădirile înalte, deşi oraşul nu duce lipsă de zgîrie-nori. Nici Tour Montparnasse (construită în anii ’70), nici Tour First (ridicată în anii ’90 şi supraînălţată acum doi ani) nu au fost bine primite în epocă. Şi nici acum nu sînt privite cu admiraţie, decît, cel mult, de turişti. La ce bun încă un mare turn la Paris?  

Unii urbanişti şi militanţi pentru protejarea patrimoniului consideră că clădirea e un atac la frumuseţea capitalei, o încălcare a normelor bunului gust. Susţinătorii spun că noul turn ar fi o oportunitate pentru dezvoltarea oraşului, dar şi o nouă atracţie turistică. De parcă de atracţii turistice duce lipsă Parisul – ar răspunde, ironic, criticii acestui proiect.  

Autorităţile locale sînt împărţite – şi aici există partizani şi oponenţi ai proiectului. Numai că poziţia faţă de construirea turnului nu e dictată de interesul public – sau, cel puţin, aşa se tem cetăţenii. Nici măcar reprezentanţii partidelor nu votează neapărat după nişte „directive“. Şi, de fiecare dată cînd se reiau discuţiile pentru aprobare, rezultatele sînt imprevizibile. Oricum, puţini sînt cei care vor să-şi asume responsabilitatea. Fără să suspecteze neapărat corupţia, numeroşi cetăţeni acuză lipsa de transparenţă în adoptarea deciziilor. De ce nu s-ar face, de pildă, un referendum? Din păcate, stat centralist, Franţa nu are exerciţiul consultărilor publice pentru asemenea proiecte. Parisul arată cum arată pentru că nişte edili deloc democratici au trasat nişte bulevarde şi-au arătat cu degetul unde să fie amplasate clădirile reprezentative.

În Germania – altă cultură, altă relaţie între urbanism şi politică –, democraţia provoacă blocaje paradoxale. Unul dintre cele mai importante proiecte urbane ale Germaniei post-’89 a rămas mulţi ani suspendat pentru că dezbaterea publică – începută prin ’93 – s-a transformat în revoltă, din clipa în care autorităţile au demarat lucrările efective. „Stuttgart 21“ îşi propunea să revitalizeze centrul oraşului prin construirea unei gări subterane şi înlocuirea vechilor şine şi a gării centrale cu noi cartiere de business, zone industriale, spaţii de agrement şi imobile comunitare. Vreme de aproape două decenii, s-a tot discutat în amănunt ce anume se va construi pe suprafeţele eliberate prin eliminarea şinelor; s-a dezbătut cît anume din teren va fi vîndut de primărie consorţiilor imobiliare şi ce se va face cu baniii; cît teren va fi păstrat şi cum va fi administrat; cîte spaţii verzi, cîte grădiniţe şi cîte cămine pentru bătrîni se vor construi. Etc. Zeci de organizaţii nonguvernamentale şi lideri locali şi-au dat cu părerea, numeroşi primari şi funcţionari care s-au perindat pe la conducerea oraşului în ultimii ani au căutat soluţii. S-au făcut presiuni de la nivel federal – întîrzierea proiectului încurca alte planuri mai mari, de interes naţional. În cele din urmă, proiectul a fost aprobat şi, pînă la urmă – pentru ca totul să fie perfect legal – confirmat printr-un referendum local. Dar şi după referendum au mai ieşit oameni în stradă ca să protesteze. Printre altele, s-a pus în discuţie chiar utilitatea proiectului: la ce bun să reconstruim, din temelii, centrul oraşului, cînd absolut totul merge atît de bine, cînd trenurile merg ca ceasul, traficul rutier e relaxat şi centrul oraşului e aerisit şi plin de parcuri...  

Pînă la urmă, gara cea nouă din Stuttgart tot s-a construit, iar părţi din gara veche au fost demolate şi înlocuite. Dar presiunea publică i-a făcut pe edili să modifice şi să redimensioneze proiectul. A ieşit o medie între ce voiau iniţial edilii şi ce voiau cetăţenii – adică o construcţie utilă, şi nu pe atît de monstruoasă pe cît s-ar fi aşteptat criticii. Toată tevatura a întîrziat mult construcţia, dar a arătat că dialogul dintre autorităţi şi cetăţeni e nu doar necesar, ci indispensabil. Şi că dezbaterile publice pe marginea marilor proiecte produc pînă la urmă şi efecte. Planificare urbană şi democraţie. 

p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara
p 16 Dan Barbilian adevarul ro jpg
Viața sau opera
„Personal, mă consider un reprezentant al Programului de la Erlangen, al acelei mișcări de idei care, în ceea ce privește întinderea consecințelor și răsturnarea punctelor de vedere, poate fi asemuită Discursului Metodei sau Reformei înseși.

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.