Germania "multikulti"?

Publicat în Dilema Veche nr. 349 din 21 octombrie - 27 octombrie 2010
Actori la început de carieră jpeg

├Än timp ce Fran┼úa se confrunt─â cu riscul unor sanc┼úiuni din partea Uniunii Europene ca urmare a expulz─ârilor colective a cet─â┼úenilor rom├óni ┼či bulgari de etnie rom─â, Germania ├«┼či radicalizeaz─â discursul cu privire la imigran┼úii musulmani. Nici nu s-au lini┼čtit bine apele dup─â ├«ndep─ârtarea din func┼úie a lui Thilo Sarrazin ÔÇô autor al unei c─âr┼úi controversate ├«n care afirma c─â ┼úara devine ÔÇ×mai mic─â ┼či mai proast─âÔÇť din cauza copiilor proveni┼úi din familii de imigran┼úi musulmani, care ar fi mai slab ├«nzestra┼úi genetic dec├«t germanii get-beget ÔÇô c─â iar se pune ├«n discu┼úie rela┼úia dintre popula┼úia majoritar─â ┼či minorit─â┼úi. ÔÇ×├Äncerc─ârile de a f─âuri o societate multicultural─â ├«n Germania au e┼čuat complet. Iar imigran┼úii trebuie s─â depun─â mai multe eforturi pentru a se integra, inclusiv s─â ├«nve┼úe limba german─âÔÇť ÔÇô a spus cancelara Angela Merkel ├«n cadrul unei reuniuni a tinerilor cre┼čtini-democra┼úi de la Potsdam. ÔÇ×La ├«nceputul anilor ÔÇÖ60, ┼úara noastr─â i-a chemat pe muncitorii str─âini s─â vin─â ├«n Germania, iar acum ei locuiesc aici. Ne-am min┼úit o vreme, crez├«nd c─â nu vor sta, c─â la un moment dat vor pleca. ├Äns─â nu aceasta e realitatea.ÔÇť Realitatea e c─â minoritatea e tot mai numeroas─â ┼či c─â problemele de integrare genereaz─â discursuri tot mai vehemente ÔÇô cum ar fi cel al lui Thilo Sarrazin. Nu pe el ├«l viza ├«ns─â cancelara ├«n discursul s─âu, ci pe pre┼čedintele Christian Wulff care a ├«ncercat s─â aplaneze un poten┼úial conflict afirm├«nd c─â Islamul este ÔÇ×parte a GermanieiÔÇť tot a┼ča cum s├«nt ┼či Cre┼čtinismul ┼či Iudaismul. 

E┼čecul societ─â┼úii multiculturale pe care ├«l anun┼ú─â Merkel, precum ┼či consecin┼úele acestuia s├«nt o ├«ntoarcere destul de abrupt─â ┼či aproape nea┼čteptat─â din partea cuiva care ├«n urm─â cu nici dou─â s─âpt─âm├«ni sus┼úinea tocmai multiculturalismul ┼či beneficiile lui. M─â refer aici la discursul sus┼úinut de cancelar─â la primirea titlului de doctor honoris causa a Universit─â┼úii Babe┼č-Bolyai, ├«n care a subliniat de mai multe ori c├«t de bine a reu┼čit multiculturalismul la Cluj ┼či ├«n Rom├ónia, ├«n ceea ce prive┼čte minorit─â┼úile germane ┼či maghiare. Desigur, situa┼úiile s├«nt radical diferite, ├«ns─â ├«n ciuda diferen┼úelor, m─â a┼čteptam ca ata┼čamentul ei fa┼ú─â de valorile democra┼úiei ┼či ale multiculturalismului s─â r─âm├«n─â nealterate. 

