Contribu╚Ťia romilor la cultura rom├óneasc─â

Gelu DUMINIC─é
20 februarie 2021
Contribu╚Ťia romilor la cultura rom├óneasc─â jpeg

├Än uzul comun, termenului de ÔÇ×cultur─âÔÇŁ i se asociaz─â ├«n╚Ťelesuri care ╚Ťin de obiceiurile de consum al m├«nc─ârii, artei ╚Öi muzicii. De foarte multe ori, specificitatea unei na╚Ťiuni este dat─â ╚Öi de aceste elemente, tocmai de aceea, atunci c├«nd vizit─âm alte locuri dec├«t cele natale, pentru a ├«n╚Ťelege mai bine poporul a c─ârui ╚Ťar─â tocmai o vizit─âm, trecem ├«n revist─â cele trei elemente mai sus men╚Ťionate. Sociologia ne ofer─â o defini╚Ťie pe c├«t de larg─â, pe at├«t de simpl─â: orice se transmite non-genetic este parte a culturii. Cu alte cuvinte, modul ├«n care rela╚Ťion─âm cu p─ârin╚Ťii, cu vecinii, cu minorit─â╚Ťile, via╚Ťa religioas─â, comportamentele, atitudinile ╚Öi valorile pe care le avem ├«n familie ╚Öi ├«n societate etc. s├«nt ÔÇô ╚Öi definesc ÔÇô cultura acelei societ─â╚Ťi.

Cultura rom├óneasc─â nu este, ├«n nici un caz, o cultur─â ÔÇ×pur─âÔÇŁ, a╚Öa cum este prezentat─â de na╚Ťionalist-extremi╚Ötii trecu╚Ťi ╚Öi actuali. De fapt, nici nu cred c─â mai exist─â a╚Öa ceva undeva ├«n lume (poate doar ├«n comunit─â╚Ťile izolate de aborigeni din zona Amazoniei care nu au intrat ├«n contact cu nici o alt─â civiliza╚Ťie), pentru simplul motiv c─â globalizarea a adus cu sine ╚Öi un schimb al elementelor culturale specifice. Astfel, buc─ât─âria oriental─â a ÔÇ×├«mprumutatÔÇŁ condimente Occidentului, O-Zone a f─âcut furori ├«n Japonia ╚Öi nimeni nu mai crede c─â Picasso nu este o valoare artistic─â a ├«ntregii umanit─â╚Ťi. Ceea ce noi definim drept cultur─â rom├ón─â actual─â este, ├«n fapt, o ├«mbinare a unor elemente specifice unor na╚Ťiuni ╚Öi popoare cu care acest spa╚Ťiu a intrat ├«n contact, ÔÇ×negociateÔÇŁ cu ceea ce popula╚Ťia autohton─â promova drept element identitar. Astfel, ├«n ciuda faptului c─â au origini turce╚Öti, sarmalele ╚Öi chiftelele au devenit m├«nc─âruri cu care ne m├«ndrim ├«n fa╚Ťa str─âinilor, Transilvania are un stil de construc╚Ťie a caselor profund diferit fa╚Ť─â de Regat ╚Öi muzicile tradi╚Ťional-populare combin─â elemente bulg─âre╚Öti, s├«rbe╚Öti, maghiare etc. ├«n func╚Ťie de regiunea geografic─â.

Exist─â totu╚Öi o minoritate care, mai mult dec├«t s─â influen╚Ťeze, a contribuit la p─âstrarea ╚Öi dezvoltarea identit─â╚Ťii culturale rom├óne╚Öti, ╚Öi aceea este minoritatea romilor. ├Än cele ce urmeaz─â, voi ├«ncerca s─â explic pe scurt ├«n ce a constat contribu╚Ťia romilor la cultura rom├óneasc─â, a╚Öa cum o definim noi actual.

Teatrul

Primii embrioni a ceea ce reprezint─â arta teatral─â rom├óneasc─â s├«nt m─âsc─âricii pe care ├«i g─âsim men╚Ťiona╚Ťi ├«n hrisoavele cur╚Ťii lui Petru Cercel de la sf├«r╚Öitul secolului al XVI-lea. Ale╚Öi exclusiv din r├«ndul robilor romi, m─âsc─âricii au d─âinuit, relativ cu acelea╚Öi roluri, p├«n─â pe la finele secolului al XIX-lea, fiind consemna╚Ťi ╚Öi de I.L Caragiale ├«ntr-un articol publicat ├«n 1895 ├«n Gazeta Poporului, intitulat ÔÇ×M─âsc─ârici ╚Öi gr─âm─âticiÔÇŁ: ÔÇ×Orice boier care se respect─â mai avea ├«nc─â un alt slujba╚Ö intelectual, tot at├«t de neap─ârat unei cur╚Ťi boiere╚Öti cu ├«ntinse rela╚Ťii sociale. Pe atunci, c├«nd nu se pomenea de via╚Ť─â public─â ╚Öi c├«nd elita social─â ╚Öi high-life se numea protipendad─â, boierul, ├«n loc de Cap╚Öa ╚Öi de Bar, avea sindrofie ╚Öi chefuri acas─â, numa-n i╚Ölicel ╚Öi-n me╚Öi; ├«n loc de Hugo, avea un taraf de l─âutari ╚Öi un m─âsc─ârici. Slujba acestuia era s─â spuie caraghiosl├«curi la chef, s─â p─âc─âleasc─â pe musafiri ╚Öi chiar pe st─âp├«nu-s─âu ╚Öi s─â spun─â pe grece╚Öte cocoanelor ceea ce damele aud azi pe fran╚Ťuze╚Öte la Hugo. Dar ├«n afar─â de aceast─â ├«ndatorire artistic─â, m─âsc─âricii, recruta╚Ťi mai totdeauna dintre robi, pe l├«ng─â c─â mai f─âceau boierului ╚Öi servicii intime la ├«mprejur─âri sentimentale, aveau ╚Öi o sarcin─â politico-social─â. C├«nd boierul avea necaz pe cineva, c├«nd era mahmur din cine ╚Ötie ce pricin─â, c├«nd era sc├«rbit p├«n─â ├«n suflet c─â l-a scos vod─â de la ipolipsis, atunci punea pe m─âsc─ârici la poarta cur╚Ťii s─â p├«ndeasc─â pe rival sau pe prietenii ori simpaticii acestuia, s─â le dea cu huideo, s─â le arunce murd─ârii ╚Öi s─â-i ├«njure n─âstru╚Önic.ÔÇŁ

