Minorităţile etnice în artele majore

Cosmin NĂSUI
Publicat în Dilema Veche nr. 720 din 7-13 decembrie 2017
Minorităţile etnice în artele majore jpeg

Reprezentarea minorităților în arta românească apare cu o frecvență mare încă de la începuturile modernității, în compoziții și scene de gen sau studii de portrete la majoritatea artiștilor activi în România. Mozaicul etnic este foarte apreciat de artiști, care l consacră atît în lucrări de artă celebre, cît și în serii dedicate. 

Cele mai multe reprezentări ale minorităților în artele vizuale au fost făcute din perspectiva exotismului, concentrîndu-se fie pe ideea pitorescului, fie pe atribute sau caracteristici ale fascinantelor descoperiri ale alterității. Lucrările de artă cu astfel de teme (cele mai îndrăgite iau forma reprezentărilor de țigăncușe, odalisce, evrei croitori, cafenele turcești ori cimitire tătărești) au fost expuse în mare parte în perioada interbelică în Saloanele oficiale și apoi și-au găsit drumul, prin intermediul colecționarilor privați, în actualele muzee de artă.

Pe de altă parte, au fost remarcate de către istoricii de artă contribuțiile specifice ale grupurilor etnice în definirea unor curente și stiluri în artele vizuale și nu numai (teatru, literatură, arhitectură etc.). Rolul jucat de artiștii evrei în avangarda locală și universală depășește frontierele teritoriale și tendințele naționaliste ale țării lor natale.

„Salutări din România“

Ilustratele din seria intitulată „Salutări din România“ editate în perioada interbelică şi circulate pînă la începutul epocii comuniste reprezintă imaginile exotice ale unor exponenţi ai minorităţilor – evreul, ţiganca, tătarul, turcoaica, lipoveanul, rutenanul, săsoaica etc. Uneori, chiar reproducerile de artă au devenit celebre și au fost larg răspîndite prin intermediul cărților poștale. De exemplu, numeroase ediții ale lucrării Țigăncușă a lui Theodor Aman au fost distribuite (începînd cu sfîrșitul secolului al XIX-lea, inclusiv în perioada comunistă, pînă în prezent) și într-o mare varietate de genuri: litografie, țesătură, metaloplastie, print etc. În plus, imaginea iconică a țigăncușii lui Aman a fost transformată chiar și în numeroase goblenuri artizanale, comercializate ca atare în magazinele de profil.

Un fapt semnificativ este acela că o mare categorie de colecționari de artă și mecena renumiți ai României moderne aparține minorităților etnice: Eugeniu Carada, Alexandru Bogdan-Pitești și Marcu Beza cu rădăcini aromâne; armenii: Vasile G. Morțun, Krikor Zambaccian, Hrandt Avakian, Garabet Avachian și Hurmuz Aznavorian; evreii Josefina și Eugen Taru, Sandu Lieblich, Sorin Schächter, Elisabeta și Moise Weinberg; turcii: Nicolae Kalinderu etc. Prezența lor poate fi observată inclusiv în alcătuirea Muzeului Colecțiilor de Artă, parte a Muzeului Național de Artă al României. Aceștia au o importantă contribuție nu doar prin activitățile lor de mecenat sau colecționare, cît mai ales prin formarea și impunerea gusturilor și tendințelor, ceva ce astăzi numim trendsetter.

Mirajul Orientului

După războiul din Crimeea, mari comunități de tătari au migrat în Dobrogea. Împreună cu turcii și bulgarii, ei vor forma principalele minorități din regiune, pînă în secolul al XX-lea. Situîndu-se în zonele slab populate din Dobrogea, cu peisaje asemănătoare cu cele de stepă familiare acestora, tătarii musulmani și-au lăsat amprenta specifică.

Datorită includerii Cadrilaterului între granițele României prin tratatul din 1913 (după războaiele balcanice din 1912-1913) și căderea Imperiului Otoman în 1918, artiștii au început să descopere cultura orientală. Cadrilaterul a rămas în România pînă după cel de-al Doilea Război Mondial. După război, în perioada comunistă și chiar după Revoluția din 1989, operele de artă din muzee erau și încă sînt etichetate ca „peisaj din Dobrogea“, în loc de „peisaj din Balcic“, sau „Palatul din Dobrogea“ în loc de „Palatul Regina Maria din Balcic“, evident din motive de naționalism ideologizat.

