ÔÇ×N-am proiecte ├«ncheiate, doar propuneri ┼či rezolv─âri temporareÔÇť ÔÇô interviu cu Dumitru GORZO

Dumitru GORZO, Silviu P─éDURARIU
Publicat în Dilema Veche nr. 807 din 8-14 august 2019
ÔÇ×N am proiecte ├«ncheiate, doar propuneri ┼či rezolv─âri temporareÔÇť ÔÇô interviu cu Dumitru GORZO jpeg

Lucrarea Gheorghe a lui Dumitru Gorzo (n. 1975), realizat─â din p─âr┼úi ale casei din Maramure┼č ├«n care artistul a copil─ârit ╚Öi ├«n care a crescut, poate fi vizitat─â ├«n curtea MNAC din Bucure┼čti, p├«n─â la finalul lunii august. 

Prima etap─â de deconstruire a casei, pe care publicul o cunoa╚Öte din expozi╚Ťia ÔÇ×ContagiuneÔÇť, 2017, de la ArCuB, ┼či prezentat─â ├«n filmul Rezilien╚Ťa, este urmat─â de aceast─â etap─â final─â ├«n care folosi┼úi resturile casei, ├«n prezent av├«nd un statut echivoc ├«ntre sculptur─â ╚Öi instala╚Ťie. Cum v─â raporta┼úi la acest tip de lucrare ╚Öi cum am putea s─â ne raport─âm noi?

O să înșir aici niște gînduri pe care îmi iau libertatea să le alterez și poate chiar să le contrazic ulterior. Nu e o formă de a evita asumarea și nici o tentativă obscură de a bagateliza acest interviu, este pur și simplu felul meu de a-mi asuma dreptul de a nu avea dreptate. Datele tehnice, ca material, durată, instrumente etc., nu fac obiectul paragrafului anterior.

Am s─â ├«ncep cu materialul ╚Öi insist asupra faptului c─â ÔÇ×GheorgheÔÇť este f─âcut din lemnul casei, din carnea acesteia ╚Öi nicidecum din resturile ei. ├Än momentul ├«n care o d─âr├«mam eram con╚Ötient c─â materialul devine ÔÇ×GheorgheÔÇť ╚Öi casa ╚Ötia c─â devine sculptur─â. E drept c─â ar fi fost d─âr├«mat─â oricum, dar nu a╚Ö fi f─âcut-o eu. ├Än ceea ce m─â prive╚Öte, ÔÇ×GheorgheÔÇť este o lucrare de limit─â. Prins─â ├«ntre st─âri diferite ╚Öi put├«nd fi revendicat─â de mai multe limbaje, sculptur─â, arhitectur─â, instala╚Ťie, obiect, aceasta devine un fel de animal ce refuz─â ├«ncadrarea imediat─â. A╚Ö putea spune ce nu este ÔÇ×GheorgheÔÇť, ├«ns─â i-a╚Ö reduce o bun─â parte din povestea post-expunere, c├«nd problemele mele cu forma ├«nceteaz─â ╚Öi, ├«n cazurile fericite, ├«ncep problemele celorlal╚Ťi.

Primul ╚Öi cel mai important aspect este rela╚Ťia cu casa-construc╚Ťie, cu arhitectura acesteia, lucru care, dup─â mine, face ca ÔÇ×GheorgheÔÇť s─â aib─â p├«n─â la final o rela╚Ťie cu arhitectura ├«n general. ├Äncepe cu interven╚Ťia ├«n coaja casei, interven╚Ťie ce con╚Ťine Rezilien╚Ťa, ╚Öi continu─â cu folosirea materialului casei ├«ntr-un obiect-sculptur─â ce devine rela╚Ťie odat─â cu amplasarea final─â. Trebuie amintit─â neap─ârat colaborarea noastr─â ├«n acest proiect, colaborare ├«n╚Ťeleas─â ca mediu de lucru.

Simplific├«nd, a╚Ö putea spune c─â ÔÇ×GheorgheÔÇť con╚Ťine c├«teva tone de lemn, straturile din istoria casei, toat─â experien╚Ťa mea cu arta ╚Öi colaborarea noastr─â.

