Mult zgomot pentru nimic

Nicolae MANOLESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 781 din 7-13 februarie 2019
Mult zgomot pentru nimic jpeg

În numărul 779 din Dilema veche, Marius Chivu a publicat un articol plin de neadevăruri și tendențios pe tema Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu“, ediția 2018, acordat de 28 de ani de Primăria Botoșani unor poeți care s-au dovedit, fără excepție, valoroși și au fost editați ulterior în volume antologice prin grija lui Gellu Dorian, președintele Fundației Culturale „Hyperion – Caiete botoșănene“ și coordonator al Premiului. Juriul a fost compus, ca în fiecare an, din critici prestigioși din toată țara: subsemnatul, președinte, Al. Cistelecan, Mircea A. Diaconu, Ioan Holban, Mircea Martin, Ion Pop și Cornel Ungureanu, membri. Conform regulamentului, Fundația „Hyperion“ a făcut ca de obicei un amplu sondaj, iar juriul a reținut 7 nume în ordinea voturilor. În ziua de 15 ianuarie, ca în toți anii, a avut loc un vot secret pentru desemnarea cîștigătorului. Subsemnatul, Mircea Martin și Cornel Ungureanu, neputînd fi prezenți, au votat în plic închis.

Cu două zile mai devreme, membrii juriului fuseseră informați că poetul Ovidiu Genaru a renunțat la nominalizare, din motive de sănătate. Regulamentul prevede explicit că laureatul trebuie să fie prezent la decernarea premiului și la festivitățile de rigoare, pe care oficialitățile locale le organizează cu mare atenție și chiar cu oarecare fast, atrăgînd an de an un public numeros. În dimineața de 15 ianuarie, am primit un telefon prin care Gellu Dorian mă anunța că, tot din motive de sănătate, poetul Constantin Abăluță nu va putea fi nici el la Botoșani. I-am spus că trebuie să aplicăm regulamentul. Ceea ce însemna că următorul ca număr de voturi, poetul Liviu Ioan Stoiciu, va fi laureatul anului 2018. A fost, de altfel, singura mea intervenție, în afara votului propriu-zis. Cu ocazia aceluiași telefon, Ion Pop, membru al juriului, a ținut să-mi comunice dezacordul lui cu soluția cu pricina. I-am atras atenția că nu e vorba de dorința mea (mărturisesc acum că îl votasem eu însumi pe Abăluță!), ci de litera regulamentului. Insistența lui Ion Pop m-a nedumerit, recunosc, dar abia ulterior mi-am dat seama pe ce se întemeia. Procesul-verbal încheiat după ce premiul a fost acordat lui Stoiciu a fost semnat de patru din membrii juriului (Ion Pop, Al. Cistelecan, Mircea A. Diaconu și Ioan Holban, acesta din urmă avînd delegație din partea mea să mă semneze), nu și de Martin și Ungureanu, absenți. (Am făcut cunoscută o parte din aceste date, inclusiv regulamentul, în România literară din 25 ianuarie.)

Ceea ce a urmat a fost absolut neașteptat. Patru din cei 7 membri, doi prezenți la Botoșani (Ion Pop, Al. Cistelecan) și doi absenți (Mircea Martin, Cornel Ungureanu) au publicat o scrisoare în Observator cultural, unde a fost însoțită de un stupid articol al lui Ovidiu Șimonca, în care se, deziceau de premiu și de regulamentul pe care, totuși, îl aplicaseră ei înșiși fără nici o rezervă în edițiile anterioare și, implicit, de propria semnătură pe procesul-verbal. Ulterior, ca și cum s-ar fi răzgîndit a doua oară, au semnat declarații prin care recunoșteau că votul a fost perfect regulamentar.

