"Îmi doresc să nu ajung să mă joc pe mine"

Publicat în Dilema Veche nr. 97 din 24 Noi 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

cu Tudor CHIRILĂ La începutul acestei luni, la Teatrul de Comedie, a avut loc premiera spectacolului Ferdinand al VIII-lea Regele Spaniei după Însemnările unui nebun de N.V. Gogol, regia şi adaptarea Iarina Demian, cu Tudor Chirilă, Adina Andrei, Alina Grigore ş.a., decoruri şi costume Ştefania Cenean, ilustraţia muzicală Tudor Chirilă. Tudor Giurgiu a terminat filmările la Legături bolnăvicioase; săptămîna trecută, la Sala Palatului, Vama Veche a cîntat în concert piese de pe noul album ce va apărea în primăvara anului viitor; iar pe 28 noiembrie, la Ateneul Român, va avea loc prima ediţie a premiilor "Ioan Chirilă". Toate acestea îl au în comun pe Tudor Chirilă. Cum îţi place să lucrezi împreună cu Iarina Demian, mama ta? Pînă acum, am lucrat împreună la trei spectacole şi a fost din ce în ce mai bine. Între timp, fiecare ne-am stilizat metoda de lucru. Spectacolele lucrate împreună au fost foarte diferite: de la umorul negru din O, tată, sărmane tată..., la A fost odată în Brooklyn, comedia realistă a lui Neil Simon, apoi la Chiriţa ot Bîrzoieni, musical-ul adaptat după Alecsandri... Cred că pînă la Ferdinand..., O, tată, sărmane tată... este cel mai complex spectacol al mamei mele. Odată cu Ferdinand... însă, viziunea regizorală şi modul de lucru cu actorul s-au îmbogăţit şi au căpătat noi valenţe care fac din Iarina un regizor excepţional. Preferi să dai replici sau să faci one man show? Cred că teatrul este mai mult relaţie decît monolog. Am ţinut să fac monologul din Ferdinand... din mai multe motive, însă orgoliul de a face one man show nu este unul dintre ele. E mai bine să joci în relaţie cu cineva şi, oricum, nu sînt multe texte care să-ţi creeze premisele unui one man show reuşit şi care să nu fie stand up comedy . Textul lui Gogol este ofertant; altfel, să stai singur pe scenă, asta presupune un risc foarte mare. Şi mi se pare plictisitor. Iarina nu a gîndit spectacolul ca pe un monolog şi, chiar dacă nu avem replici directe, există relaţii de joc între mine şi celelalte personaje. Se creează, astfel, puncte de referinţă pe scenă pentru actor. Or acesta e meritul Iarinei. Nu ţi-ar plăcea să joci şi altceva decît comedie? Cînd eram în facultate aveam complexul că nu pot juca comedie. Mi se părea că sînt genul de băiat frumuşel care nu poate face lumea să rîdă. Nu mi-ar plăcea să joc un realism psihologic profund, îmi place tragi-comedia, este exact combinaţia the best an actor can get. Ştiu sigur ce vreau: să nu fiu eu, să creez personaje. Îmi doresc să nu ajung să mă joc pe mine. După rolul homosexualului din piesa lui Labiche, l-am făcut pe Malvolio, apoi pe Charles în Chiriţa şi acum pe Axenti Ivanovici. Altfel, sigur, mi-ar plăcea să colaborez şi cu alte teatre. Chiar mă gîndesc serios la asta. Ai filmat recent cu Tudor Giurgiu. Da, tocmai am terminat filmul Legături bolnăvicioase, după cartea Ceciliei Ştefănescu, unde joc un personaj destul de ciudat, un tip care este blocat într-o relaţie de iubire cu sora lui. Iniţial, mi-a fost greu să accept. Trebuie să-ţi motivezi opţiunea, trebuie să ştii ce te mînă în orice demers artistic. Or mie mi se părea un personaj şocant, ale cărui date psihologice trebuia să mi le asum şi să le justific într-un fel tocmai pentru a putea accepta rolul. Fiind însă atît de diferit de mine, mi s-a părut o provocare. Teatrul este despre a te transpune, a întruchipa, iar eu nu sînt fanul actorilor care se joacă pe sine. Una dintre cele mai mari creaţii pe care le-am văzut este Once upon a time in America , unde Robert de Niro joacă trei vîrste. Sper să am ocazia să joc mai mult