"Jules Verne ar fi dezorientat în faţa lui Harry Potter"

Publicat în Dilema Veche nr. 81 din 4 Aug 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

interviu cu Lucian BOIA Cum aţi ajuns să scrieţi Jules Verne - Paradoxurile unui mit, carte apărută mai întîi în Franţa, recent tradusă şi la Humanitas? În adolescenţă am fost foarte pasionat de Jules Verne. M-am întors la el în momentul în care am început să mă ocup de imaginar, iar prima mea incursiune în imaginar a fost o carte despre mitul marţienilor, carte scrisă în colaborare cu o colegă din Franţa de la Universitatea din Nancy şi apărută la München în 1984. Apoi, în Explorarea imaginară a spaţiului, prima mea carte apărută în Franţa, în 1987, m-am interesat şi de celelalte planete. Pînă atunci practicasem o istoriografie destul de pozitivistă, nu mă interesa mitologia istorică. Am descoperit însă cum pe Marte, de pildă, începea să se contureze, începînd cu secolul al XIX-lea, un tip de societate proiecţie fidelă a ideologiilor terestre. Astfel, am învăţat singur cum funcţionează imaginarul lumilor din cosmos înainte să-l fi citit pe Gilbert Durand. În acel moment m-am întors la Jules Verne, deşi el "călătoreşte" în cosmos fără să aibă de-a face cu extratereştrii; oricum, caz singular printre ficţionarii de gen din epocă. Cîţiva ani chiar am ţinut legătura cu Societatea "Jules Verne", am corespondat cu membrii ei, i-am şi vizitat la Amiens, unde se află casa scriitorului şi unde se editează o revistă interesantă care publică documente inedite şi interpretări noi ale operei verniene. După '89 am revenit însă în zone mai apropiate de problematica românească. Am scris Mitologia comunismului şi celelalte studii iniţiate cu studenţii mei, apoi Istorie şi mit în conştiinţa românească. Cum în acest an s-au împlinit 100 de ani de la moartea scriitorului, această carte e una de conjunctură în esenţa ei. Mi-am zis că acum e momentul să scriu, în sfîrşit, o carte despre Jules Verne. Le Monde v-a comentat extrem de favorabil cartea pe o jumătate de pagină. Da, cartea a fost bine primită în Franţa şi asta în condiţiile în care, în acest an aniversar, s-au publicat vreo 80 de cărţi despre Verne. Şi Lire a scris despre carte bine şi pe larg, mai puţin entuziaşti fiind cei de la L'Humanité. Demonstraţi în carte că Jules Verne nu scria SF, că era un ficţionar mai puţin îndrăzneţ decît contemporanii săi Émile Souvestre, Albert Robida sau H.G. Wells, că la el tehnologia era una de sursă enciclopedică, cumva adiacentă, oricum deloc anticipativă. Jules Verne este un amestec interesant de tradiţionalism şi privire nouă. Aparţine unei familii burgheze înstărite, conservatoare; primise o educaţie catolică. S-a îndepărtat într-o anumită măsură de aceste origini, dar a rămas un individualist care nu credea în ideologii. Verne era, de fapt, un burghez francez perfect care avea asupra lumii privirea standard a jumătăţii a doua a secolului al XIX-lea. Prin comparaţie cu ceilalţi precursori ai SF-ului, el este mult mai puţin înnoitor. Nu avea o formaţie ştiinţifică, ci filologică, nivelul lui de cunoştinţe ştiinţifice era mediu: învăţase din lucrări de popularizare. De altfel, în prima parte a carierei a scris teatru, comedii. Publică în 1863 Cinci săptămîni în balon, care place foarte mult, este un succes total şi Hetzel, editorul său, îl convinge să scrie variante ale aceluiaşi tip de roman. Dar Verne nu era deloc convins că asta voia să scrie cu adevărat. Pierre-Jules Hetzel este, de fapt, autorul moral al carierei lui Jules Verne. Da, şi asta îi deranjează cumva pe mulţi critici şi istorici literari. P.