"M-ar tenta să ecranizez ceva de Caragiale"

Publicat în Dilema Veche nr. 444 din 16-22 august 2012
"M ar tenta să ecranizez ceva de Caragiale" jpeg

- interviu cu Paul NEGOESCU -

A participat anul acesta cu scurtmetrajul Orizont la Festivalul Internaţional de Film de la Cannes, în secţiunea „Semaine de la Critique“. Paul Negoescu a realizat şi scurtmetrajele Tîrziu, Renovare şi Derby, prezentate la Festivalul Internaţional de la Berlin, iar ultimele două au fost nominalizate pentru Premiile Academiei Europene de Film. Regizorul Paul Negoescu este asistent universitar la UNATC – catedra regie film, producător independent de scurtmetraje şi cîştigător al numeroase premii internaţionale. O lună în Thailanda reprezintă debutul său în lungmetraj. Pelicula a fost selecţionată în secţiunea „Settimana Internazionale Della Critica Di Venezia“ din cadrul celei de-a 69-a ediţii a Festivalului de Film de la Veneţia.

Dacă nu aţi fi făcut regie film, ce altă meserie v-aţi fi ales?

Probabil arhitectură, ca să urmez tradiţia în familie (şi părinţii, şi sora mea sînt arhitecţi). Ar fi fost calea cea mai simplă. Chiar şi fără să am talent la desen, mi-ar fi fost la îndemînă să dau la arhitectură, aş fi călcat pe o potecă gata bătătorită, lucru care mi-ar fi convenit de minune, pentru că sînt, din fire, un tip comod. De ce am ales să dau la regie? Din inconştienţă, habar n-aveam în ce mă bag. Mă mai pasionează şi urbanismul, dar cred că este foarte neîmplinitor să fii urbanist în ziua de azi.

Cum decurge o oră ca asistent universitar la UNATC? Vă consideraţi un profesor sever?

În primul rînd, nu mă consider un profesor, ci mai de grabă un student intrus în catedra de regie, şi asta pentru că eu însumi încă învăţ foarte multe despre meseria asta, de la o zi la alta. În plus, sînt foarte apropiat, ca vîrstă, cel puţin, de majoritatea studenţilor, singurul lucru care mă deosebeşte este că am un plus de experienţă. Încerc să le împărtăşesc din puţina experienţă pe care am dobîndit-o şi să le mai dau cîte un sfat, dar nu îmi impun punctul de vedere, pentru că nici nu am acest drept şi, în plus, sînt de părere că e mai bine să se lovească singuri de anumite lucruri. Aşa că mă mulţumesc să le zic ce cred şi să-i las să ia singuri deciziile. Cînd eram student, nimic nu mă deranja mai tare decît să mi se impună cîte ceva.

Trecînd de la cinema la literatură, v-aş întreba dacă preferaţi nuvela, romanului, şi dacă nu v-ar tenta să ecranizaţi o nuvelă?

Poate doar din motive de comoditate – că o nuvelă e mai scurtă şi mai uşor de citit, în aceeaşi măsură în care un scurtmetraj e mai uşor de vizionat decît un lungmetraj. Dar, cum nu pot spune că prefer să mă uit la un scurtmetraj decăt la un lungmetraj, n-aş putea nici să spun că prefer o nuvelă. Fiecare poveste are durata ei, contează povestea şi ideea, nu durata.

Chiar am ecranizat o nuvelă, în timpul facultăţii: Uşa verde, de O. Henry. A fost singura ecranizare şi singura co-regie. Momentan, nu mă gîndesc la ecranizări. Cînd voi fi mai încrezător în capacităţie mele de regizor, probabil o voi face. Dar nu înseamnă că mă voi opri neapărat la o nuvelă. Poate fi şi un roman, şi o piesă de teatru. M-ar tenta să ecranizez ceva de Caragiale, dar nu acum.

„Premiile sînt supralicitate“

Schimbarea de registru stilistic din filmele de pînă acum nu vă fixează neapărat în zona realismului minimalist atît de des citat. Unde vă situaţi?

Nu mă văd nicăieri, nu mă pricep la etichete de acest gen. Doar încerc să fac nişte filme aşa cum cred de cuviinţă, conform unor principii în care cred şi pe care chiar eu ajung să mi le contest, de aici şi schimbările de registru stilistic... Dar trebuie să spun că eticheta „realism minimalist“, pusă cinematografiei româneşti, mi se pare destul de superficială şi, la prima mînă, nu prea sînt de acord cu ea. Sînt multe filme despre care se spune c-ar fi minimaliste, fără să fie. Doar pentru că e filmat cu camera pe umăr nu face un film realist şi doar pentru că nu foloseşte muzică de film nu înseamnă că este minimalist.