în filme. Chiar şi în telenovele? Cred că aceste producţii ar trebui făcute numai cu actori. Mă refer la rolurile principale. Cred că un amator deţine mijloace de expresie limitate la noţiunea de "a te juca pe tine" sau "a fi firesc", or asta nu e suficient, după părerea mea. Dar, dacă ar exista un scenariu bun de sitcom, de tip Seinfeld... Eu am văzut scenariile lor: nu sînt motivante, nu e nimic acolo, trebuie să te joci tot pe tine. Situaţiile sînt puerile. De fapt, nici nu cred că se caută altceva. Doar nu deschide televiziunea orizontul cultural al filmului românesc! Sigur, banii sînt importanţi, dar nu cred că avem timp în viaţă să ne pierdem în compromisuri atît de mari. Repet însă, dacă ar exista un scenariu foarte bun şi, mai ales, timp, nu un episod filmat în 12 ore şi doar cu 3 camere... Ai să rîzi, dar şi ei au evoluat. Lacrimi de iubire e mai bună decît Numai iubirea. La nivelul lor de producţie. Cine ştie, poate că aceste telenovele sînt pasul înspre seriale gen NYPD Blue sau Sopranos. Nu aş refuza să joc în Sopranos. În Vama Veche te joci pe tine? E greu să apari pe scenă ca un cocoşat şi să cînţi rock. (Rîde.) Noi transmitem un mesaj social şi sentimental pornit chiar din stările noastre şi e normal să fiu mai aproape de mine în Vama Veche. Dar Vama Veche nu e debuşeul exprimării mele sau al prezentării omului Tudor Chirilă. Cred că omul Tudor Chirilă s-a pierdut undeva pe drum, între Vama Veche şi teatru, şi nu cred că mai e cineva dispus să-l descopere şi nici nu cred că mai interesează pe cineva cine e acest om. Te frustrează? Da. Mă frustrează uşurinţa cu care oamenii sînt dispuşi să te judece în funcţie de ce primesc. Dar tu ce ţi-ai închipuit? Cînd începi nu vrei decît să ajungi, nu-ţi mai pui problema cum va fi produsul şi dacă va fi OK. Nu mi-am închipuit totuşi că oameni apropiaţi ţie şi care lucrează cu tine nu vor mai fi în stare să vadă dincolo de Malvolio, Ferdinand şi Vama Veche, să te vadă pe tine, cel care te speli pe dinţi seara înainte de culcare. Este frustrant. Ce s-a întîmplat la Stufstock? Lumea chiar nu a înţeles reacţia mea de atunci. Eu am spus că acolo a cîştigat sistemul. Atîta vreme cît am luptat pentru prezervarea unui loc în spiritul unei idei, iar acolo prevalează agentul economic, atunci înseamnă că sistemul a cîştigat în acest mic sătuc. Eu sînt împotriva acestui sistem, iar acum tot ce mi-a mai rămas e marea. Nu vreau însă să mai creez o polemică. Dar sistemul s-a folosit chiar de voi pentru a pătrunde în Vama Veche. Tu crezi că trupele Chicago sau Boston au distrus oraşele alea!? A scoate un loc în prim plan nu atrage după sine distrugerea lui. Problema e că nu avem respectul cuvenit faţă de un astfel de loc. Sînt eu vinovat de faptul că nu am prevăzut că sîntem nişte barbari şi că vom face praf un pa-radis!? Eu nu mă simt deloc vinovat faţă de ceea ce se întîmplă acolo. Succesul trupei nu vă impune o reţetă? Dimpotrivă, lumea ne acuză că nu mai sîntem cei de altădată. Dar Vama Veche trebuie să caute, să experimenteze. Şi apoi, dacă faci trei hituri comerciale, pe restul discului poţi experimenta. "Copilul şi durerea" e o piesă complet necomercială. Cu "Am să mă întorc bărbat" noi am spart reţeta: am fost primii care au avut curajul unei opere rock şi am scos un produs cu care publicul de la noi nu era obişnuit. "Vino să visezi sub apă" a părut o piesă complicată doar pentru că acolo a fost o măsură în plus; ne-am gîndit că n-o să meargă, dar a prins. Discul nou e foarte schimbat, e mult mai alternativ, o să fie şi multe chitări... La un moment dat cîntăm şi boogie . Stilul nostru e să nu ne cantonăm într-un singur stil. Afară se cîntă foarte clasic. Maroon 5 cîntă un funk rock; se caută ritmuri melodice