-J. Hetzel era o persoană cu autoritate în cultura franceză a epocii: era un scriitor respectabil şi deţinea o editură importantă care îi publicase pe Hugo, Stendhal şi George Sand. Cinci săptămîni în balon a fost o găselniţă, iar Hetzel a întrevăzut potenţialul acestei literaturi. Practic, l-a obligat pe Verne să nu mai scrie altceva. Sînt încă destui interpreţi ai operei verniene care deplîng implicarea lui Hetzel considerînd că Verne ar fi ajuns un alt Balzac. Jules Verne nu putea scrie mai bine decît a scris. Tot ce a încercat în alte formule şi genuri este mediocru. Intuiţia editorului a fost corectă şi asta a fost marea şansă a lui Verne. Scriitorul a mers pe mîna lui, mai revoltîndu-se, mai acceptînd sugestii, dar oricum lăsîndu-se condus de editor. Afirmaţi în carte că traseul geografic e prioritatea lui absolută, Jules Verne călătorind, totuşi, mai mult pe hartă. Există două legende la fel de radicale: cea care spune că el n-a călătorit niciodată şi a scris totul din bibliotecă, cealaltă care zice că a călătorit foarte mult şi că cele mai multe ficţiuni sînt rezultatul cunoaşterii directe. Jules Verne era un călător mediu. Îi plăcea să călătorescă pe mare, a avut trei iahturi: primele două mai mici, dar "Saint Michel 3" era un mic vapor cu un echipaj de 10 persoane. Nu a călătorit la Polul Nord, în Africa sau în centrul Pămîntului, dar a navigat pînă la Niagara şi pînă la Marea Baltică. Însă, chiar dacă avea chemarea aventurii, era un comod. De aceea prefera să călătorească cu propriul iaht. În culmea succesului, el pleacă din Paris şi se instalează la Amiens. Nu avea nevoie de mediu literar efervescent, voia doar să fie lăsat în pace, să citească şi să scrie. De ce nu apar femei în cărţile lui? În general, femeile nu erau foarte prezente în genul acesta de literatură. Expediţia privilegia energia virilă: nu se putea trimite o femeie la Ecuator. Şi, cum spuneam, era în toate privinţele mai conservator decît ceilalţi. Verne nu avea încredere în multe: nici în extratereştrii, nici în Dumnezeu, nici în ştiinţă, care doar serveşte soluţiilor de izolare şi de supravieţuire confortabilă. De ce caută izolarea eroii lui Verne? Spuneţi că nimeni nu-şi construieşte o casă în cărţile sale. Ideologii au speculat acest aspect. Jules Verne este un burghez prozaic, nu condamnă niciodată societatea în care trăieşte. Interpretarea de stînga, în care se spune că scriitorul condamnă şi imaginează soluţii de evadare dintr-o societate nocivă, e o aberaţie. Acum se ştiu mult mai multe despre el. Corespondenţa îl arată ca pe un tip conformist, cu o poziţie politică conservatoare pe care o afirmă deseori. Dar a fi conservator în Franţa anilor 1870 însemna o atitudine orleanistă, de dreapta. Se instalase Republica, însă exista încă nostalgia monarhiei lui Ludovic Filip. Departe de a avea o atitudine progresistă, eroii lui Verne nu sînt complet izolaţi, doar se organizează în grupuri restrînse, în comunităţi minime. Viitorul nu e văzut în negru, nu se construiesc societăţi mai bune în cărţile lui. Aş face o paralelă între Verne şi Sadoveanu. Deşi intenţiile sînt asemănătoare, motivaţiile şi mijloacele evadării sînt perfect opuse: dacă la Verne evadarea din colectivitate era individuală, motivată de aventură şi sprijinită de tehnologie, la Sadoveanu, ale cărui convingeri erau de stînga, fuga (utopică) din modernitatea tot mai tehnologizată era politizată şi se făcea într-o colectivitate arhaică. Verne nu-şi făcea iluzii cu privire la capacitatea tehnologiei nici de a face lumea mai bună, nici de a o distruge. Nu are entuziasmul de a crea ceva mai bun: Verne nu e un ideolog. Cînd prelucrează un text care nu-i aparţine, dar pe care îl semnează, Cele 500 de milioane ale Begumei, editorul încearcă din răsputeri să-i explice sensul ideologic al poveştii. Verne nu înţelege absolut nimic, era total opac la ideologie. Doar în romanul Parisul în secolul XX individul apare zdrobit de tehnologie, iar culorile contrautopiei sînt sumbre. Dar asta este o carte proastă pe care însuşi Hetzel a refuzat să o publice şi care a apărut abia