Germania "multikulti"?

Publicat în Dilema Veche nr. 349 din 21 octombrie - 27 octombrie 2010
Actori la început de carieră jpeg

În timp ce Franţa se confruntă cu riscul unor sancţiuni din partea Uniunii Europene ca urmare a expulzărilor colective a cetăţenilor români şi bulgari de etnie romă, Germania îşi radicalizează discursul cu privire la imigranţii musulmani. Nici nu s-au liniştit bine apele după îndepărtarea din funcţie a lui Thilo Sarrazin – autor al unei cărţi controversate în care afirma că ţara devine „mai mică şi mai proastă“ din cauza copiilor proveniţi din familii de imigranţi musulmani, care ar fi mai slab înzestraţi genetic decît germanii get-beget – că iar se pune în discuţie relaţia dintre populaţia majoritară şi minorităţi. „Încercările de a făuri o societate multiculturală în Germania au eşuat complet. Iar imigranţii trebuie să depună mai multe eforturi pentru a se integra, inclusiv să înveţe limba germană“ – a spus cancelara Angela Merkel în cadrul unei reuniuni a tinerilor creştini-democraţi de la Potsdam. „La începutul anilor ’60, ţara noastră i-a chemat pe muncitorii străini să vină în Germania, iar acum ei locuiesc aici. Ne-am minţit o vreme, crezînd că nu vor sta, că la un moment dat vor pleca. Însă nu aceasta e realitatea.“ Realitatea e că minoritatea e tot mai numeroasă şi că problemele de integrare generează discursuri tot mai vehemente – cum ar fi cel al lui Thilo Sarrazin. Nu pe el îl viza însă cancelara în discursul său, ci pe preşedintele Christian Wulff care a încercat să aplaneze un potenţial conflict afirmînd că Islamul este „parte a Germaniei“ tot aşa cum sînt şi Creştinismul şi Iudaismul. 

Eşecul societăţii multiculturale pe care îl anunţă Merkel, precum şi consecinţele acestuia sînt o întoarcere destul de abruptă şi aproape neaşteptată din partea cuiva care în urmă cu nici două săptămîni susţinea tocmai multiculturalismul şi beneficiile lui. Mă refer aici la discursul susţinut de cancelară la primirea titlului de doctor honoris causa a Universităţii Babeş-Bolyai, în care a subliniat de mai multe ori cît de bine a reuşit multiculturalismul la Cluj şi în România, în ceea ce priveşte minorităţile germane şi maghiare. Desigur, situaţiile sînt radical diferite, însă în ciuda diferenţelor, mă aşteptam ca ataşamentul ei faţă de valorile democraţiei şi ale multiculturalismului să rămînă nealterate. 

Din cîte se pare, Angela Merkel a fost îndemnată spre această atitudine mai severă faţă de imigranţi de către membrii mai radicali ai CDU, care se tem că ar putea pierde voturi pe fondul tot mai accentuatelor angoase pe care „străinii“ – oricare ar fi ei – le provoacă în rîndul societăţii. Sondajele de opinie arată, cu regularitate, că germanii sînt tot mai puţin toleranţi, că discursurile xenofobe găsesc tot mai mulţi simpatizanţi. De pildă, un studiu recent, realizat de Fundaţia „Friedrich Ebert“, arată că 30% dintre respondenţi cred că Germania e „invadată de străini“. Cei mai mulţi dintre ei cred că cei 16 milioane de imigranţi rezidenţi în Germania au venit aici atraşi de beneficiile sociale oferite de stat. Într-un moment în care tuturor li se cere să strîngă cureaua, într-o perioadă de criză, în care se pun în discuţie reduceri de cheltuieli în zone sensibile (cum ar fi asistenţa socială, îngrijirea medicală, educaţia), era şi normal ca cei care susţin aceste cheltuieli – cetăţenii germani plătitori de impozite – să fie mai puţin dispuşi să împartă bogăţia lor relativă cu „străini“ care nu contribuie la sistem. Angela Merkel ştie însă foarte bine că turcii şi kurzii atît de numeroşi astăzi în Germania au venit aici la cererea expresă a Germaniei, acum 50, 60 de ani, pentru a reconstrui ţara după război. Reproşul statului – formulat acum pe un ton cît se poate de explicit – că aceşti oameni nu au reuşit să se integreze este cinic şi nedrept, căci el transferă întreaga responsabilitate a integrării în curtea minorităţilor. De fapt, eforturi s-au făcut în ambele tabere: statul federal a plătit numeroase organizaţii care se ocupă de educaţia musulmanilor, iar comunităţile de musulmani au făcut şi ele concesii – inclusiv la nivel religios: vara trecută, imamii din Germania au hotărît că e de datoria lor să promoveze învăţarea limbii germane, pentru a sprijini integrarea, şi, susţinuţi de resursele financiare ale statului, chiar au construit şcoli şi centre de educaţie. Însă integrarea nu e posibilă dacă procesul nu e acompaniat şi de un consens politic. Odată cu „capitularea“ Angelei Merkel, se pare că există tot mai puţine şanse pentru un consens în această direcţie.

946 16 copertaKIWI jpg
Granițe
Începînd cu această ediție, deloc întîmplător intitulată „Granițe”, antologia „KIWI” (Editura Polirom, 2022) oferă un cuprins internațional.
946 17 Morozov jpg
Bărbatul care iubea femeile
Cîteva femei devin materie literară pură, ajungînd să umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autoficțională care e viața scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzicală a lui Boiangiu are cîrlig – e un LP cu multe ricoșeuri tematice, sărind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner – Totul în tot sau marea metamorfoză
Așezarea pe soclul tabloului a sculpturii care înfățișează varianta tridimensională a unui segment din pictură demonstrează intenția artistului de a crea o operă susceptibilă să sugereze un spațiu în care exteriorul (sculptura) și interiorul (tabloul) sînt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat în timp record în ediție românească în colecția ANANSI
„Cea mai tainică amintire a oamenilor” de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat în 2021 cu Prix Goncourt, cea mai importantă distincție literară din Franța, a apărut recent în ediție românească, la mai puțin de jumătate de an de la anunțarea premiului în Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
„Am vrut să ștergem granița dintre real și virtual, dintre obiect și reflexie” – interviu cu membrii echipei H3, creatorii instalației „Explorers of the Multiverse”, prezentată de IQOS la Romanian Design Week
Instalația interactivă „Explorers of the Multiverse” este realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS, și propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sînt invitați la un proces de autocunoaștere.
Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude și spectaculoase metode de execuție
Călcarea sau strivirea de către un elefant este o metodă de execuție sau de tortură mai puțin cunoscută de-a lungul istoriei, deși a fost practicată până în secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: artă sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?