noi, structuri de ritm amestecate, s-a renunţat la sunete şi se merge mai mult pe compoziţie. Uite, Keane, cîntă cum o făceam noi la început: fără chitări. Ce faci cînd nu faci muzică şi teatru? Muzică şi teatru. Sînt un prost manager al timpului liber. M-aş duce la ski, aş înota mai mult, aş juca fotbal... Foarte puţini actori din generaţia mea acordă atenţie sportului şi mişcării. În orice oraş merg cu trupa, eu întreb, mai întîi, de piscină. Vorbeşte-ne despre premiile "Ioan Chirilă". Premiile sînt un demers al Iarinei şi al Fundaţiei ArtEst şi au rostul de a premia pe cei care se apropie de stilul şi de spiritul personalităţii tatălui meu. Sînt şapte premii şi ele înseamnă şi bani: 3.000 de euro este premiul cel mare pentru Jurnalistul sportiv al anului, 1.000 de euro celelalte. Ne-am dori ca aceste premii să schimbe felul în care se face presă sportivă, să nu mai conteze senzaţionalul şi scandalul, să ajungi să-ţi cumperi ziarul pentru o semnătură, aşa cum se întîmpla odată cînd, lunea, scria tatăl meu. Juriul este alcătuit din personalităţi din afara sportului, obiective şi care dau greutate distincţiei: Radu Cosaşu, Dan C. Mihăilescu, Ioan Groşan, Robert Turcescu, Alex. Ştefănescu... Presa sportivă are probleme? Grave, stilistic şi de discurs. Cu cîteva excepţii, la noi se face presă foarte rău. Se scrie monoton, anost... Tata făcea dintr-un şut la poartă o arie, spunea o poveste din fiecare pasă şi reuşea să extragă o idee mai presus de meciul care se jucase în acea zi. Astăzi, în presa sportivă nu găseşti decît consemnare şi consemnare. Dar, să nu ne amăgim, asta e o problemă a presei în general. Copiii tăi vor face sport? Toţi copiii trebuie să facă sport. E imperios necesar. Cred însă că sportul de performanţă te îndepărtează de şcoala şi de asimilarea culturii generale. Nu sînt vorbe în vînt că cei care au făcut sport de performanţă au avut nişte copilării ratate. Nu ştiu dacă aş vrea să am un copil care să cîştige Roland Garros-ul, dar care la 30 de ani să aibă o criză de identitate. Ion Ţiriac e un caz fericit pentru că, după ce a terminat cu sportul, s-a orientat perfect în afaceri. Copiii mei? Eu mi-aş dori să nu experimenteze şocul terminării unei profesii - sportul chiar e o profesie - şi apoi, brusc, să se afle la început de drum fără alte cunoştinţe. Tatăl tău era mulţumit de alegerea ta? A fost fericit pentru că nu cred că şi-ar fi dorit să fac sport. El mi-a pus în mînă clasicii ruşi, m-a trimis la meditaţii de engleză şi m-a încurajat să merg la şcoala de muzică. El însuşi cînta la pian şi la vioară. Era fericit că mă orientasem spre cultură şi sper să nu îl dezamăgesc.

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Gheorghe Hagi, „fiert“ din cauza lui Ianis: întrebarea care l-a iritat după România – Ucraina
Fostul căpitan al tricolorilor a asistat din tribune la marea victorie a naționalei.
image
Cântărețul Florin Decuseară a căzut de la înălțime la Centrala de la Cernavodă. Șanse minime de supraviețuire
Un bărbat de 46 de ani este în stare gravă, la spital, după ce a căzut de la 10 metri înălțime la Unitatea 3 a Centralei Nucleare de la Cernavoda, în timpul serviciului. Victima este Florin Decuseară, un cunoscut cântăreț local.
image
Scăldătoarea ursului din Parcul Național Retezat. Imagini rare surprinse în sălbăticia munților VIDEO
Temperaturile ridicate de la începutul verii au fost resimțite și în Munții Retezat, unde animalele sălbatice au căutat locuri de scăldat pentru a se răcori. Camerele de monitorizare a faunei au surprins în imagini un urs, bucurându-se de o baie într-un ochi de apă.

HIstoria.ro

image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns:
image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.