acum. Cînd scriitorul nu era bine cunoscut, deformarea ideologică se putea face relativ uşor. G. Călinescu scrie în 1958 un articol în care numeşte cărţile lui Verne "basme moderne" - dvs. spuneţi "basme ale epocii moderne" - şi afirmă că încrederea în raţiunea umană, în ştiinţă, este însuşirea "omului superior". De aici la "omul nou" socialist nu e decît un pas, iată cum se putea "derapa"! Sigur, dar convingerile lui Verne erau clar de dreapta, a fost împotriva Comunei din Paris... Există un pasaj, cenzurat multă vreme pentru că nici francezilor nu le venea să creadă ce putea scrie el acolo, în care spunea că speră ca socialiştii să fie împuşcaţi. Chiar cînd era evident că Dreyfus nu era vinovat, el o ţine pe a lui că judecata fusese corectă. Corespondenţa e plină de astfel de mărturisiri. Faptul că majoritatea intelectualilor francezi erau de stînga a făcut ca articolul sovieticului Kiril Andreev, cel care a dat primul o interpretare stîngistă, să instituie ideologizarea lui Verne şi sofisticarea lui forţată. Care romane verniene sînt preferatele dvs.? Preferinţele mele merg spre romanele din prima perioadă. El a căutat apoi să se înnoiască, a vrut să dovedească că poate scrie puţin altfel şi, pe tipicul lui, chiar a făcut-o. Îmi plac Cinci săptămîni în balon, Călătorie spre centrul Pămîntului, 20.000 de leghe sub mări şi Ocolul Pămîntului în 80 de zile, care e romanul lui perfect. În adolescenţă îmi plăceau Copiii căpitanului Grant şi Insula misterioasă, romanul pe care l-am citit de cele mai multe ori. De altfel, am citit cărţile lui Verne de două-trei ori în adolescenţă, apoi le-am recitit prin anii '80 şi încă o dată cu ocazia scrierii acestei cărţi. Mărturisesc că vă invidiez sincer. Dar personajele? Personajul vernian reprezentativ este eroul cu o idee fixă. Destul de artificial, de altfel. Nemo, anarhistul de dreapta care îşi iubeşte foarte mult libertatea, era foarte pe gustul lui Verne, care e un mare creator de personaje-simbol. Nu pot spune însă că m-am ataşat de unul anume. Cum arată viitorul lui Jules Verne? Nu ştiu. Verne a dus-o foarte bine pînă nu de mult. Nu ştiu ce se va întîmpla acum. S-ar putea ca marea lui carieră să se apropie de sfîrşit şi să devină un clasic pe care nu-l mai citeşte nimeni. Şansa lui a fost că a reuşit să captiveze cititori din generaţii succesive, dar modificarea de sensibilitate literară, mai ales în rîndul adolescenţilor, s-ar putea să-l găsească pe Verne prea realist. Literatura care cucereşte acum adolescenţii este una cu subiect magic, or el refuza tocmai soluţiile prea fanteziste, încercînd să menţină cît mai mult iluzia realităţii. Aventurile lui se petrec, în fond, în lumea reală, de aceea el nu l-a înţeles pe Wells şi chiar l-a ironizat. Cred că Jules Verne ar fi dezorientat în faţa lui Harry Potter.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Agresați sexual în școală sub ochii dascălilor. Polițist: Vorbim despre un fenomen aici, despre dezinteresul unor cadre didactice
Este anchetă de proporții la o școală din județul Brașov, unde mai mulți elevi de clasa a VIII-a și-au agresat sexual colegii mai mici. Nu o dată și în văzul tuturor.
image
Cât a ajuns să coste renovarea unui apartament cu două camere. „Ferească Dumnezeu! Ați pus foiță de aur pe pereți?”
Prețurile o iau razna în România, iar piața imobiliară e campioana scumpirilor în marile orașe. Marii câștigători sunt constructorii și meșterii din construcții. Ultimii au ajuns să ceară sume fabuloase chiar și pentru renovarea apartamentelor mici.
image
Un fost senator se laudă că a pescuit un păstrăv de 109 centimetri. Unde este lacul în care sunt exemplare şi de peste 2 metri
Pescarul, cunoscut în zonă drept Regele Păstrăvului din Ardeal, nu este la prima sa captură de mari proporţii.

HIstoria.ro

image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.