Criza face diferenţa?

Publicat în Dilema Veche nr. 433 din 31 mai - 6 iunie 2012
Criza face diferenţa? jpeg

A început Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu. E al treilea festival ca amploare, după cele de la Edinburgh şi Avignon. E, totodată, şi unul dintre puţinele festivaluri de la noi care şi-au cîştigat, într-un timp relativ scurt, un format propriu: are ştaif, dar şi o largă deschidere spre public, e elitist&popular, mainstream cu numeroase accente underground, e cosmopolit cu puternice amprente locale. E un brand şi un concept fără de care, mai mult ca sigur, oraşul Sibiu nu ar fi dobîndit statutul de Capitală culturală europeană în 2007.

Succesul internaţional al festivalului se datorează în primul rînd calităţii spectacolelor din secţiunile principale, dar şi continuităţii: iniţiatorul şi directorul festivalului, Constantin Chiriac, a ştiut cum să inventeze noi evenimente, să-şi aleagă o echipă, să ceară bani de la sponsori şi de la instituţiile statului. A avut noroc şi de-o colaborare bună cu primarul oraşului, care a văzut în festival nu o cheltuială inutilă, ci o sursă de creştere economică.

Bineînţeles că, de-a lungul timpului, au fost dezbateri pe tema oportunităţii acestui festival – povestea Constantin Chiriac. Nu mai bine s-ar investi banii pentru a construi o şcoală, un drum, un azil? Pariul – pînă acum cîştigător – e că FITS constribuie la regenerarea urbană. Aşa se face că festivalul s-a dezvoltat constant, bazîndu-se de fiecare dată pe un buget tot mai mare, dar echilibrat, la care au participat deopotrivă autorităţile locale, companiile şi Ministerul Culturii

Ediţia de acum ar fi trebuit să fie – după spusele lui Constantin Chiriac – cea mai cea dintre toate. Timp de zece zile, oraşul Sibiu e locul în care se întîlnesc două mii cinci sute de artişti din şaptezeci de ţări. Au fost programate peste 350 de spectacole în şaizeci de spaţii de joc din Sibiu şi din împrejurimi. Ca de fiecare dată, spectacolele invitate în secţiunea centrală răspund unui slogan. Anul acesta – un subiect de actualitate: „Crize. Cultura face diferenţa“ („Crisis – Shall we take over?“). Alegerea temei nu e întîmplătoare. Slogane similare au apărut pe afişele multor festivaluri de toate felurile, semn că, universală fiind, criza loveşte şi inspiră lumea artelor de peste tot. Austeritatea nu e o soluţie – cel puţin asta ne arată experienţa de pînă acum a marilor evenimente culturale europene. Germania – o ţară care a adoptat numeroase măsuri drastice de reducere a cheltuielilor bugetare – a menajat brandurile culturale majore. Şi numeroase festivaluri importante din Occident n-au fost nici ele afectate de criză; dimpotrivă, acolo unde economia locală n-a mai putut sponsoriza, a finanţat statul, pentru a acoperi eventualele pierderi. Pentru că, în vreme de criză, tocmai cultura face diferenţa.

Nu şi în România. Cu doar o săptămînă înainte de startul festivalului, Ministerul Culturii – partener de tradiţie al festivalului – a anunţat că nu mai poate susţine ediţia din acest an. Suma solicitată, deşi iniţial promisă, n-a mai putut fi virată la timp. Aşa că directorul festivalului a fost nevoit să anuleze cîteva zeci de spectacole. Nu cunosc în detaliu situaţia financiară a Ministerului Culturii. Din exterior, pare (încă) un simptom al modului defectuos în care instituţia îşi percepe propriul rol. Subvenţia e văzută ca un premiu (eventual unul de consolare), nu ca o investiţie în viitor. Şi, probabil, nicăieri în altă parte subvenţiile pentru cultură nu au avut randament mai mare decît la festivalul sibian. O dată, pentru că ele nu reprezintă oricum decît mai puţin de o treime din totalul cheltuielilor; apoi, pentru că banii se întorc rapid înspre economia locală – turism, servicii, bunuri culturale etc. Reducînd considerabil susţinerea financiară a ediţiei din acest an a festivalului de la Sibiu, Ministerul Culturii n-a făcut decît să ilustreze (à rebours) sloganul iniţial. A se citi: „Cultura. Criza face diferenţa“.

