Cuminte despre Cuminţenia Pămîntului

Publicat în Dilema Veche nr. 632 din 31 martie - 6 aprilie
Salutări de la Basel jpeg

Nu e de mirare că decizia de achiziţionare, de către statul român, a lucrării lui Brâncuşi Cuminţenia Pămîntului stîrneşte atîtea controverse. Statul, prin Ministerul Culturii, pune la dispoziţie cinci milioane de euro. Alte şase milioane de euro ar urma să se strîngă prin subscripţie publică. De fiecare dată cînd se joacă pe coarda naţio­nal-patriotică se iscă diverse polemici. În ultima săptămînă, în presă şi pe reţelele de socializare au apărut nenumărate comentarii cu privire la iniţiativa Ministerului Culturii. Cei mai mulţi o susţin. Sînt, însă, şi numeroşi comentatori care cred că e inutil ca statul să recupereze această lucrare de artă clasată „tezaur“. Dezbaterea a început acum mai bine de un an, atunci cînd proprietarii statuii, intraţi în posesia obiectului de artă în urma unui proces de retrocedare controversat, au anunţat că vor s-o vîndă şi că au şi un posibil cumpărător dispus să plătească douăzeci de milioane de euro.

● E una dintre ultimele lucrări de mare valoare ale lui Constantin Brâncuşi rămase în România. Lucrarea este protejată de Legea patrimoniului naţional mobil şi este clasată drept „tezaur“. Asta înseamnă, printre altele, că proprietarul nu are dreptul să scoată obiectul de artă de pe teritoriul României. Legea datează din anul 2000, deci dinaintea aderării la UE. În lege se foloseşte termenul de „export“ – un termen care nu mai există în vocabularul intracomunitar. Poate sau nu poate proprietarul Cuminţeniei… să ducă obiectul de artă în Marea Britanie, să-şi decoreze vila sau să-l expună, să zicem, la Tate? Ambiguitatea legii îl poate îndreptăţi să spere că, dacă va fi prins, va putea justifica scoaterea lucrării în afara graniţelor, invocînd tocmai dispariţia graniţelor şi piaţa unică; desigur, în interpretarea iniţiatorilor, obiectele de tezaur constituie excepţii şi ele nu pot părăsi definitiv teritoriul României. Uneori, cînd s-au constatat astfel de „exporturi ilegale“ – de pildă, în cazul brăţărilor dacice –, statul român a reuşit să le recupereze. Dar, orice s-ar spune, legea e ambiguă. Pe de altă parte, obiectele de tezaur nu pot fi valorificate de proprietari decît în condiţiile în care statul îşi exercită dreptul de preemţiune.

● De ce e important ca această lucrare să rămînă în ţară – şi într-o instituţie a statului? În primul rînd, pentru că un proprietar privat nu poate fi obligat s-o expună. Pe cînd, odată intrată în patrimoniul Muzeului Naţional de Artă, ar putea fi văzută de mii de oameni şi „exploatată“ cultural şi turistic.

● Situaţia s-a schimbat esenţial faţă de anul trecut. În primul rînd, preţul total plătit este de aproape două ori mai mic decît ceruseră iniţial proprietarii. Argumentul că suma cerută de proprietari e mult prea mare nu (prea) mai ţine. În al doilea rînd, reprezentantul legal al proprietarilor, o firmă privată de licitaţii, s-a retras din „afacere“ lăsînd să se înţeleagă că nu va obţine profit din vînzarea unui obiect de patrimoniu pe bani publici. În al treilea rînd, în „proiectul“ de achiziţie parteneri sînt şi cetăţenii. De la „Daţi un leu pentru Ateneu“ încoace, ar fi pentru prima dată cînd se iniţiază un gest cultural prin participarea civică.

● În fine, ar fi pentru prima dată cînd statul, prin Ministerul Culturii, îşi exercită dreptul de preemţiune şi recuperează un obiect de artă de mare valoare. Atenţie: dreptul la preemţiune trebuie înţeles în contextul protejării patrimoniului mai degrabă ca o obligaţie.

● Nu în ultimul rînd, statul român s-a obligat, prin lege, să construiască un Muzeu Naţional Brâncuşi. Va fi mai degrabă un muzeu virtual, cu opere reproduse sub formă de hologramă, şi un centru de cercetare/reflecţie, căci nu sînt multe lucrări în ţară pe care le-ar putea expune. Desigur, există deja un acord de principiu cu Atelierele Brâncuşi de la Centrul Pompidou din Paris. Dar n-ar strica să avem măcar Cuminţenia…

● Înţeleg foarte bine reacţiile negative ale artiştilor independenţi. Aceşti creatori sînt de ani de zile în aceeaşi situaţie de precaritate şi insecuritate. Li s-a refuzat mereu accesul la resurse. Lucrează într-un mediu competitiv, dar sărac. A pune în joc o sumă aproape echivalentă cu bugetul oferit de stat pentru producţiile independente e, pentru ei, o sfidare.

● Controversa de acum îmi aminteşte de „cazul“ caietelor lui Cioran, scoase la vînzare la o casă de licitaţie de la Paris acum cîţiva ani şi achiziţionate, pe o sumă deloc neglijabilă, de un cetăţean român înstărit şi bine intenţionat care a reacţionat, după cum a povestit, de ruşine că statul nu e capabil să-şi mobilizeze resursele şi pentru a introduce în circuitul public naţional nişte documente considerate de importanţă majoră pentru înţelegerea operei marelui gînditor. E bine cînd cineva (altcineva!) are grijă de cultura naţională. În ce măsură sînt dispuşi cetăţenii să ducă, şi ei, mîna la portofel?

● Între timp, ansamblul monumental Calea Eroilor de la Tîrgu-Jiu, creaţie exemplară a lui Brâncuşi, e tot acolo, neclintit. Prost întreţinut, cu lucrări de restaurare făcute de mîntuială. Şi la periferia tuturor circuitelor culturale şi turistice importante.

Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.

Adevarul.ro

image
Ninsorile cuprind aproape toată România: masa de aer polar vine cu temperaturi de coșmar. Unde viscolește puternic
Ninsorile cuprind majoritatea zonelor, sâmbătă, iar în vest şi în sud se vor semnala ploi și lapoviţă. Pe crestele Carpaţilor este în continuare viscol, dar vântul se intensifică şi în jumătatea vestică a ţării.
image
Culmea absurdului. Șofer amendat pentru că a respectat legea. Poliția, învinsă cu propriile imagini
Un șofer din Timiș, amendat pentru că nu a respectat semnificaţia indicatorului ,,Oprire” la trecerea de nivel cu calea ferată, a obținut anularea sancțiunii în instanță demonstrând că a respectat legea „la virgulă”.
image
Medic ATI, despre „tradiția” șpăgilor din spitale: „O preocupare otrăvită, o idolatrie de Ev Mediu”
Cazul medicului oncolog din Suceava, care a fost prins în flagrant când lua mită de la pacienții bolnavi de cancer, este criticat de un medic. Doctorița Ecaterina Petrescu Botoncea este de părere că această practică ar trebui interzisă.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.