Francofonia. A quoi bon?

Publicat în Dilema Veche nr. 372 din 31 martie - 6 aprilie 2011
Francofonia  A quoi bon? jpeg

├Än v├«rtejul actualit─â┼úii ÔÇ×fierbin┼úiÔÇť, ziua interna┼úional─â a Francofoniei a trecut, la noi, aproape neobservat─â. Unde s─â mai g─âse┼čti un col┼úi┼čor de pagin─â pentru asemenea futilit─â┼úi c├«nd, vorba aia, Europa ├«nc─â mocne┼čte dup─â cazul Adrian Severin, pe continentul african temperatura e ├«n continu─â cre┼čtere, iar ├«n Japonia, la Fukushima, focul din reactoare tot nu vrea s─â se sting─â? Cum s─â mai celebrezi ceva, orice, c├«nd mai peste tot sun─â a pagub─â? De unde at├«ta francoptimism a┼čternut peste acest ocean de dezolare? 

Motive de bucurie s-ar g─âsi, totu┼či. S─â le enumer─âm. Din datele prezentate de Organiza┼úia Interna┼úional─â a Francofoniei rezult─â c─â num─ârul vorbitorilor de francez─â este ├«n cre┼čtere la nivel mondial. Principalul bazin de dezvoltare pentru francez─â e continentul african. Cre┼čterea num─ârului de vorbitori de francez─â ├«n statele s─ârace, cu regimuri politice instabile sau autocratice, e o promisiune, poate chiar o garan┼úie c─â, p├«n─â la urm─â, democra┼úia ┼či bun─âstarea se vor putea impune. C─âci limba francez─â ├«nseamn─â ├«n primul r├«nd acces la cunoa┼čtere ┼či la valorile occidentale, iar apartenen┼úa la OIF ├«nseamn─â acces la o ├«ntreag─â re┼úea de rela┼úii. Pentru state mici ┼či izolate, statutul de membru al organiza┼úiei e singura modalitate de a ie┼či ├«n lume. 

Conceput─â ini┼úial doar ca o platform─â destinat─â schimburilor culturale ├«ntre statele care au ├«n comun limba francez─â, Organiza┼úia Interna┼úional─â a Francofoniei a c─âp─âtat ├«n ultimii ani o tot mai pronun┼úat─â dimensiune politic─â. Pornind tocmai de la limb─â ┼či de la promovarea identit─â┼úilor culturale, Organiza┼úia ┼či-a propus mai ├«nt├«i misiuni ├«n domeniul educa┼úiei, ├«n cel al cercet─ârii, apoi ├«n cooperarea economic─â. Dincolo de declara┼úiile mai mult sau mai pu┼úin formale, sommet-urile Francofoniei ofer─â ┼čansa unor ├«nt├«lniri bilaterale ÔÇô ele devin cadrul unui dialog util ┼či necesar. 

Fran┼úa r─âm├«ne ├«n continuare locomotiva Francofoniei ÔÇô ├«ns─â rolul ei s-a diminuat considerabil pe m─âsur─â ce vocile statelor membre ale Organiza┼úiei au devenit mai puternice. A┼ča cum arat─â acum politica interna┼úional─â, Fran┼úa nu poate exercita puterea de seduc┼úie pe care o are, de pild─â, America. Nici m─âcar printre ┼ú─ârile din Africa nu a ┼čtiut s─â-┼či construiasc─â o imagine popular─â. T─âcerea complice ┼či reac┼úia ├«nt├«rziat─â ├«n timpul revoltelor din Egipt ┼či Tunisia (ambele membre ale OIF) precum ┼či atitudinea ambigu─â fa┼ú─â de valorile pe care le promoveaz─â s├«nt principalele motive ale sc─âderii popularit─â┼úii.  C├«nd interesele economice ┼či pragmatismul se suprapun, primeaz─â ├«n dauna respect─ârii unor principii pe care tot Fran┼úa se bate ├«n piept c─â le promoveaz─â (ap─ârarea democra┼úiei, drepturile omului, diversitatea etc.), motorul Francofoniei ├«ncepe s─â caleze. Tot r─âul spre bine ÔÇô asta ar putea fi o ┼čans─â pentru Organiza┼úie. ÔÇ×Sistemul nervosÔÇť e de-acum mai extins iar polii de ac┼úiune se anim─â peste tot. Anul acesta, secretarul general al organiza┼úiei ÔÇô Abdou Diouf ÔÇô a ┼úinut s─â-i celebreze pe tinerii din lumea arab─â. ÔÇ×Tinerii din lumea arab─â care nu numai c─â ne-au pus fa┼ú─â ├«n fa┼ú─â cu realit─â┼úile societ─â┼úii globalizate, ci, ├«n disperarea lor, ne-au oferit o lec┼úie formidabil─â despre speran┼ú─â ┼či de maturitate politic─â, ar─ât├«ndu-ne c─â existau ┼či alte c─âi dec├«t confiscarea frustr─ârilor legitime de c─âtre grupuri de fanatici. ├Än lips─â de viitor, dar ├«n c─âutare de idealuri, ei ne-au oferit o formidabil─â lec┼úie despre cet─â┼úenie ┼či umanism. Ei ne-au ar─âtat c─â logica intereselor strategice, economice sau de putere care guverneaz─â rela┼úiile dintre state, sau c─â logica blocurilor regionale ori de prietenii complice ┼či vinovate se vor confrunta cu o logic─â civic─â fondat─â pe interesul general ┼či ├«mp─ârt─â┼čirea principiilor ┼či valorilor universale dincolo de diferen┼úele de culoare, cultur─â sau religie.ÔÇť

Exact acesta ar fi ┼či fondul pe care s-ar putea dezvolta capacitatea de ac┼úiune politic─â a Francofoniei.

p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.