965 15 Regele Lear foto J  L  Fernandez jpg
Bătrînețea: reacționară sau asumată?
Aceste gînduri sînt inspirate de propria-mi vîrstă, ca și de un recent spectacol cu Regele Lear semnat de Thomas Ostermeier la Comedia Franceză.
965 16 IAMANDI cop3 jpeg
În oglinda Holocaustului
Pe cît de consistentă, pe atît de necunoscută și ignorată este memorialistica „românească” a Holocaustului, care a avut parte la noi de două ratări de receptare, petrecute la patru-cinci decenii distanță.
p 17 jpg
O devenire complicată
Brotherhood este un documentar ce urmărește viața unei familii de păstori din Bosnia rurală.
965 17 Amanda Shires jpg
Amanda Shires și Brandi Carlile
Ambele au boicotat cel puțin cîte un eveniment în care Trump a încercat să se asocieze electoral cu scena country, dar mai mult decît asta ar trebui să conteze excelentele lor albume recente.
p 23 Dublul dublului, 1946 jpg
Victor Brauner – Hipnotism, o dimensiune specială a privirii
Pentru Brauner, relaţia specială pe care privitorul o poate întreţine cu opera de artă este asemănătoare cu aceea pe care o putem avea cu o „fiinţă vie“.
Ștefan Popescu Art Safari (2) jpg
964 16 coperta jpg
Febra etică
Ca o concluzie, atît Mariana Marin, cît și Mariana Codruț practică o literatură în răspăr cu poetica dominantă a generației ’80, dar nu într-un mod manifest, ostentativ.
964 17 Va urma  Pe planeta Oglinda foto Marius Sumlea 1 jpg
La 146 km de război. Teatru la Piatra Neamț
Ce regăsesc la fiecare ediție a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamț este un efort de adecvare la problematicile momentului, la crizele lumii și la ideile ce se dezbat, un efort care face festivalul viu, vibrant, departe de formatul obosit de „vitrină” teatrală.
964 23 png
Lucrările maeștrilor peisagiști britanici (și nu numai) la București
Pavilioanele Art Safari sînt deschise publicului pînă la 11 decembrie și, cu siguranță, promit o experiență vizuală memorabilă.
afis conferintele dilema iasi 6-8 octombrie 2022
Conferințele Dilema veche la Iași. Despre Război și pace 6-8 octombrie 2022, Sala Henri Coandă a Palatului Culturii
Între 6 și 8 octombrie, de joi pînă sîmbătă, Conferințele Dilema veche ajung pentru prima dată la Iași. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Război și pace”.
963 16 Pdac Romila jpg
Hibridizări
Aplicate preponderent pe Craii de Curtea-Veche, „investigațiile” lui Ion Vianu sfîrșesc prin a da un portret de adîncime al lui Mateiu Caragiale.
p 17 2 jpg
Melancolie pariziană
Ambreiajul ficțiunilor lui Hers este doliul: moartea unui apropiat (în magnificul Ce sentiment de l’été și Amanda), ruptura amoroasă și adolescența (care tot un fel de doliu – al absenței grijilor – se cheamă că e) în Les Passagers de la nuit.
963 17 Breazu jpg
Vremea schimbării
Dezbrăcat de pompa, efervescența și galvanitatea primelor opere discografice ale The Mars Volta, noul album poate fi o ecuație cu prea multe necunoscute pentru vechii fani, dar are caracter și culoare.
Ultimul interviu jpg
Ultimul interviu (roman) - Eshkol Nevo
„Eshkol Nevo scrie cu talent, cu umor și cu inteligență… Prietenie, invidie, iubire, nefericire, puterea de a merge mai departe – nimic nu-i scapă.“
962 16 coperta BAS1 jpg
De la mistic la psihedelic
Viciu ascuns pastișează delicios genul noir, oferind un personaj central care rulează printre tripuri și realități halucinante, în încercarea de a dezlega enigma dispariției amantului căsătorit al unei foste iubite.
p 17 jpg
Frustrare
Om cîine arată din capul locului ca un film ajuns într-o gară din care trenul (succesului de public, al aprecierii critice, dar mai ales al originalității pur și simplu) a plecat de mult.
962 17 Biro cover01 jpg
Estetici synth
Am crescut cu minciuna persistentă că ultimele inovații muzicale s-ar fi realizat în anii ’70.
p 21 coperta jpg
O poveste din Nord, cu voluptate și multă tristețe...
Publicat în cursul acestei veri la Editura Polirom, ultimul roman tradus al lui Stefánsson este, cu siguranță, o piesă importantă în portofoliul colecției de literatură străină al Poliromului.
p 23 jpg
O arhitectură de excepție și o propunere: expoziția permanentă ”Brâncuși în lume”
Cu cîteva zile înainte de inaugurarea acestui Centru, programată pentru 15 septembrie 2022, am organizat o discuție care a pornit de la arhitectura edificiului și a ajuns, firesc cumva, la modul în care, pe de o parte, cultura română de azi îl metabolizează pe Brâncuși.
The John Madejski Garden at the V&A (c) Victoria and Albert Museum, London (1) jpg
Opere de artă rare din patrimoniul Marii Britanii vor fi expuse în această toamnă în București, la Art Safari
81 de opere extrem de valoroase semnate de John Constable (1776-1837), dar și de Rembrandt, Albrecht Dürer, Claude Lorrain și alte nume mari din colecția muzeului londonez sînt împrumutate către Art Safari
p 17 1 jpg jpg
Scandalizare
Ce s-ar fi schimbat în Balaur dacă relația fizică de intimitate ar fi avut loc nu între elev (Sergiu Smerea) și profesoara de religie, ci între elev și profesoara de limba engleză, de pildă? Nu prea multe.
961 17 Breazu jpg
Prezentul ca o buclă temporară într-un cîntec pop retro
Reset, albumul creat de Panda Bear și Sonic Boom, a fost lansat pe 12 august de casa de discuri britanică Domino.
copertă Pozitia a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine jpg
Cătălin Mihuleac - Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine
Care va să zică, pentru a pluti ca o lebădă în apele noilor timpuri, omul înțelept are nevoie de un patriotism bicefal, care să se adreseze atât României, cât și Uniunii Sovietice!
960 15 Banu jpg
Cu sau fără de cale
Colecționarul se încrede în ce e unitar, amatorul în ce e disparat. Primul în calea bine trasată, pe care celălalt o refuză, preferînd să avanseze imprevizibil. Două posturi contrarii.