Primele semne ale lucr─ârii apar ┼či ├«n alte medii sau ├«n schi╚Ťele anterioare?

ÔÇ×GheorgheÔÇť apare ├«n discu╚Ťiile noastre. ├Äntre ÔÇ×GheorgheÔÇť ╚Öi ÔÇ×Beyond and WithinÔÇť (2018), de la SLAG Gallery, s├«nt cateva similitudini, ├«ns─â lucrarea prezentat─â la MNAC e totalmente nou─â ╚Öi pentru mine. E un proiect f─âcut din suprapuneri, de la cele fizice la cele legate de informa╚Ťie, continu├«nd cu cele psihice, trecut prin schimburile dintre noi doi, sf├«r╚Öind ├«n munc─â ╚Öi devenind nu ╚Ötiu ├«nc─â exact ce, odat─â cu amplasarea ├«ntre cele dou─â semne ale puterii din Rom├ónia, Parlamentul ╚Öi Catedrala. E o form─â nou─â. Am f─âcut o schi╚Ť─â destul de apropiat─â la Bucure╚Öti, undeva pe l├«ng─â Obor, ╚Öi alta la Ieud, ├«nainte s─â construiesc ÔÇ×GheorgheÔÇť. Chiar dac─â exista ceva similar pe undeva prin desenele mele, ├«n momentul de fa╚Ť─â nu ├«mi vine ceva clar ├«n minte ╚Öi oricum forma final─â a fost pe l├«ng─â inten╚Ťie, o negociere cu posibilit─â╚Ťile materialului, limitele propriului meu corp ╚Öi amprenta casei al carei material ├«l con╚Ťine.


ÔÇö Dumitru Gorzo

dumitru gorzo jpg jpeg

Cînd și cum v-aţi gîndit să expuneţi casa?

Prima inten╚Ťie a fost o continuare direct─â a primului proiect legat de cas─â, un fel de Rezilien╚Ť─â l─ârgit─â. Din aproape ├«n aproape s-a ajuns la ÔÇ×GheorgheÔÇť. Dintr-o sum─â de ├«ncerc─âri plus colaborarea cu MNAC. Ce-i drept, c├«ndva prin 2007 am fost foarte aproape de realizarea unui proiect legat de cas─â, ├«ns─â era o construc╚Ťie nou─â care repeta forma celei vechi, ai c─ârei pere╚Ťi urmau s─â devin─â panouri sculptate ╚Öi care ar fi fost protejate de un ciopor de babe maramure╚Öene, ├«n expunerea final─â.

Materialul cu care a┼úi lucrat e plin de memoria personal─â. Dintr-o alt─â perspectiv─â nu e o expozi╚Ťie, ci mai degrab─â o lucrare amplasat─â ├«ntr-un spa╚Ťiu deschis.

Lucrez rar cu elemente readymade, chiar dac─â recuperez lucruri ╚Öi ├«mi place ca materialul pe care m─â manifest s─â aib─â o oarecare personalitate, o prezen╚Ť─â care se ├«ncarc─â. P├«nza, spre exemplu, e neutr─â. Exager├«nd, a╚Ö putea spune c─â prime╚Öte orice ├«n mod aproape egal. Atunci c├«nd lucrezi cu un material care a fost altceva, pe l├«ng─â suprafa╚Ťa de lucru ai parte de o rela╚Ťie cu informa╚Ťia ╚Öi aparen╚Ťa respectivei suprafe╚Ťe. Dup─â cum pomeneam mai devreme, povestea cu casa e una veche. A╚Ö putea spune c─â aveam ├«n cap o form─â-cas─â pe care trebuia neap─ârat s─â o scot, s─â o pun undeva. Linia central─â a demersului a fost crearea unui obiect autonom dintr-o cantitate de material care se ├«nt├«mpl─â s─â fi fost casa mea, care trebuia s─â fie o cas─â. ╚śi a fost s─â fie casa copil─âriei mele.

Ce semnific─â acest titlu-nume?

