„Pentru români moda e o necunoscută“ – interviu cu designerul vestimentar George ENACHE

Vlad STOIAN
Publicat în Dilema Veche nr. 329 din 3 - 9 iunie 2010
„Pentru români moda e o necunoscută“ – interviu cu designerul vestimentar George ENACHE jpeg

Dacă ne uităm pe străzile care n-au de-a-face cu cele maxim două ganguri pe care se-nvîrte de zor şi cît mai acoperită „lumea bună“, ai zice că n-are sens să mai deschizi vreo bîrfă despre îmbrăcăminte de calitate şi rafinament în costumaţie. A fost un prilej bun să caut contrariul cînd l-am descoperit pe designerul vestimentar George Enache, unul dintre nebunii frumoşi rămaşi să facă artă cu ţoale pe-aici, şi cînd am înţeles cam cîte implicaţii presupune o revistă digitală de profil cum e PLM. Un lucru e cert, Plecatul La Magazin nu e porno.

Am intrat de cîteva ori pe site-ul oficial şi m-am străduit să înţeleg ce e PLM. Ce încercaţi prin proiectul ăsta?

PLM este un proiect personal prin intermediul căruia mă joc online cu jucăriile mele preferate, cum ar fi: moda, fotografia, graphic design-ul, machiajul ş.a.m.d. Prin existenţa acestei reviste nu încerc să demonstrez ceva anume, ci încerc să-mi folosesc timpul liber într-un mod creativ, atît cît îmi stă în putinţă.

Mulţi s-au legat de titlu şi au dus totul spre conotaţii cît s-a putut de perverse. E de-adevăratelea ceva plănuit trivial în numele revistei?

Titlul revistei s-a născut din joacă şi este adevărat că am încercat să fie unul extrem de interesant. PLM este prescurtarea de la Play Like Me şi nu are conotaţii obscene. Cînd am ales acest titlu, ştiam că or să fie reacţii de tot felul, ba mai mult… În primul număr nu am explicat în revistă semnificaţia titlului şi astfel am lăsat loc de interpretare. Trebuie să recunosc că a fost o decizie înţeleaptă pentru că s-a tot comentat pe această temă, iar marea majoritate au primit cu amuzament titlul revistei. După apariţia numărului 2, oamenii tot nu au vrut să accepte faptul că revista se numeşte oficial Play Like Me, în continuare pentru mulţi PLM este acea prescurtare cunoscută pe canalele de comunicare online. Pînă la urmă fiecare este liber să traducă titlul revistei aşa cum doreşte. Nu poţi priva omul de această libertate, nu-i aşa? Ideea e că, dacă îi pui românului o banană în mînă, cu siguranţă nu o va considera doar un banal fruct, aşa că nu mai încerc să demonstrez nimănui nimic.

Cum vă descurcaţi cu cei care reacţionează nihilist, ca recentul blogger revoltat: ,,Aceleaşi fiţe, din trei pictoriale de fashion – nici unul OK... Acelaşi copy-paste de prin magazine de modă mai mult sau mai puţin penale. Aceeaşi lipsă acută de text“?

Cei cu atitudini nihiliste au fost singurii care au reacţionat negativ faţă de proiectul meu. Sincer… Nu am încercat să iau atitudine pentru că nu mă pot coborî la nivelul lor. Este o diferenţă uriaşă între mine şi ei! Simplul motiv că sînt anonimi arată că nu au suficient curaj pentru a-şi asuma ceea ce declară! Lipsa acută de text nu este un handicap editorial deoarece revista se bazează pe imagine.

Există pînă acum două ediţii online PLM. Văzusem că după ele aţi creat deja un poll cu „scoatem sau nu mai scoatem?“. Ce plănuiţi pentru următoarele episoade?

