"Generaţia aşteptată" recomandă cititul

Cătălin AVRAMESCU (eseist) Recomand Elogiul moderaţiei de Aurelian Crăiuţu (Editura Polirom), probabil primul tratament sistematic nu doar al moderaţiei, dar al multor teme centrale în teoria politică anglo-saxonă şi în cele asociate acestui spaţiu. Iar ca lectură de vară, Submarinul erotic de Emil Brumaru (Editura Cartea Românească), pentru că una dintre lecturile mele favorite în copilărie a fost 20.000 de leghe sub mări de Jules Verne şi acum să aflu că Emil Brumaru a călătorit prin alte mări decît cele ale lumii, asta mă impresionează profund. Oana BOCA (editor) Romanul lui Irvine Welsh Trainspotting (Editura Polirom). În afară de isteria internaţională creată în jurul filmului, motivul recomandării mele este traducerea de excepţie a Andrei Matzal. Şi Lucrări în verde, cartea de poezie a Simonei Popescu apărută la Editura Cartea Românească. Şi nu doar pentru că sînt eu fan Simona Popescu. Paul CERNAT (critic literar) Vasile Ernu, Născut în URSS (Editura Polirom), o autobiografie de export numai bună de scos din cap clişeele răsuflate despre comunism; şi Dilecta de Octavian Soviany (Editura Cartea Românească), rafinament fără vîrstă pentru toţi cei care cred că frumuseţea poetică e pe cale de dispariţie. Emilian GALAICU-PĂUN (scriitor, editor) Mai întîi două cărţi apărute la Editura Polirom: volumul coordonat de Ruxandra Cesereanu Comunism şi represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid naţional şi romanul Amantele al Elfriedei Jelinek, pentru că celălalt roman al ei, Pianista, tradus minunat în română de către Nora Iuga, mi s-a părut extraordinar. Sînt multe cărţi de citit şi în Colecţia "Raftul Denisei" de la Humanitas sau la Editura Pandora-M unde s-au tradus mulţi autori francezi la zi. Mai recomand Maestrul şi Margareta de Bulgakov (Editura Cartier), o carte haute couture care trebuie citită vara pentru prezentările de toamnă. Radu Pavel GHEO (scriitor) Vasile Ernu, Născut în URSS, pentru că am tot citit despre ea şi sînt foarte curios. Ar mai fi reeditarea romanului lui Radu Aldulescu Proorocii Ierusalimului de la Editura Corint, culegerea de cronici Agresiuni, digresiuni a lui Costi Rogozanu şi Antologia poeziei româneşti la zid, alcătuită de Ion Barbu, ambele apărute la Editura Polirom. Adela GRECEANU (scriitoare) Nora Iuga mi-a vorbit despre romanul Frumoasele adormite al lui Yasunari Kawabata (Editura Humanitas), iar eu doar ce l-am deschis şi iată ce frumos începe: "Vă rog să nu faceţi glume nepotrivite sau să încercaţi să băgaţi degetul în gura fetei adormite, i-a atras atenţia femeia de la pensiune bătrînului Eguchi". Şi mai recomand romanul Întreabă praful de John Fante (Editura Humanitas), pentru că l-a recomandat Charles Bukowski. Bogdan IANCU (scriitor, jurnalist) Aşteptam de mai multă vreme ca cineva să traducă şi să publice Viaţa politică a trupurilor moarte (Editura Vremea), volumul alcătuit de Katherine Verdery, una dintre cele mai interesante analize ale perioadei tranziţiei prin care a trecut fostul bloc comunist, prin prisma simbolicului şi politicului cu care se încarcă deshumările şi reînhumările personajelor importante. Traducerea făcută de Liviu Chelcea şi Sorin Gherguţ reuşeşte să conserve ironia fină a autoarei. Sper să citesc tot Ghidul nesimţitului scris de Radu Paraschivescu şi publicat de Humanitas, pe care doar l-am frunzărit, mai ales că e vară, mijloacele de transport miros cum miros, iar un pic din experienţa suferinţelor încasate de altcineva nu strică. Sorin LAVRIC (eseist) Corespondenţa dintre Constantin Noica şi Sanda Stolojan publicată la Editura Humanitas, pentru că este un document al vieţii lui Noica din ultimii săi 30 de ani, de unde se văd foarte bine tracasările la care regimul comunist îl supunea. Cătălin LAZURCA (scriitor) Romanul lui Petru Cimpoeşu, Christina Domestica (Editura Humanitas), pe care l-am auzit povestit într-o emisiune TV. Florin LĂZĂRESCU (scriitor, editor ) Avangarda rusă de Livia Codorcea, apărută la Editura Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi, o carte care s-a vîndut foarte bine la acest Salon de Carte. Aş mai numi două cărţi citite de mine în cruciş pe la