Adevarul.ro

Ucraineană dintr un sat eliberat dezvăluie întrebarea pe care o pun mereu soldații rușii în satele pe care le invadează jpg
O ucraineancă face dezvăluiri: Ce întrebare pun soldații ruși în localitățile pe care le invadează VIDEO
O ucraineancă din satul Pisky-Radkivski, din regiunea Harkov, care a fost eliberat în urmă cu o săptămâna, a dezvăluit ce întrebare repetau în mod constant soldații ruși în localitățile pe care le invadau.
Alec Baldwin FOTO Profimedia/Instagram
Alec Baldwin a ajuns la o înțelegere cu familia Halynei Hutchins. Ce va primi soțul victimei
Familia Halynei Hutchins, directoarea de imagine ucisă pe platoul filmului „Rust”, în 2021, și Alec Baldwin au ajuns la o înțelegere, în procesul pentru ucidere din culpă intentat inclusiv actorului, potrivit unui comunicat al avocatului acestuia, citat de CNN.
Garry Kasparov FOTO Mediafax
Kasparov, despre Rusia lui Putin: „Este o dictatură fascistă care comite crime împotriva umanității”
Garry Kasparov, fostul campion mondial de șah și militant împotriva regimului lui Putin, a acordat un interviu revistei germane de știri Spiegel.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.