Curs de supravie╚Ťuire ÔÇô dansul contemporan ├«n stare de urgen╚Ť─â

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 784 din 28 februarie ÔÇô 6 martie 2019
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg

Centrul Na╚Ťional al Dansului Bucure╚Öti (CNDB) este o entitate unic─â ├«ntre institu╚Ťiile de spectacol din subordinea Ministerului Culturii: creat ├«n 2006, dup─â modelul institu╚Ťional francez, CNDB ├«╚Öi propune s─â g─âzduiasc─â ╚Öi s─â produc─â spectacole de dans contemporan, s─â creeze programe de cercetare ╚Öi s─â promoveze educa╚Ťia artistic─â pentru a dezvolta cultura coregrafic─â. Misiune imposibil de realizat dac─â nu i se ofer─â mijloacele de ac╚Ťiune. Na╚Öterea institu╚Ťiei nu a fost u╚Öoar─â. Iar ÔÇ×copilulÔÇť nu a avut parte de prea mult─â iubire din partea celor care ar fi trebuit s─â-l ├«ngrijeasc─â. Dansul contemporan a fost v─âzut de responsabilii culturali ca un corp str─âin. Din punct de vedere administrativ, e o institu╚Ťie cu totul nou─â ╚Öi singular─â ├«n peisajul rom├ónesc; str─âin sau m─âcar straniu e ╚Öi limbajul propus de dansul contemporan; ├«n fine, dansatorii ├«n╚Öi╚Öi s-au format ╚Öi au lucrat mult ├«n str─âin─âtate ╚Öi au ├«ncercat s─â importe o institu╚Ťie ╚Öi ni╚Öte practici necunoscute ├«n ╚Ťara noastr─â. Toate aceste niveluri ale alterit─â╚Ťii s├«nt greu de asimilat de aparatul birocratic anchilozat din Rom├ónia. Nu e de mirare c─â parcursul CNDB e un lung ╚Öir de crize. T─âieri de buget. Amenin╚Ťarea cu ├«nchiderea. Sau perspectiva ÔÇ×comas─ârii prin absorb╚ŤieÔÇť (da, exist─â o procedur─â care chiar a╚Öa se nume╚Öte!) cu alte institu╚Ťii f─âr─â leg─âtur─â cu obiectul de activitate al CNDB. Sau multe altele, asemenea. Pe unii fo╚Öti mini╚Ötri ai Culturii aproape c─â ├«mi vine s─â-i b─ânuiesc c─â au fost pompieri-piromani: au provocat o mic─â criz─â amenin╚Ť├«nd CNDB cu ├«nchiderea doar pentru ca apoi, renun╚Ť├«nd la ini╚Ťiativ─â, s─â se poat─â autoproclama salvatori.