De-a lungul anilor, Balcic (pe Coasta de Argint) s-a dovedit a fi un spațiu care a influențat în mod decisiv creația a numeroși artiști români. Max Arnold, Gheorghe Petrașcu, Nicolae Tonitza, Ștefan Dimitrescu, Jean Al. Steriadi, Dumitru Ghiață, Nicoale Dărăscu, Ion Teodorescu-Sion, Marius Bunescu, Ștefan Popescu, Iorgulescu Yor, Vasile Popescu, Dan Ialomițeanu, Mina Byck Wepper, Lucian Grigorescu, Francis Șirato, Cecilia Cuțescu-Storck, Ștefan Biberi (Secrieni) au fost fermecați de „(…) chipul cu o mie de vrăji al Balcicului. (…) Cîte o geamie răsărea printre salcîmi, cu un minaret subţire, încins de un foişor colorat ca un turban. (…) Iar pe străzile tăcute care urcau şi coborau în piaţa orăşelului umbrită de salcîmi, la cişmele sau în cafenelele turceşti din port, o lume colorată se mişca fără grabă, cu turbane şi şalvari, cu feregele, înflorind şi mai mult decorul şi amintind de ţărmuri însorite, asiatice sau egeene…“ (v. Alexandru Busuioceanu apud „Dobruja (Dobrogea) şi arta plastică“, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale, Muzeul de Artă, Tulcea).

Regina Maria și artiștii au reușit să transforme Balcicul într-o atracție artistică și turistică. Un nou punct fierbinte, zona numită Coasta de Argint, a devenit cunoscută în capitala București și nu numai, și a continuat să genereze curiozitate și să atragă artiști și turiști în căutarea unor locuri exotice.

Tot Iser a stabilit o nouă tipologie a femeilor, cu ochi migdalați și trăsături ascuțite, bărbați cu fețe uscate și naturi meditative, atmosfere de cafenele, oameni dintr-o cultură etnică pe care a studiat-o extensiv. În compozițiile sale, o atenție deosebită este acordată articolelor vestimentare, elementelor specifice ale decorului, cu o atenție specială față de materiale și țesături.

Izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial a implicat o deplasare a populațiilor din Dobrogea și pierderea odată cu Cadrilaterul a surselor artistice de care Iser și alți artiști au fost îndrăgostiți mai bine de trei decenii.

Artiștii nu au putut continua să se întoarcă la Balcic, dar efectul profund al sursei orientale s-a resimțit puternic. Prin urmare, ei au continuat să deseneze peisajele orientale și oamenii locului, dar în ateliere din orașele lor, fie din memorie sau prin aranjarea scenografiilor interioarelor orientale și pictarea lor ca atare. Motivul femeilor tătăroaice s-a transformat în motivul odaliscei, o femeie drapată, sau semidrapată, în haine orientale, așezată în poziții specifice.

Ada Kaleh a fost o mică insulă pe Dunăre. A jucat un rol important în reflectarea statutului exotic multicultural, cu o istorie și vecinătăți geografice complicate. Cunoscută ca un port liber și un cuib de contrabandiști, Ada Kaleh s-a afirmat pentru atmosfera sa exotică și pitorească, calități reflectate în multe cărți poștale ale timpului.

Colonia pictorilor

Disputată încă între istoricii de artă maghiari și români, Școala de Pictură Baia Mare, o școală liberă de pictură, a jucat și continuă să joace rolul său în dezvoltarea artistică, atît pentru arta maghiară, cît și pentru cea românească și central-europeană. Fondată la 5 mai 1896 de către artistul Hollosy Simon (1857-1918) împreună cu un grup de studenți de la Academia de Arte Plastice din München, Școala de Pictură din Baia Mare a contribuit ca fenomen multicultural cosmopolit pentru arta și cultura mai multor țări, de a lungul timpului pînă în prezent.

Supranumit „orașul pictorilor“, Baia Mare a atras de-a lungul timpului 3000 de artiști (pictori, sculptori, artiști grafici, ceramici, designeri) din Europa Centrală și de Est, care fie au lucrat acolo temporar, fie chiar s-au mutat acolo să lucreze. Artiștii „colonizați“ la Baia Mare au organizat mai multe grupuri instituționale, cum ar fi Societatea Pictorilor din Baia Mare în 1911, Societatea Artiștilor din Baia Mare în 1937 și, ulterior, filiala din Baia Mare a Uniunii Artiștilor din România – la începutul perioadei comuniste.

Minoritățile prezentului

Odată cu recunoașterea oficială a Holocaustului în România, din 2005, o serie întreagă de monumente și memoriale au fost amplasate în orașele altădată populate de evrei, precum Cluj, Dej, Șimleu Silvaniei, Satu Mare, Baia Mare, Bistrița, Oradea, Tîrgu Mureș, Reghin, Sfîntu Gheorghe, Sighetu Marmației, București, realizate fiind de artiști precum Egon Marc Lövith, Peter Jacobi, Mircea Roman etc. De asemenea, începînd cu 2009 este realizată cu regularitate de către Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“ seria de expoziții cu titlul „Cum a fost posibil?“, la care au participat numeroși artiști contemporani.