Indiferent de opinia pe care putem să ne-o facem despre această alba-neagra, joc în care s-ar zice că trei dintre semnatarii scrisorii au fost atrași de un al patrulea (care, se pare, i-a promis lui Abăluță că va primi premiul și dacă nu va fi prezent, mai ales că Primăria se grăbise – ca niciodată! – să-i expedieze banii!), ecourile negative au fost rapide. Nu referitoare la alba-neagra cu pricina, ci, culmea, referitoare la „macularea & compromiterea“ Premiului încă din 2015 (fiindcă ar fi fost decernat „mediocrului Gabriel Chifu“!?) și la „transformarea lui în 2019 într-o rușine națională“. Cine scrie negru pe alb în Dilema veche aceste aberații? Marius Chivu! De faptul că cei patru și-au retras afirmațiile din scrisoare n-a aflat, grăbit să veștejească rușinea cu pricina, sau l-a ignorat, cum ignoră de multă vreme literatura română în cronicile lui deloc dilematice, exceptînd cazurile cînd vine vorba de antologii alcătuite de el însuși. A ținut cu tot dinadinsul să se asocieze moral cu Dan Lungu, bravul membru al Comisiei de Cultură a Senatului, care a cerut Primăriei Botoșani să ia măsuri pentru a nu lăsa Premiul „să cadă în ridicol“. Ce întrebări își pune publicistul odată cu senatorul? O întrebare este dacă există vreo procedură de anulare a unui proces-verbal de jurizare! Ca să vezi! Sau: cine a luat decizia de a acorda premiul celui aflat pe locul doi? Regulamentul, nestimabililor, recunoscut finalmente pînă și de cei patru epistolieri! Același regulament care i-a privat mai demult pe Geo Dumitrescu și pe Ion Horea de primirea premiului, fiindcă nu s-au putut deplasa la Botoșani.

Am fost obligat să fac aceste precizări pentru a evidenția caracterul tendențios și laș al contestării unuia din cele mai însemnate premii naționale, dovada făcînd-o tocmai lista de laureați din 1991 și pînă în 2018. Mă întreb de ce atîta zgomot pentru nimic. De ce simt unii nevoia să inflameze opinia publică punînd în circulație zvonuri și ­fake news. Îmi pare rău să constat că o revistă pe care o citesc săptămînal și la care țin îi permite lui Marius Chivu să facă fără a clipi afirmații lipsite de orice temei și denigratoare la adresa unor instituții de prestigiu (Premiul „Mihai Eminescu“ nefiind nici prima, nici probabil ultima în această situație) și a unor scriitori de valoare (la bête noire fiind Gabriel Chifu, unul din liderii generației sale, luat la țintă și în 2015, cînd a primit el însuși premiul botoșănean, și tot de Dan Lungu și de alții ejusdem farinae). Pentru mine, personal, Marius Chivu e o mare și dureroasă decepție intelectuală.

Povestea Casei Afis Coperta jpg
Theodor Paleologu semnează un eseu despre educație și modul în care o practică de aproape 10 ani la Casa Paleologu
Cititorii au ocazia de a pătrunde în universul istoriei culturale a cunoscutei clădiri din strada Armenească 34, construită în 1932 de Mihail Paleologu, bunicul patern al autorului, şi Emilia, cea de-a treia lui soție, un parcurs creionat din povești recuperate și amintiri ale autorului.
946 16 copertaKIWI jpg
Granițe
Începînd cu această ediție, deloc întîmplător intitulată „Granițe”, antologia „KIWI” (Editura Polirom, 2022) oferă un cuprins internațional.
946 17 Morozov jpg
Bărbatul care iubea femeile
Cîteva femei devin materie literară pură, ajungînd să umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autoficțională care e viața scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzicală a lui Boiangiu are cîrlig – e un LP cu multe ricoșeuri tematice, sărind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner – Totul în tot sau marea metamorfoză
Așezarea pe soclul tabloului a sculpturii care înfățișează varianta tridimensională a unui segment din pictură demonstrează intenția artistului de a crea o operă susceptibilă să sugereze un spațiu în care exteriorul (sculptura) și interiorul (tabloul) sînt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat în timp record în ediție românească în colecția ANANSI
„Cea mai tainică amintire a oamenilor” de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat în 2021 cu Prix Goncourt, cea mai importantă distincție literară din Franța, a apărut recent în ediție românească, la mai puțin de jumătate de an de la anunțarea premiului în Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
„Am vrut să ștergem granița dintre real și virtual, dintre obiect și reflexie” – interviu cu membrii echipei H3, creatorii instalației „Explorers of the Multiverse”, prezentată de IQOS la Romanian Design Week
Instalația interactivă „Explorers of the Multiverse” este realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS, și propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sînt invitați la un proces de autocunoaștere.
Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude și spectaculoase metode de execuție
Călcarea sau strivirea de către un elefant este o metodă de execuție sau de tortură mai puțin cunoscută de-a lungul istoriei, deși a fost practicată până în secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: artă sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?