În curînd voi scoate numărul 3. Următorul număr este,,special editişONţ – Portfolio Issue (an online magazine featuring artist portfolios)“. Revista devine un album cu 60 de artişti români, de la A la Z, împărţiţi pe şase categorii. Trebuie să menţionez că cei care vor apărea în acest număr 3 nu sînt neapărat artişti consacraţi, am urmărit activitatea unor persoane mai puţin cunoscute, dar care fac nişte lucruri senzaţionale! PLM merge mai departe aşadar. Unde şi cum vă imaginaţi peste zece ani? Cu siguranţă în următorii ani voi fi plecat din ţară. Nu mă reprezintă această ţară! Sînt scîrbit de politica acestei ţări şi de faptul că ne îndreptăm pe un drum greşit din ce în ce mai rău. Îmi iubesc prea mult viaţa ca să o irosesc într-o ţară fără speranţă. Inima nu îmi e în acest loc, ci acolo unde va fi fericită. Patriotismul pentru mine nu înseamnă nimic, e o prostie! PLM va exista în continuare, chiar dacă nu va mai fi sub formă de revistă electronică, sloganul Play Like Me va merge mai departe pentru că nu voi înceta niciodată să mă joc!

„Hainele sînt ceea ce simt“

Ce portal autohton cu şi despre modă vă place cel mai tare şi de ce?

Nu există aşa ceva!

Unde afară din ţară simţiţi că ar fi mediul perfect pentru ceea ce faceţi?

Inclusiv România e un mediu perfect pentru ceea ce fac eu. Spun asta pentru că proiectele mele sînt făcute cu scopul de a căuta satisfacţie sufletească şi mulţumire de sine, iar acest lucru e posibil oriunde. Care ar fi cea mai mare lacună a românilor în materie de fashion? Dacă vorbim de români în general, moda e o necunoscută, şi cu asta cred că am zis tot.

Există în ţara noastră o şcoală „pe bune“ pentru designerii aspiranţi?

Nu!

Unde aţi studiat?

Eu am studiat tainele modei la Timişoara. Fosta profesoară de creaţie vestimentară, Carmen Matei, este responsabilă în mare parte pentru tot ceea ce deţin în momentul de faţă. Îi sînt foarte recunoscător pentru tot ceea ce mi-a oferit. Pe lîngă modă, am făcut filosofie şi jurnalism.

Cum v-aţi descrie creaţiile vestimentare?

Mie îmi este greu să fac o descriere a creaţiilor mele, un critic de modă ar putea răspunde la această întrebare. Ideea e că hainele pe care eu le fac sînt o reflectare a lumii mele interioare. Hainele sînt ceea ce simt!

Spuneţi-mi o fantezie pe care aţi avut-o legată de meseria pe care-o practicaţi şi care pare descurajant de nerealizabilă în realitate.

Pentru mine orice este realizabil. Ceea ce mi-am propus am şi realizat în mare parte. Cred cu tărie că atunci cînd îţi propui ceva şi crezi în acel lucru, Universul îţi va răsplăti credinţa fermă şi de netăgăduit.

Alex. Leo Şerban spunea că dacă aţi fi un cîntec, aţi fi „All Is Full Of Love“ (Björk). Cît aveţi în comun cu excentricitatea crăiesei islandeze şi ce iubiţi cel mai tare?

Iubesc tot ceea ce este ciudat şi tot ceea ce nu se încadrează într-un tipar anume. De aceea probabil îmi place Björk, însă acest plăcut vine firesc. În aceeaşi măsură pot spune că o ador pe Róisín Murphy (ex-vocalista Moloko). Muzica pentru mine este aerul pe care îl respir. Dacă îmi iei muzica din viaţă, aş muri!

Cînd nu vă ocupaţi de PLM, ce faceţi?

În restul timpului muncesc, şi asta datorită faptului că PLM nu îmi aduce vreun profit financiar. Pe lîngă aceasta îmi place să aloc timp suficient desenului, întrucît asta am făcut de cînd mă ştiu. 

a consemnat Vlad STOIAN

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Cum a slăbit Damian Drăghici aproape 70 de kilograme. „Am avut zile când puteam să trăiesc doar din zahăr” VIDEO
Artistul, care a dezvăluit cum s-a transformat din punct de vedere fizic și mental, povestit că cea mai mare luptă pe care a dus-o a fost cea cu zahărul, și nu cea cu kilogramele.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.