Cum a fost ca asistent de regie la filmul Tertium non Datur de Lucian Pintilie?

A fost o experienţă benefică, mai ales pentru că a venit înainte să fiu convins că-mi doresc cu adevărat să fac film. Treceam în anul al treilea şi încă aveam o viziune foarte naivă şi romanţată despre cinema şi cumva mi-a mai lămurit nişte idei confuze din cap. În acelaşi timp, îmi pare rău că n-am profitat îndeajuns de experienţa de a sta alături de Pintilie şi de a-l urmări la lucru, dar am avut norocul ca, mai tîrziu, să am şansa să-l urmăresc pe Radu Jude lucrînd la cîteva scurtmetraje. Şi cum în perioada aceea eram mult mai interesat de cinema, mi-a venit mai uşor şi mai firesc să „împrumut“ idei şi principii de la el, iar pentru asta îi sînt foarte recunoscător.

Este scurtmetrajul o bună pregătire pentru debutul în lungmetraj?

Este o pregătire, nu ştiu cît de bună, dar îţi aduce o experienţă legată de ce anume presupune o filmare şi o verificare a capacităţii regizorale şi a coerenţei în exprimare. Altfel, sînt specii destul de diferite, mai cu seamă în structura narativă a poveştii – lucruri care ţin, însă, mai mult de scrierea scenariului. Dar, ca şi nuvela, scurtmetrajul nu trebuie considerat un gen cinematografic minor doar din pricina faptului că majoritatea scurtmetrajelor se fac în timpul facultăţii, ca exerciţiu didactic. Există autori de cinema care şi-au dezvoltat o carieră de regizori de scurtmetraje, sau alţii care, pe lîngă lungmetraje, au mai regizat, periodic, şi cîte un scurtmetraj. Anul acesta, Terry George a cîştigat Oscarul pentru scurtmetraj, iar la Oscarurile europene, premiul pentru scurtmetraj a fost cîştigat de Terry Gilliam, amîndoi fiind regizori consacraţi de lungmetraje. Problema cea mai mare a scurtmetrajelor ţine de distribuţie, pentru că e mult mai greu să ajungi să distribui un scurtmetraj într-o sală de cinema, altfel decît prin circuitul unor festivaluri de film.

Aţi realizat nouă scurtmetraje care au obţinut un palmares impresionant... Un regizor multipremiat impune criticii şi publicului o anume ştachetă, prefabricată?

Nu mă consider un regizor multipremiat, ci doar unul care a avut foarte mult noroc să fie selectat în cîteva festivaluri importante şi, uneori, norocul şi mai mare să cîştige un premiu. Treaba asta cu premiile este destul de mult supralicitată, un premiu nu garantează că filmul e bun, cu atît mai puţin că regizorul filmului ar fi mai talentat decît unul care nu a cîştigat vreun premiu. Nu e ca la atletism, unde cel mai bun ia medalie. Premiile sînt produsul unui compromis între mai mulţi juraţi, fiecare cu păreri subiective, iar şansa să fii tu cel care ia premiul cu pricina ţine foarte mult de conjunctură. Acum, în ceea ce mă priveşte pe mine şi debutul meu în lungmetraj, contează destul de mult şi faptul că cinematografia românească este o lume foarte mică, provincială chiar, unde toată lumea se ştie cu toată lumea. De aici s-ar putea crea nişte aşteptări din partea unora sau a altora, mă refer la oameni din domeniu, nu la membrii familiei mele. Dar mă îndoiesc că publicul care se va duce să vadă filmul la cinema va şti că eu am făcut nişte scurtmetraje înainte şi va intra la film cu cine ştie ce aşteptări din cauza asta.

În ce măsură Orizont e inspirat de nuvela Bătrînul şi marea?

Am citit nuvela după ce am terminat filmarea. Ştiam povestea, dar am preferat să n-o citesc înainte, de teamă să nu mă facă să mă răzgîndesc în legătură cu subiectul. Pînă la urmă, chiar dacă poveştile se aseamănă, morala lor este diferită, şi asta e mai important.

Cînd va intra O lună în Thailanda în cinematografele de la noi? Sînteţi mulţumit de film?

