Interesul suedez <p> - <i>Rafinament cultural la ICR Stockholm</i> -
Dacă cineva mi-ar fi spus toate acestea înainte de a ajunge eu însumi la Stockholm, e foarte posibil să fi fost circumspect cu privire la impactul unor asemenea evenimente şi, oricum, m-aş fi întrebat serios cîţi suedezi sînt interesaţi cu adevărat de cultura română. De altfel, mi-am pus aceste întrebări imediat ce am fost invitat de Dan Shafran, directorul ICR Stockholm, să susţin o prelegere, la sfîrşitul lui martie, despre literatura română postbelică şi contemporană, şi mă tot gîndeam pe ce ton să abordez prelegerea, ce să spun şi ce aleg să las pe afară, ce scriitori să prezint mai pe larg şi care dintre cărţile lor. M-am interesat mai întîi ce scriitori români sînt traduşi în suedeză, dar lista nu m-a mulţumit. Prin urmare, dincolo de prezentarea contextelor (postbelic al realismului comunist, anii â80 şi momentul actual), am ales să vorbesc despre cei mai traduşi scriitori români în Occident şi despre cîţiva tineri total necunoscuţi afară, dar în a căror literatură cred. La prelegere a venit un public variat (de la pasionaţi de literatură pînă la jurnalişti şi scriitori suedezi - însăşi Birgitta Trotzig, de pildă), inteligent, dar mai ales extrem de curios, care m-a asaltat, la final, cu întrebări dintre cele mai provocatoare. Au înţeles din prima schimbările de canon, au fost plăcut surprinşi de felul în care le-am prezentat dinamica editorială românească actuală, s-au interesat de legăturile dintre tinerii prozatori şi colegii lor cineaşti, iar cineva chiar m-a întrebat dacă l-am citit pe Alexandru Monciu-Sudinski, întrebare care mi-a provocat o satisfacţie irepetabilă. Carola Hermelin, bibliotecara care se îngrijeşte de Biblioteca Nobel a Academiei Regale Suedeze (de altfel, onorantul partener al evenimentului), a cerut chiar printul prelegerii în vederea achiziţionării cărţilor autorilor de care vorbisem, iar a doua zi Magnus Bergh, directorul-editorial de la Albert Bonniers (editura care-l publică în Suedia pe Mircea Cărtărescu, considerat acolo, nici mai mult nici mai puţin, un scriitor cult), mi-a cerut să-i vorbesc despre cei mai buni dintre tinerii prozatori care ar merita traduşi. La început am fost extrem de plăcut surprins, aproape contrariat, să văd asemenea curiozitate pentru cultura română, dar pe măsură ce zilele mele în Stockholm se înmulţeau, interesul suedez a sfîrşit prin a-mi părea firesc. Dincolo de un background literar bun, deloc de neglijat (Nichita şi Marin Sorescu au fost foarte traduşi în suedeză, iar Gabriela Melinescu - un etern mesager al literaturii române în arhipelagul Mării Baltice), se pare că intrarea în UE i-a stimulat pe suedezi să afle cît mai multe despre noi. La MTV Suedia rula zilnic un spot cu un concurs care oferea drept premii călătorii în România şi în Bulgaria. Apoi, în ultima jumătate de an, ICR Stockholm şi-a jucat exemplar rolul de PR cultural, iar acest lucru se datorează, fără nici o îndoială, lui Dan Shafran, un om fin, pasionat şi dedicat total culturii române. Lucrînd de peste două decenii la Biblioteca Naţională Suedeză, secţia de literaturi străine, şi-a folosit toate atuurile pentru a promova, a stabili legături şi a încheia colaborări şi parteneriate avantajoase pentru evenimentele puse la cale de institut (unde lucrează cu doar doi oameni). Mai mult, Dan Shafran a iniţiat Premiul "Marin Sorescu" ce va fi oferit anual unui artist suedez. Avînd un juriu suedez-român select şi constînd într-o substanţială sumă de bani, acest premiu nu poate rata şansa de a deveni un eveniment major pe piaţa artistică suedeză: este primul premiu pe care un institut cultural străin îl dă suedezilor la ei acasă! Revenind, numai de la începutul anului şi pînă acum, ICR Stockholm a organizat premiera filmului lui Corneliu Porumboiu, A fost sau n-a fost?, a asigurat prezenţa grupului Rozalb de Mura la Tîrgul Internaţional de Design Avantgardist "+46 Fashion", la Festivalul de jazz european de la Stockholm Teodora Enache a fost acompaniată de trupa suedeză Daniel Tilling Trio, a organizat vizionări pentru filmele lui Cristi Puiu, Marfa şi banii, Un cartuş de Kent şi un pachet de cafea şi Moartea domnului Lăzărescu, i-a asigurat muzicianului Yvat, în colaborare cu alte institute, participarea în turneul scandinav de muzică electronică "klubb:europa", a prezentat spectacolul de coregrafie&dans "Serial Paradise" al lui Cosmin Manolescu, Eduard Gabia şi Mircea Ghinea, urmat de o prezentare video despre dansul modern românesc, Stockholm Saxophone Quartet a susţinut un concert de muzică românească (compoziţii de Liviu Dănceanu, Dan Dediu, Adrian Borza, Doina Rotaru), iar o seară a fost dedicată scriitorilor Urmuz şi Ionesco, participanţi fiind editori, scriitori, critici literari de artă, preocupaţi de avangarda românească... Să mai spun că Dan Perjovschi este o prezenţă constantă la Muzeul de Artă Modernă de la Stockholm. Pe parcursul sejurului meu suedez m-am simţit mîndru că sînt român şi că vin dintr-o cultură atît de select şi de bine reprezentată. Interesul suedez pentru cultura noastră există, în primul rînd, datorită felului rafinat şi profesionist în care ICR Stockholm oferă artele româneşti celor interesaţi. Iar acest succes nordic mediu, dar constant este menit să ne dea speranţe că vom conta tot mai mult în cultura europeană. Deci se poate, domnilor!
