Cultură și pasiuni în penitenciar

Larisa VASILE
Publicat în Dilema Veche nr. 818 din 24-30 octombrie 2019
Cultură și pasiuni în penitenciar jpeg

„Ce e cu voi aici?“, ne întreabă. „Sîntem de la clubul de lectură, avem activitate pe secția 10 în fiecare luni“, răspunde Patricia. Sîntem primite în sala de registratură. Mi se cere să las tot ce am în buzunar, geanta mi se reține cu totul, la fel și buletinul. Semnez și îmi pun un ecuson roșu pe care scrie „Vizitator“. Trec printr-un filtru, iar la capăt mă așteaptă o doamnă în uniformă, pregătită pentru controlul corporal. Nu găsește nimic suspect și mă lasă să trec. Ne însoțește un ofițer. Ziduri lungi, curți spațioase, n ai zice că eşti într-un penitenciar. E ora 15. Prin curtea principală întîlnești ofițeri, „mascați“, oameni îmbrăcați în civil, iar într-un șir lung, deținuții care așteaptă să plece la muncă. Şi noi, Patricia şi cu mine, doi voluntari în Penitenciarul „Popa Șapcă“ din Timișoara. 

Ramona Ilieș conduce serviciul Educație din cadrul penitenciarului. Activează din 2004, are cinci ani petrecuți alături de copiii din Centrul de reeducare din Buziaș, iar din 2009 la „Popa Șapcă“. Afişează același entuziasm și are un zîmbet cald cînd vorbește despre activitățile desfășurate de ofițerii educatori din interior.

Şcolarizarea vine la pachet cu anii de detenție dacă deţinuţii nu și-au terminat cele 12 clase. Orice penitenciar din România are acest program, însă la Timișoara poți face de la clasa I pînă la a XII-a în regim de detenție. Școala este obligatorie pentru cei pînă în 18 ani, care oricum sînt închiși la Buziaș. „Nu toţi cei de 40 de ani au școala făcută. Atunci îi introducem în clasa I. Asta este realitatea“, adaugă Ramona Ilieș cu regret în voce. „Dar nu este obligatoriu, este dorința lor. Ei solicită printr-o cerere scrisă, adresată directorului unității, că vor să urmeze studiile şcolare. Am avut și doi studenți care și-au finalizat aici facultatea, acum s-au eliberat.“

Cursurile de instruire școlară nu sînt susținute de ofițerii educatori angajați ai penitenciarului, ci de profesori proveniţi din școlile cu care există un protocol de colaborare, în cazul de față Școala nr. 16 și Colegiul Tehnic Energetic „Regele Ferdinand I“ din Timişoara. Pe lîngă diploma de studii, la finalul fiecărui an școlar, li se scad 30 de zile din pedeapsă. Calculez: 12 clase în interior, un an de libertate.

Încă un filtru, scanat, prezentat, semnat și în final urcăm la Secția 8 pentru a ajunge în zona de (re)educare. Trei etaje, dar pînă acolo treci de holuri lungi, cu celule înghesuite și deținuți lăsați să se plimbe liber. În penitenciarul din Timișoara sînt închiși doar cei în regim deschis și semideschis. Inclusiv criminali, dar numai dintre cei care au ispășit deja ani grei de detenție şi care au demonstrat un comportament bun. Aici toți învață respectul, dau „Bună ziua“, spun „Sărut mîinile“.

Clubul de lectură face parte dintr o paletă largă de activități culturale desfășurate atît în interior, cît și în exterior. E motivul pentru care ne aflăm aici.

Pășesc într-o altă lume. Săli de clasă, culoar lung cu tablourile pictate de ei, citate celebre pe pereți, un acvariu mare cu cîțiva pești și o broască țestoasă. Îmi atrage atenția o bibliotecă cu cîteva mii de volume, multe ediții vechi, din toate domeniile, doritori să fie. Un hol larg a fost transformat în sală de clasă, de obicei este pentru limbi străine, apoi de o parte şi de alta se află o încăpere mică unde stau educatorii și paza, biblioteca, un atelier de quilling și pictură, iar în față o sală imensă unde se țin evenimentele culturale, întîlniri cu scriitori sau alte activități. Ușa din față dă spre un hol mic, cu două încăperi, una este izolată fonic și transformată în postul de radio al penitenciarului, iar a doua este studioul de filmare pentru postul TV cu circuit închis, precum și redacția revistei lor.

Reintegrarea în societate este principalul obiectiv al celor din conducerea penitenciarului, conştientă de necesitatea activităților culturale, a ieșirilor în comunitate, a programelor. Ramona Ilieș ne spune: „La programele educative includem programe de educație pentru sănătate, educație pentru viața de familie, dezvoltarea universului cunoașterii, program de educație juridică, toate coordonate de ofițerii educatori. Mai avem și activități de scurtă durată, cum le numim noi: conferințe, dezbateri pe diferite teme, revista penitenciarului, clubul de lectură, trupă de teatru, formație de muzică, activități sportive și multe, multe altele“.

Apreciere, empatie, implicare

Deținuții profită de timpul liber de după orele de muncă și se înscriu la diverse activități. Apreciază oamenii care vin și le ascultă ofurile, cînd învață ceva nou, cînd mintea le este ocupată și cu altceva. Observi o împăcare cu sine cînd autoironia iese la suprafață. Redactorul-șef al revistei, închis pentru înșelătorie, îmi spune că „aici poți saluta cu Bine v-am găsit, dar niciodată cu Bine ați venit“.