Probabil în noiembrie, atunci este planificată premiera naţională. Mulţumit n-o să fiu niciodată, dar cred că a ieşit destul de aproape de ceea ce mi-am propus, şi anume un film pentru publicul tînăr care nu prea mai merge la filme româneşti. Sper ca, după vizionare, tinerii să revină la sentimente mai bune şi faţă de alte filme româneşti, pe nedrept ignorate. 

a consemnat Roxana CĂLINESCU 

Foto: A. Lamachere

p 17 2 jpg
Singurătate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e convingător pentru că, înainte de a ne ameți cu panseuri spirituale, se impune în calitatea sa de corp fără rușine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai tîrziu, devenind un fel de dioramă a felului în care a putut naviga o fabuloasă formație uitată a anilor ’80 prin soundscape-ul începutului deceniului următor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Veneția
Ediția din acest an nu e, din fericire, grandioasă și nici sentimentul de parc de distracție nu mai e la dispoziția ta, ca pînă acum.
TIFF anunță Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anunță prima ediție SUNSCREEN, un nou festival de film la Constanța
Între 8 și 11 septembrie, spectatorii din Constanța vor putea urmări pe marele ecran zeci de filme de succes și se vor bucura de întîlniri cu invitați speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombardării) Berlinului
În goana după supravieţuire nu mai e timp de reforme şi revoltă.
p 17 2 jpg
Pe holurile facultății
Dragoș Hanciu îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am lămurit încă dacă există un gen muzical LGBT, ori dacă ideea de gen mai are vreo noimă în general, însă sesizăm o propagare a sexualității alternative în zone muzicale conservator-tradiționaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu viața lipsită de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
Începînd cu anii 1939-1940, creația pictorului este influențată de literatura romantică și de ezoterism, îndreptîndu-se cu deosebire către scrierile lui Novalis în care artistul consideră a fi găsit ecoul propriei sensibilităţi.
Piața Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii sînt așteptați la un eveniment impresionant, care ia startul în Piața Unirii din Cluj-Napoca
Pînă pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din România va aduce în orașul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiecții.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dacă veniți la cea de-a 21-a ediție de TIFF exclusiv pentru filme, iată 21 de titluri care s-ar putea să vă placă.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru visători & imigranți.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu „radiografiază” decît prin ricoșeu fragmentele de real care s-au nimerit în cadru, fiindcă adevăratul lor subiect, universal și incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu cîntă „Anotimpurile” lui Vivaldi
„Anotimpurile” lui Vivaldi sînt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, în concertul ce închide stagiunea Orchestrei de Cameră Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate bucătării ale lumii și poveștile oamenilor care îndrăznesc să testeze limitele convenționalului se întorc în secțiunea Film Food la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicată cinefililor pasionați de experiențe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioară, scrinul femeilor
Femeile au constituit adevărate constelații de socialitate. Dacă nu dispuneau de puterea economică sau politică, ele și-au exercitat, în schimb, geniul animînd viața capitalei pe fond de „plăcere” a spiritului comun împărtășită.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre viața lui Nichita Stănescu a scris Bogdan Crețu, ci una despre un mare poet și moartea lui apropiată.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vieții, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imaginația din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o funcție integrativă a realității, tot așa cum visul (structura visului) potențează atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul minții și palatul de păpuși
Rosencrantz și Guilderstern sînt „jucați” de Hamlet care, în „nebunia” lui, inventează o scenetă.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, veți avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lansează opționalul de educație cinematografică pentru elevi
Programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimuțe, muzică și baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana întîi, cu un narator de vîrsta a treia, ce gravitează în jurul unor teme precum nostalgia tinereții, muzica, erotismul, totul învăluit într-o folie de „unheimlich” care a devenit marca autorului nipon.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist în marketing şi de câteva luni a început un experiment social. El a făcut o comparaţie „cosmetizată” a costului vieţii în paradisul din Bali, cu Bucureşti sau Cluj, iar concluziile acestul „clickbait” elaborat au fost surprinzătoare: oamenii au înghiţit „găluşca” şi au generat un trafic nebun postării.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, şi a spus că mirosul şi mâncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii să anexeze toată Dobrogea. Jafuri, crime şi bomboane otrăvite în Primul Război Mondial
După nici jumătate de veac de la ieşirea Dobrogei de sub stăpânirea otomană, provincia dintre Dunăre şi Marea Neagră a cunoscut din nou ororile ocupaţiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au încercat să anexeze toată provincia prin jefuirea şi omorârea populaţiei.

HIstoria.ro

image
România, alianțele militare și Războaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
„Greva regală” și răspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II – călăul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a iniţiat seria de reforme ce urma să modernizeze îmbătrânitul Imperiu Otoman şi să îl ridice la nivelul puterilor occidentale. Urcând pe tron în contextul luptelor dintre reformatori şi conservatori, Mahmud a înţeles mai bine decât vărul său, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul întregului imperiu.