Titlul o adun─â, ÔÇ×GheorgheÔÇť e cineva. Forma asta care se desface sau se str├«nge, care nu doar c─â are multe sensuri, dar e o sum─â de direc╚Ťii ╚Öi accidente, avea nevoie de un nume care s-o cuprind─â. Titlul ÔÇ×GheorgheÔÇť e o afirma╚Ťie: aceast─â form─â arhitectonic─â este un obiect, este o prezen╚Ť─â fizic─â compact─â care se reprezint─â pe sine.

Există legături cu dimensiunea morală și mistică a eroului creștin Sf. Gheor-ghe?

ÔÇ×GheorgheÔÇť v─âzut ca Sf├«ntul Gheorghe nu are nici un fel de leg─âtur─â cu inten╚Ťiile ╚Öi demersul meu. Pe l├«ng─â asta, referin╚Ťele traditionalist-cre╚Ötine figureaz─â pe D├«mbovi╚Ťa, din c├«te ├«mi dau seama, printre esen╚Ťele tari ╚Öi asta risc─â s─â apese excesiv pedala sensului. Tocmai subiectivarea o abstractizeaz─â ╚Öi o proiecteaz─â ├«ntr-o multitudine de posibilit─â╚Ťi.

Obiectul nu mai e inert, are o calitate afirmativă și dialogică.

Ceva a devenit cineva. ├Än acest caz, ÔÇ×GheorgheÔÇť ar putea fi o linie care se tot fr├«nge. Avem un ╚Öir de dubluri: dou─â continente, lumea veche ╚Öi lumea nou─â, casa lui Dumnezeu ╚Öi casa lui Ceau╚Öescu, apoi volumul octagonal ╚Öi cubul. Privit─â a╚Öa, lucrarea nu este compus─â din cele dou─â volume ÔÇô calota octagonal─â ╚Öi cub ÔÇô, ci tocmai de linia care le leag─â. S├«nt cele dou─â edificii gigantice, apoi s├«nt cele dou─â volume situate ├«ntre cele dou─â ÔÇ×caseÔÇť mari ╚Öi unite printr-un zid-linie zigzag.

Vă referiţi la o linie de hotar?

Nu e un hotar. M─â g├«ndesc la semnifica-╚Ťia locului gol dintre ni╚Öte semne grupate. Nu interpretezi ceea ce este vizibil, ci spa╚Ťiul dintre litere. Semnele indic─â ╚Öi, dac─â pui dou─â sau mai multe ├«mpreun─â, fiecare ├«nseamn─â ceva mai mult. Atunci c├«nd apare spa╚Ťiu ├«ntre ele, acesta poate s─â devin─â elementul activ. La ÔÇ×GheorgheÔÇť nu despre spa╚Ťiu este vorba, ci despre linia ce leag─â volumul octagonal de cub ╚Öi care ar putea prelua o func╚Ťie similar─â.

Propun să dezbatem și calitatea ei analitică, vorbind despre modul în care aţi gestionat acest act de deconstruire, desfacere și reconstruire.

├Än general, la casele de b├«rne pere╚Ťii s├«nt ├«n acela╚Öi timp ╚Öi scheletul. At├«t Rezilien╚Ťa, c├«t ╚Öi ÔÇ×GheorgheÔÇť s├«nt interven╚Ťii ce au un anume grad de brutalitate ╚Öi a╚Ö spune c─â asta a fost o solu╚Ťie ÔÇ×tehnic─âÔÇť. Cum s─â lucrez cu lemnul din cas─â f─âr─â s─â fiu afectat de straturile de istorie personal─â ╚Öi de toat─â subiectivitatea din jurul acesteia? Atac├«nd-o. Acest atac a creat un fel de distan╚Ť─â ├«ntre mine ╚Öi cas─â, a f─âcut-o s─â devin─â ├«n primul r├«nd material de lucru.

E casa un surogat al sinelui?