Clubul de lectură a prins viață la sfîrșitul anului 2016, cînd Patricia Lidia Popescu Cevei a contactat penitenciarul pentru o donație de cărți. „Totul a pornit de la o sponsorizare de carte, știam că o să fie cărți pentru copii, dar nu au fost. Trebuia să fac ceva cu ele, dar să fie și util. Am contactat penitenciarul din Timișoara și m-am oferit să le aducem pentru biblioteca lor. De aici totul a decurs normal. Proiectul a venit ca idee din interior, iar mie mi-a fost ușor să mă adaptez“, povestește Patricia.

De atunci, sute de deținuți au fost înscriși în program, au citit și au dezbătut o listă lungă de cărți ale scriitorilor contemporani, iar lunar se întîlnesc cu un invitat care fie își lansează cartea, fie dezbate o anumită temă. Sau doar povestește ceva din experiența proprie. La sfîrșitul lunii sînt evaluați, fiecare își prezintă recenziile și primesc creditele aferente. Acumulînd mai multe, reușești să pleci în permisie, să primești vizite sau colete de acasă. De altfel, la întîlnirile anuale, cînd fiecare penitenciar prezintă situația activităților de reintegrare în societate, Penitenciarul „Popa Şapcă“ este considerat o instituţie-model, a cărei implicare scade rata de recidivă.

Întreb un deţinut ce părere are el despre clubul de lectură: „Văd o activitate binevenită, bine organizată. Mie personal îmi creează timpul necesar pentru a citi, chiar mai mult decît atunci cînd eram în libertate și aveam activitățile profesionale, mă ajută să-mi îmbogățesc vocabularul. În acest mod trece și timpul mai repede, mă ajută să ies din gîndirea cotidiană, la familie, la celelalte probleme pe care le avem fiecare“.

La întîlnirea lunară cu scriitorii, deţinuţii vin benevol, fără vreo răsplată în credite. Vin pentru că sînt nerăbdători să cunoască oameni din exterior, să audă povești interesante, să le citească operele, să critice. Deținuții fac abstracție de statutul tău social, îşi spun direct părerea, spun sincer cum văd lucrurile și ce le displace. La întîlnirea cu un scriitor, un deţinut a spus, cu o sinceritate ieşită din comun, că el n-ar citi poeziile lui nici dacă s-ar plictisi la izolare.

De-a lungul anilor, au participat la în­tîlnirile lunare scriitori dintre cei mai diferiţi: Petronela Rotar, Luca Dinulescu, Radu Găvan, Robert Șerban, Marius Chivu, Borco Ilin, Adrian Petru Stepan, Elena Vlădăreanu. Ultima întîlnire la care au participat a fost lansarea romanului lui Geo Dinescu, Numele meu este Anton (Editura Vellant). Au participat circa 40 de deținuți, toți pregătiți, nerăbdători să pună întrebări. Apoi au scris cîteva impresii. Domnul Popa, un bărbat voinic și cărunt: „Un roman ca o analiză directă a psihicului uman, în speță a inconștientului, sediu al trăirilor din vise, al fantasmelor, al deciziilor umane, al tenebrelor sale. Scris cu o «profesiune de mărturisire», scriitoarea se transpune cu mare acuratețe în rolul de «mascul», nu de bărbat, al personajului principal multiplu și, se pare, arhetipal al zilelor noastre, Anton. Actrița Geo îl prezintă și reprezintă pe Anton în roluri multiple: de victimă a creșterii părintești, de subiect al narcisismului, de obiect al acestuia, de misogin, de travestit etc., dar și de copil curat, care-și dorește un frățior și pentru care banii au altă valoare, chiar și la șaptezeci de ani. Există în carte o contradicție continuă între generozitatea spiritualității și îngustarea ei în limitele materiale. Aparent, fiecare Anton este pierdut în tumultul vieții, al ideilor preconcepute și al propriei căutări de sine, și, în ultimă instanță, al reflectării sale prin «ochiul celuilalt» (și, implicit, și al «cititorului»), astfel neputîndu-și găsi împlinirea“.

Sînt și mulți pasionați de poezie, care aduc foi întregi cu versuri în care își varsă frustrările, necazurile. Iată un poem intitulat „După plecare“: „Credeam că mor atunci cînd ai plecat, / Dar n-am murit, mai sînt în agonie, / Plimbîndu-mă prin locul blestemat, / Cu flori în mîini și-o pură veșnicie. // Fără tine traiu-mi este hîd / Ca mărul ce-a rămas orfan de mere, / Și-n fiecare vis visat mă sinucid, / Cu lacrimi… transformîndu-se-n junghiere“.

Activitatea se încheie. Ne întoarcem. Aceleași filtre, aceleași ziduri, aceleași porți, dar nimeni care să te mai întrebe ceva. Îmi recuperez lucrurile, las ecusonul, ies pe poartă. Mă bucur de libertate, dar port cu mine ceva în suflet. 

Larisa Vasile este absolventă a Facultății de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării, Universitatea de Vest din Timișoara.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Femeia moartă în accidentul de tir de la Galați era mama multiplei campioane olimpice Gina Gogean. Sora sportivei este în stare gravă
Mama campioanei Gina Gogean a murit, iar sora este în stare gravă, în urma unui accident de circulație.
image
Cum au schimbat normele la locul de muncă tinerii din Generația Z. Mesajele primite de la angajați de proprietara unei firme
Patroana a împărtășit trei texte pe care le-a primit de la angajatul ei din generația Z, iar concluziile ei sunt de luat în seamă.
image
Alimentul care îți schimbă fizionomia: de ce apar erupții cutanate, roșeață și umflături
Aspectul general al pielii poate fi îmbunătățit dacă reducem consumul unui aliment, spun nutriționiștii.

HIstoria.ro

image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.