Mai mult decît samba, carnaval şi fotbal

Este deja a doua oară în 20 de ani cînd Brazilia e ţară invitată la Tîrgul de Carte de la Frankfurt. Nu e nici o greşeală de programare: e o literatură pe cît de mare, pe atît de puţin cunoscută în Europa. Din 1994, cînd Brazilia a fost invitată pentru prima dată la Buchmesse, s-au schimbat inclusiv raporturile politice. Implicit, şi literatura a devenit mai atractivă pentru pieţele din Occident. Nu doar pentru că – lucru foarte rar într-o ţară în curs de dezvoltare – mediul editorial e profesionist şi competitiv; nu doar pentru că piaţa în sine a devenit interesantă (20% din volumul cărţilor publicate sînt traduceri; cifra de afaceri e peste două miliarde de dolari). Ci pentru că ediţia de anul acesta chiar promite revelaţii majore. Una dintre ele e chiar depăşirea clişeelor. Milton Hatoum, un autor brazilian foarte popular, invitat şi el la Frankfurt, spunea, la lansarea programului, că ţara sa înseamnă „mai mult decît samba, carnaval şi fotbal“: „Literatura unei ţări poate distruge stereotipurile. Sînt multe voci de autori brazilieni încă necunoscute în Germania. Ele au în spate un întreg univers, ele reprezintă o lume întreagă“ – a adăugat el.

Studiile arată că în Brazilia sînt aproximativ 90 de milioane de cititori – e una dintre cele mai mari pieţe de carte din lume. Participarea în calitate de ţară invitată la Buchmesse e un bun prilej de a întări poziţia limbii portugheze în plan mondial şi de a prezenta, în Europa, diversitatea literaturii braziliene. O literatură care în Occident e (foarte) cunoscută doar prin vîrfurile ei, prin autorii clasici sau clasicizaţi deja de cîteva decenii, dar care, de fapt, e mult mai bogată. Aproape 100 de edituri îşi vor prezenta programele la Frankfurt, 90 de autori vor participa la lecturi şi dezbateri publice, iar programul propriu-zis, al cărui nucleu va fi la Buchmesse, va continua şi la alte festivaluri din Germania (Literaturfestival Berlin, LitCologne, Tîrgul de la Leipzig). Concurenţa e mare, autorii şi editorii (şi ceilalţi artişti) care chiar vor ajunge la Frankfurt sînt mult mai puţini decît cei care îşi doresc să apară la cel mai important tîrg de carte din lume.

Organizatorii vor să profite de prezenţa la Frankfurt pentru a prezenta cultura Braziliei în toată diversitatea ei. Nu e ceva nou ca la pavilionul ţării invitate să se desfăşoare şi altceva decît programe literare, dar, de data asta, va fi un festival tout genre: concerte de rap, un spectacol de teatru, expoziţii multimedia etc. Pînă şi arhitectura standului central sugerează eclectism. Designerul este Daniela Tomas, o binecunoscută regizoare şi scenografă de origine braziliană. Ea va construi, din panouri de carton, peisaje tridimensionale în stilul modernismului brazilian.

Ofensiva culturală europeană a celei mai avansate ţări din America de Sud a început acum cîţiva ani. Ambiţiile sînt foarte mari, iar sumele investite în promovarea culturii – pe măsură. Programul de sprijin al traducerilor, derulat de Biblioteca Naţională a Braziliei (şi finanţat de Ministerul Culturii) a fost lansat în 2011. De atunci au fost aprobate peste 270 de cereri de finanţare pentru publicarea în străinătate a unor cărţi scrise de autori brazilieni. Aproape 50 de titluri noi, în traducere germană, urmează să apară la toamnă, chiar la Tîrgul de la Frankfurt. Programul de promovare a literaturii braziliene are o finanţare de peste 7 milioane de dolari, pînă în 2020 – bugetul depăşeşte chiar şi oferta unor state europene deja bine plasate pe piaţa culturală.
Sîntem departe, foarte departe de perspectivele tiers-mondialiste din anii ’90, chiar şi numai sub raportul acestui angajament pentru cultură. Şi dacă dezechilibrele economice şi sărăcia nu au fost încă eradicate în Brazilia, măcar atitudinea generală e optimistă: în ciuda protestelor şi a frămîntărilor sociale, în ciuda derivelor de la nivel politic, există o susţinere cvasiunanimă pentru efortul de a promova literatura. Oricîte milioane ar costa.