Moștenirea și moștenitorii lui Luther King
Atunci cînd interesele particulare se lovesc de interesul public, ies scîntei. Un incident recent ne arată că încurcate mai sînt căile democraţiei. Mai ales acolo unde o judecăm „consolidată“... Studiourile Universal au anunţat recent că renunţă să mai susţină producţia filmului Memphis în regia britanicului Paul Greengrass. Contractul dintre studio şi cineast fusese semnat recent. Planul iniţial era ca filmările să înceapă în luna iunie, urmînd ca pelicula să poată fi lansată în februarie anul viitor. Din scurt, prea din scurt, ar spune, poate, cineaştii cu experienţă. Însă Greengrass lucrează deja de multă vreme la documentarea şi la scenariul acestui film despre ultimele zile ale pastorului baptist Martin Luther King. Producătorii au renunţat la contract pe motiv că finanţarea e deficitară şi că în programul preconizat al distribuitorilor nu ar mai încăpea încă un film în perioada planificată iniţial. De fapt, acestea ar fi doar pretexte, anunţă The Independent. Urmaşii şi apropiaţii lui Martin Luther King ar fi făcut demersuri – inclusiv juridice – pentru a împiedica producţia filmului, anunţă cotidianul britanic.
Din cîte se pare, scenariul urma să se concentreze pe ultimele zile din viaţa activistului pentru drepturile civile ale negrilor şi să urmărească problemele din viaţa de familie (printre altele, iminenţa unui divorţ), dar şi chestiuni legate de abuzul de alcool şi ţigări, de accesele de furie ale lui Martin Luther King, de mişcările de culise din politica americană a acelor ani. Ideea scenariului şi mizele urmărite de Greengrass i-au determinat pe apropiaţii laureatului Premiului Nobel pentru Pace să trimită scrisori de protest şi să ameninţe producătorii cu procese. Nu e prima dată cînd familia lui încearcă să împiedice o producţie cinematografică despre biografia lui Martin Luther King. A păţit-o şi Lee Daniels, cu Selma: după ce regizorul a plătit drepturile de autor pentru cîteva discursuri ale lui Luther King, familia a anulat cesiunea drepturilor şi i-a obligat pe producători să-şi retragă sprijinul financiar pentru film pe motiv că discursul narativ alterează contextul politic al acelor luări de poziţie.
Orice s-ar spune, figura lui Martin Luther King e încă tabuizată. Filmele despre biografia sa – n-au apărut prea multe – au stîrnit adesea polemici aprinse, ba, uneori, chiar şi răzmeriţe ale populaţiei de culoare de prin periferiile oraşelor americane. E un idol atît de iubit încît orice tentativă de a-i chestiona trecutul e privită ca o formă de incorectitudine politică. Oare cît ar mai putea dura această situaţie? Nu sînt demitizarea trecutului şi a figurilor istorice o formă de clarificare a raportului cu istoria? Să fie traumele suferite de comunitatea afro-americană atît de adînci încît perspectiva obiectivă asupra eroului lor (de pildă, cea a unui cineast britanic) să fie imposibilă? Pînă la o viziune decomplexată asupra istoriei recente e nevoie ca tocmai cei care gestionează memoria acestui idol să creadă în democraţie şi să-şi însuşească principiile ei elementare.
Statele Unite ale Americii sînt astăzi o democraţie şi pentru că, la un moment dat, a existat un Martin Luther King care s-o întărească. Astăzi, democraţia pare să fie în pericol pentru că unul dintre elementele ei de bază – dreptul la libera exprimare – este neglijat. Fără libertatea cuvîntului, Martin Luther King nu şi-ar fi putut face auzite faimoasele discursuri. Astăzi, unul dintre drepturile universale pe care le-a susţinut este încălcat în virtutea unui pretins drept al moştenitorilor asupra destinului postum al celui ce le-a fost înaintaş.