Habar n-am. Cum tot vorbesc de casa rupt─â, casa d─âr├«mat─â, casa atacat─â, casa inexistent─â etc., nu ╚Ötiu dac─â m-a╚Ö duce acolo. E cu siguran╚Ť─â parte a sinelui, cel de dinainte de fuga ├«n lume. F─âc├«nd o parantez─â ╚Öi referindu-m─â la varietatea proiectelor mele: figurativ, nonfigurativ, instala╚Ťie, interven╚Ťie etc., observ c─â nu am renun╚Ťat la nici una dintre direc╚Ťiile pe care s-a ├«nt├«mplat s─â le exploatez. Cu foarte pu╚Ťine excep╚Ťii, pe care mi-e greu s─â le numesc acum, nu am proiecte ├«ncheiate. Le v─âd ca pe ni╚Öte propuneri la care am g─âsit ni╚Öte rezolv─âri temporare sau care au trecut prin ni╚Öte etape de lucru, ├«ns─â r─âm├«n deschise.

Totodată, e o lucrare amplasată într-un context arhitectural.

ÔÇ×GheorgheÔÇť e o sculptur─â care are o prezen╚Ť─â arhitectonic─â. Nu i-a╚Ö spune site specific installation, de╚Öi suport─â tipul ─âsta de ├«ncadrare. Nu o v─âd ca pe o expozi╚Ťie, ├«ns─â continuarea expunerii la subpanta de la parterul muzeului (MNAC) poate ├«ncepe o discu╚Ťie ├«n acest sens.

C├«t a durat procesul de la desfacerea casei p├«n─â la ridicarea lucr─ârii ╚Öi cum a fost privit proiectul de c─âtre p─ârin╚Ťi?

N-a╚Ö putea spune exact ce au sim╚Ťit p─ârin╚Ťii, ├«n principiu ar fi trebuit s─â fie o u╚Öurare. Deja ╚Ťineau ├«n curte o construc╚Ťie nefolosit─â de c├«╚Ťiva ani care se deteriora. ╚śtiu sigur c─â au sesizat ironia din amplasarea ulterioar─â ╚Öi s-au bucurat c─â folosesc lemnul ├«ntr-o lucrare. Casa a fost d─âr├«mat─â ├«n trei zile, ÔÇ×GheorgheÔÇť a fost construit ├«n alte trei ╚Öi au mai fost trei zile ├«n care s-a demontat, transportat ╚Öi remontat la MNAC. Suita asta de trei a fost ├«nt├«mpl─âtoare. 

Citiţi mai multe interviuri și materiale despre arta vizuală contemporană la unrestbucharest.com.

a consemnat Silviu P─éDURARIU

Povestea Casei Afis Coperta jpg
Theodor Paleologu semneaz─â un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi modul ├«n care o practic─â de aproape 10 ani la Casa Paleologu
Cititorii au ocazia de a p─âtrunde ├«n universul istoriei culturale a cunoscutei cl─âdiri din strada Armeneasc─â 34, construit─â ├«n 1932 de Mihail Paleologu, bunicul patern al autorului, ┼či Emilia, cea de-a treia lui so╚Ťie, un parcurs creionat din pove╚Öti recuperate ╚Öi amintiri ale autorului.
946 16 copertaKIWI jpg
Grani╚Ťe
├Äncep├«nd cu aceast─â edi╚Ťie, deloc ├«nt├«mpl─âtor intitulat─â ÔÇ×Grani╚ŤeÔÇŁ, antologia ÔÇ×KIWIÔÇŁ (Editura Polirom, 2022) ofer─â un cuprins interna╚Ťional.
946 17 Morozov jpg
B─ârbatul care iubea femeile
C├«teva femei devin materie literar─â pur─â, ajung├«nd s─â umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autofic╚Ťional─â care e via╚Ťa scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzical─â a lui Boiangiu are c├«rlig ÔÇô e un LP cu multe rico╚Öeuri tematice, s─ârind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner ÔÇô Totul ├«n tot sau marea metamorfoz─â
A╚Öezarea pe soclul tabloului a sculpturii care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â varianta tridimensional─â a unui segment din pictur─â demonstreaz─â inten╚Ťia artistului de a crea o oper─â susceptibil─â s─â sugereze un spa╚Ťiu ├«n care exteriorul (sculptura) ╚Öi interiorul (tabloul) s├«nt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?