Din c├«te se pare, Angela Merkel a fost ├«ndemnat─â spre aceast─â atitudine mai sever─â fa┼ú─â de imigran┼úi de c─âtre membrii mai radicali ai CDU, care se tem c─â ar putea pierde voturi pe fondul tot mai accentuatelor angoase pe care ÔÇ×str─âiniiÔÇť ÔÇô oricare ar fi ei ÔÇô le provoac─â ├«n r├«ndul societ─â┼úii. Sondajele de opinie arat─â, cu regularitate, c─â germanii s├«nt tot mai pu┼úin toleran┼úi, c─â discursurile xenofobe g─âsesc tot mai mul┼úi simpatizan┼úi. De pild─â, un studiu recent, realizat de Funda┼úia ÔÇ×Friedrich EbertÔÇť, arat─â c─â 30% dintre responden┼úi cred c─â Germania e ÔÇ×invadat─â de str─âiniÔÇť. Cei mai mul┼úi dintre ei cred c─â cei 16 milioane de imigran┼úi reziden┼úi ├«n Germania au venit aici atra┼či de beneficiile sociale oferite de stat. ├Äntr-un moment ├«n care tuturor li se cere s─â str├«ng─â cureaua, ├«ntr-o perioad─â de criz─â, ├«n care se pun ├«n discu┼úie reduceri de cheltuieli ├«n zone sensibile (cum ar fi asisten┼úa social─â, ├«ngrijirea medical─â, educa┼úia), era ┼či normal ca cei care sus┼úin aceste cheltuieli ÔÇô cet─â┼úenii germani pl─âtitori de impozite ÔÇô s─â fie mai pu┼úin dispu┼či s─â ├«mpart─â bog─â┼úia lor relativ─â cu ÔÇ×str─âiniÔÇť care nu contribuie la sistem. Angela Merkel ┼čtie ├«ns─â foarte bine c─â turcii ┼či kurzii at├«t de numero┼či ast─âzi ├«n Germania au venit aici la cererea expres─â a Germaniei, acum 50, 60 de ani, pentru a reconstrui ┼úara dup─â r─âzboi. Repro┼čul statului ÔÇô formulat acum pe un ton c├«t se poate de explicit ÔÇô c─â ace┼čti oameni nu au reu┼čit s─â se integreze este cinic ┼či nedrept, c─âci el transfer─â ├«ntreaga responsabilitate a integr─ârii ├«n curtea minorit─â┼úilor. De fapt, eforturi s-au f─âcut ├«n ambele tabere: statul federal a pl─âtit numeroase organiza┼úii care se ocup─â de educa┼úia musulmanilor, iar comunit─â┼úile de musulmani au f─âcut ┼či ele concesii ÔÇô inclusiv la nivel religios: vara trecut─â, imamii din Germania au hot─âr├«t c─â e de datoria lor s─â promoveze ├«nv─â┼úarea limbii germane, pentru a sprijini integrarea, ┼či, sus┼úinu┼úi de resursele financiare ale statului, chiar au construit ┼čcoli ┼či centre de educa┼úie. ├Äns─â integrarea nu e posibil─â dac─â procesul nu e acompaniat ┼či de un consens politic. Odat─â cu ÔÇ×capitulareaÔÇť Angelei Merkel, se pare c─â exist─â tot mai pu┼úine ┼čanse pentru un consens ├«n aceast─â direc┼úie.

946 16 copertaKIWI jpg
Grani╚Ťe
├Äncep├«nd cu aceast─â edi╚Ťie, deloc ├«nt├«mpl─âtor intitulat─â ÔÇ×Grani╚ŤeÔÇŁ, antologia ÔÇ×KIWIÔÇŁ (Editura Polirom, 2022) ofer─â un cuprins interna╚Ťional.
946 17 Morozov jpg
B─ârbatul care iubea femeile
C├«teva femei devin materie literar─â pur─â, ajung├«nd s─â umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autofic╚Ťional─â care e via╚Ťa scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzical─â a lui Boiangiu are c├«rlig ÔÇô e un LP cu multe rico╚Öeuri tematice, s─ârind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner ÔÇô Totul ├«n tot sau marea metamorfoz─â
A╚Öezarea pe soclul tabloului a sculpturii care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â varianta tridimensional─â a unui segment din pictur─â demonstreaz─â inten╚Ťia artistului de a crea o oper─â susceptibil─â s─â sugereze un spa╚Ťiu ├«n care exteriorul (sculptura) ╚Öi interiorul (tabloul) s├«nt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?