În diferite reprezentări istorice, abordarea exotică a fost utilizată în dezvăluirea și, într-un fel, în conservarea diferențelor dintre minoritățile etnice, ale cadrului statului național. În cele mai multe cazuri, mărimea minorității (în procente) nu contează, ci istoria relației dintre majoritate și acea comunitate minoritară.

Minoritățile au contribuit în mare măsură la diversitatea și bogăția patrimoniului cultural artistic național, fără aceste contribuții multiculturale neputînd nici măcar încerca să definim arta națională. 

Cosmin Năsui este curator, critic de artă, manager cultural, evaluator de artă contemporană. Inițiator al proiectului „100 de ani de minorități etnice în cultura vizuală din România“.

dilemaveche ro   Dragostea pentru lectura O mostenire pentru generatiile viitoare jpg
Dragostea pentru lectură: O moștenire pentru generațiile viitoare
Îți amintești de clipele petrecute în copilărie când stăteai cufundat în paginile unei cărți captivante?
comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.

Parteneri

Procesul electoral după deschiderea urnelor în București și Ilfov. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Pentru ce au votat românii din diaspora: „Oamenii își doresc să-și exprime votul. Am votat pentru o...”
La alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024 au avut drept de vot și românii stabiliți în străinătate. Peste 670.000 de români din Italia, Marea Britanie, Germania și alte țări au votat. Însă, pentru ce anume au votat, de fapt?
baiatul lui kamara 1280x720 1 jpg
loto premiu jpeg
S-a dat marele premiu la 6/49. Un român din Piatra Neamţ a câștigat peste 900.000 de euro
Loteria Română a anunţat, duminică seară, că marele premiu la Loto 6/49 în valoare de peste 900.000 de euro a fost câștigat. Biletul norocos a fost jucat in Piatra Neamţ şi a costat 28,50 de lei.
Maia Sandu Foto Facebook jpg
Președinta Georgiei, susținută moral de Maia Sandu. Cele două lidere au avut o discuție telefonică
Președinta Republicii Moldova a avut o discuție telefonică cu președinta Georgiei, Maia Sandu, exprimându-i admirația pentru curajul Salomei Zourabichvili în apărarea democrației și a parcursului european al țării sale.
Kelemen Hunor FOTO Facebook UDMR
Kelemen Hunor, despre rezultatele obţinute de UDMR la alegerile parlamentare: „Fără vocea raţiunii, nu se poate construi nimic”
Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, s-a declarat mândru de rezultatele obţinute la alegerile parlamentare, la care, potrivit exit-poll-ului, formaţiunea sa politică a obţinut aproximativ 5,5% la sută.
japonia istock jpg
Care sunt trucurile de frumusețe folosite de femeile din Japonia? Le asigură un ten strălucitor și lipsit de riduri
Femeile din Japonia sunt faimoase, încă din cele mai vechi timpuri, pentru pielea fermă pe care o au, care rămâne strălucitoare și lipsită de riduri chiar și atunci când ajung la vârste înaintate. Iar de-a lungul timpului, ele au folosit anumite trucuri ingenioase, care le-au oferit un ten perfect.
Elena Lasconi, președintele USR, face declarații de presă la încheierea primului tur al alegerilor pentru președinția României, la sediul partidului în București. FOTO Inquam Photos / Bogdan Buda
Prima reacție a Elenei Lasconi, după rezultatele EXIT-POLL la alegerile parlamentare: „Ne-au ocupat ţara şi nu am uitat câtă suferinţă au adus”
Candidata USR la alegerile prezidențiale a avut o primă reacția după rezultatele EXIT-POLL la alegerile parlamentare. Elena Lasconi a făcut apel la unitate și îi înseamnă pe toți românii să aștepte rezultatele finale înainte de orice.
Ilie Bolojan - FOTO Eduard Enea
Bolojan anunță că PNL e dispus să intre la guvernare: Inevitabil, se va pune problema formării unei coaliții
Ilie Bolojan, liderul PNL, spune că formațiunea pe care o conduce este dispusă să intre la guvernare având în vedere votul fragmentat la parlamentare.
George Simion FB jpg
Mesajul lui George Simion, la închiderea urnelor în ţară: „Este timpul nostru acum, al suveraniştilor, să vorbim şi să fim ascultaţi”
George Simion le-a mulţumit tuturor românilor şi mai ales tinerilor, care au ieşit în număr mare la vot, imediat după închiderea secţiilor de votare din ţară şi publicarea exit-poll-ului şi a afirmat că „este timpul” suveraniştilor.