Starea de provizorat a devenit permanent─â. Au trecut ╚Öapte ani de c├«nd Centrul a trebuit s─â p─âr─âseasc─â sediul s─âu original. C├«nd Teatrul Na╚Ťional a intrat ├«n renovare, dansatorii au fost for╚Ťa╚Ťi s─â elibereze etajele superioare ale cl─âdirii pentru a permite acele necesare lucr─âri de consolidare. C├«nd le-au abandonat, s─âlile de la 3/4 de-abia fuseser─â amenajate pentru a se potrivi nevoilor particulare ale acestui gen special, cu investi╚Ťii deloc neglijabile de bani ╚Öi mai ales de energie. A durat apoi aproape un an pentru ca ministerul s─â g─âseasc─â o solu╚Ťie sau mai degrab─â un compromis: CNDB a ├«nchiriat o cl─âdire pe bulevardul M─âr─â╚Öe╚Öti, un fost depozit. Dar chiria c├«nt─âre╚Öte foarte mult ├«n bugetul oricum sub╚Ťire al institu╚Ťiei. Banii acoper─â cheltuielile curente, nu ╚Öi finan╚Ťarea proiectelor artistice. Dup─â renovare, Teatrul Na╚Ťional nu mai poate g─âzdui CNDB ├«n spa╚Ťiul care, potrivit legii, ├«i era totu╚Öi destinat. Ca urmare a presiunii din partea comunit─â╚Ťii artistice, ministerul caut─â alte solu╚Ťii. Dar instabilitatea guvernului amenin╚Ť─â ├«nc─â o dat─â existen╚Ťa institu╚Ťiei. Cu mini╚Ötri ai Culturii care se schimb─â la fiecare ╚Öase luni ╚Öi pe fondul proverbialei lipse de coeren╚Ť─â ├«n politicile culturale, promisiunile se tot adun─â f─âr─â ca la orizont s─â apar─â un epilog favorabil. Recent, ministerul a decis s─â aloce CNDB o cl─âdire bine situat─â ├«n centrul Bucure╚Ötiului: Sala Omnia. ╚śi aceast─â cl─âdire are nevoie de lucr─âri costisitoare pentru a deservi institu╚Ťia ╚Öi publicul. Cu o jum─âtate din finan╚Ťare asigurat─â printr-un credit al B─âncii de Dezvoltare a Consiliului Europei ╚Öi cu lucr─ârile finalizate, data estimat─â a inaugur─ârii a fost fixat─â ├«n 2020. Asta, bine├«n╚Ťeles, dac─â nu mai intervine nimic pe parcurs. C─âci sala pe care Ministerul Culturii vrea s-o ofere CNDB e revendicat─â ╚Öi de o alt─â institu╚Ťie.

CNDB exist─â pentru c─â un mic grup de profesioni╚Öti din domeniul dansului contemporan (Vava ╚śtef─ânescu, Mihai Mihalcea, Cosmin Manolescu ╚Öi al╚Ťii) au reu╚Öit s─â conving─â deciden╚Ťii politici s─â institu╚Ťionalizeze o art─â nou─â ╚Öi o serie de practici ├«nc─â necunoscute atunci. Tot ei au continuat s─â lupte cu autorit─â╚Ťile pentru a-╚Öi ap─âra domeniul ╚Öi institu╚Ťia abia creat─â. Adesea, ace╚Öti dansatori ╚Öi-au sacrificat voca╚Ťia ca s─â poat─â ╚Ťine scena deschis─â pentru confra╚Ťii lor: lupta cu administra╚Ťia a devenit a doua lor voca╚Ťie. Cumva, au reu╚Öit nu doar s─â reziste ├«n acest mediu complicat, ci ╚Öi s─â dezvolte un public. ├Äncetul cu ├«ncetul, dansul a devenit o art─â foarte activ─â, o expresie artistic─â prezent─â ├«n teatru, ├«n artele vizuale, ├«n strad─â sau ├«n spectacole de grani╚Ť─â prezentate ├«n spa╚Ťii mai intime. Dar aceast─â simpatie public─â, acest capital simbolic acumulat cu at├«t de mult efort se pot risipi ├«n lipsa unui sprijin din partea autorit─â╚Ťilor. S├«nt destui cei care cred c─â precaritatea ╚Öi permanentele ╚Öicane birocratice i-au stimulat pe arti╚Öti ╚Öi c─â nivelul de performan╚Ť─â al dansatorilor de azi din Rom├ónia se datoreaz─â ╚Öi mediului ├«n care au creat: fiind nevoi╚Ťi s─â lucreze cu mijloace limitate, reu╚Öesc s─â transmit─â mult mai mult. Cum ar veni, less is more. M─â ├«ntreb ├«ns─â cum ar fi ar─âtat scena de dans dac─â ar fi fost sus╚Ťinut─â cum se cuvine m─âcar vreo zece ani la r├«nd.

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

Adevarul.ro

image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.
image
Fetiţă de doi ani, căzută de la etajul trei al unui hotel din Eforie Nord. Copila a fost găsită de un turist în iarbă
O fetiţă de doi ani a căzut de la etajul hotelului Delfinul din staţiunea Eforie Nord. Accidentul s-a produs luni, 4 iulie, ora 11.30, la Hotelul Delfinul din staţiunea Eforie Nord. La faţa locului a ajuns un echipaj al Ambulanţei.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.