standuri: Vasile Ernu, Născut în URSS şi Petru Cimpoeşu, Christina Domestica . Alexandru MATEI (eseist) Noile cărţi de poezie de la Cartea Românească: Octavian Soviany, Dilecta, Simona Popescu, Lucrări în verde, Robert Şerban, Cinema la mine-acasă. Două cărţi de la Editura EST: Malone moare de Samuel Beckett şi Maurice Blanchot, Cartea care va veni; le recomand pentru scriitură, în lipsa căreia întreaga literatură franceză ar fi o literatură de mîna a doua. De la Editura Paralela 45, Trupul ştie mai mult de Gheorghe Crăciun, un fel de making of al Pupei Russa, pentru că e prima dată cînd la noi apare acest gen de carte; şi Barbaria interioară de Jean-François Mattéi, un eseu despre sălbăticia modernităţii şi despre schizoidia omului, între animalitatea reprimată şi obligaţia de se expune ca fiinţă culturală. Andra MATZAL (traducătoare) Vasile Ernu, Născut în URSS - o carte hibrid, în care ariciul în ceaţă, Cipok-ul, politica, fenomenologia cozii de la magazine sînt doar cîteva dintre secvenţele unei epopei bine documentate şi în acelaşi timp scrise parcă dintr-o suflare. Vasile Ernu propune o întîlnire dintre cercetare, memorialistică şi oracol, în care se face reconstituirea unuia dintre cele mai complexe proiecte utopice. Şi Katherine Verdery, Viaţa politică a trupurilor moarte - unul dintre cei mai cunoscuţi antropologi americani, preocupată de spaţiile ex-sovietice, este autoarea unui studiu care, ca metodă, îţi aduce aminte şi de investigaţiile detectivistice. Cum sînt exploatate după moarte trupurile, ce mutaţii simbolice intervin şi, nu în ultimul rînd, ce întorsături de situaţie, cu tot cu absurdul şi cinismul lor, se petrec în scenariul postmortem rezervat unor nume precum Lenin, Inochentie Micu Klein şi alţii. Iulia POPOVICI (critic dramatic) Trupul ştie mai mult de Gheorghe Crăciun, un fals jurnal al perioadei în care a scris Pupa Russa. Gheorghe Crăciun continuă ideile dezvoltate într-un eseu de acum cîţiva ani, "Trupul şi litera", despre corporalitatea literară; o ficţiune confesivă care meditează asupra propriului proces creator. Ana Maria SANDU (scriitoare) Vasile Ernu, Născut în URSS, pentru că viaţa socială din România comunistă e în vogă şi cu atît mai mult cea din URSS; şi Milorad Pavicÿ, Ultima iubire la Ţarigrad (Editura Paralela 45), cartea unui autor foarte interesant, o carte trasă în ţiplă şi însoţită de un pachet de cărţi de tarot. Robert ŞERBAN (scriitor, jurnalist, editor) Intrarea în casă (Editura Brumar) o antologie din poezia lui Ioan Flora, alcătuită de el înainte de a muri, şi ilustrată cu propriile desene, pentru că este vorba de selecţia personală a unui important poet postbelic. Contactul cu poezia de calitate ne arată că viaţa poate fi frumoasă. Magda MĂRCULESCU-COJOCEA (editor) Carlos Ruiz-Zafon cu Umbra vîntului (Editura Polirom), un autor nominalizat de Lire în lista cu primii 50 de scriitori clasici ai secolului 21, un roman livresc şi de acţiune, un roman greu, dar, paradoxal, cu succes la vînzări. Şi Lucía Etxcebarría cu Dragoste, curiozitate, prozac şi îndoieli (Editura Pandora-M), cartea ecranizată a unei scriitoare feministe ce reuşeşte trei personaje feminine, fiecare cu un limbaj distinct. Andrei TERIAN (critic literar) Vreţi să ştiţi ce vi se poate întîmpla dacă vă uitaţi la prea multe talk-show-uri de doi bani şi ajungeţi să credeţi toate aberaţiile pe care le auziţi acolo? Citiţi Christina Domestica a lui Petru Cimpoeşu. Face toţi banii; şi tot timpul. Răzvan ŢUPA (scriitor, jurnalist) Avangarda rusă de Livia Codorcea pentru că e o apariţie cu totul specială. Despre avangarda franceză şi română există mai multe cărţi, dar cu privire la avangarda rusă ştiam doar cîte ceva despre Maiakovski şi Hlebnikov, or acum îţi dai seama că lucrurile stau puţin altfel. Şi ar mai fi Antologia avangardei ruse, volumul 1, în traducerea lui Leo Butnaru, apărută la Princeps Edit. Constantin VICĂ (jurnalist) Romanul cult al lui Irvine Welsh, Trainspotting, din mai multe motive: 1) aşteptam cartea în română; 2) în traducerea românească a Andrei Matzal slang-ul scoţian sună foarte bine; 3) e violentă fără a ucide pe nimeni; 4) e mai tare decît filmul şi nici nu are nevoie de el.