Cercet├«nd scrierile c─âl─âtorilor str─âini care vizitau Muntenia, Lelioara Zamani ne spune ÔÇô ├«n eseul Ceremonii ╚Öi loisir la Bucure╚Öti ├«n timpul domniilor fanariote ÔÇô chiar c─â ÔÇ×domnitorii fanario╚Ťi aveau ╚Öi c├«te un m─âsc─ârici sau doi la curte, care ├«i desf─âtau pe ei ╚Öi pe boierii lor cu glume ╚Öi giumbu╚Ölucuri, sus╚Ťin├«nd adesea adev─ârate spectacole, ├«ndeosebi cu farsa turceasc─â numit─â ÔÇ×caraghiozÔÇŁ ÔÇô care era un joc de marionete (╚ś─âineanu, 1900, CLXX)ÔÇŁ. Odat─â cu accesul tinerilor boieri din Moldova ╚Öi Valahia la programele de studii superioare oferite de universit─â╚Ťile din Paris, Berlin ╚Öi Viena, spa╚Ťiul rom├ónesc ├«ncepe s─â intre ├«n contact cu modelul cultural occidental. Astfel, unele locuri (de genul hanuri) ofer─â spectacole de teatru unde trupe occidentale de actori ├«ncep s─â vin─â ╚Öi s─â joace, p├«n─â c├«nd Vod─â Caragea construie╚Öte, ├«n 1818, primul teatru din spa╚Ťiul rom├ónesc (Teatrul de la Ci╚Ömeaua Ro╚Öie).

Din cauza statului lor de robi, m─âsc─âricii romi nu pot juca pe o scen─â de teatru, devenind etalonul trecutului de care societatea modern─â dore╚Öte s─â uite c├«t mai repede. Singura zon─â ├«n care ace╚Ötia se mai pot exprima s├«nt b├«lciurile ╚Öi t├«rgurile populare, unde reu╚Öesc, prin jocul de actorie, m├«nuire a p─âpu╚Öilor ╚Öi diverse scamatorii, s─â distreze lumea. Poate cel mai celebru personaj din teatrul popular pe care spa╚Ťiul rom├ónesc ├«l are, Vasilache, era de fapt, conform spuselor lui Alecsandri, ÔÇ×Vasilake ╚ÜiganulÔÇŁ: ÔÇ×Astfel, Shakespeare a nemurit pe Falstaff, Moli├Ęre pe Tartuffe, Cervantes pe Don Quijote etc. Astfel, poporul italian a ├«ncarnat grotescul ├«n Pulcinello, francezul ├«n Guignol, rom├ónul ├«n Vasilake ┼óiganul, ru┼čii ├«n Hagi Alvat etc.ÔÇť (Proz─â, Editura pentru Literatur─â, 1967). M─âsc─âricii romi robi au fost primii actori profesioni╚Öti din spa╚Ťiul rom├ónesc. Din p─âcate, contribu╚Ťia lor este, de cele mai multe ori, uitat─â de cei care ar trebui s─â o consemneze.

Arta culinar─â

Robii romi erau la dispozi╚Ťia de╚Ťin─âtorului pentru a face toate activit─â╚Ťile casnice ╚Öi de distrac╚Ťie ale vremurilor (buc─âtari, cur─â╚Ťenie, doici, ├«ngrijitori de animale, cafegii, l─âutari, m─âsc─ârici ╚Öi circari). Din dorin╚Ťa de a face o impresie c├«t mai bun─â la osp─â╚Ťurile pe care le organizau, mul╚Ťi boieri investeau sume destul de mari pentru a-╚Öi instrui buc─âtarii romi la Istanbul (p├«na la finele secolului al XVIII-lea) sau chiar la Paris. De la Istanbul, buc─âtarii robi romi au ├«nv─â╚Ťat s─â fac─â sarmale ╚Öi chiftele, iar de la Paris, coq-au-vin. Odat─â ├«ntor╚Öi acas─â de la studiile din domeniul gastronomic, munca lor era de a g─âsi armonia ├«ntre ceea ce au ├«nv─â╚Ťat la marile ╚Öcoli de buc─âtari ale vremurilor ╚Öi gustul pe care-l apreciau localnicii. Ceea ce unii f─âceau, fiind ceea ce ast─âzi am numi ÔÇ×chefÔÇŁ. Poate cea mai cunoscut─â poveste a unui ÔÇ×chefÔÇŁ de la ├«nceputul secolului al XIX-lea este cea a lui Dinc─â, t├«n─ârul buc─âtar rom al Cucoanei Profiri╚Ťa, m─âtu╚Öa domnitorului Alexandru Ipsilanti: ÔÇ×Cucoana Profiri╚Ťa nu pierduse mania de a pr├«nzuri ╚Öi de a vedea mult─â lumea la mas─â, ╚Öi c├«nd avea un buc─âtar at├«t de m─âiestru, avea ╚Öi mijlocul a-╚Öi satisface aceast─â pl─âcere, c─âci pentru masa bun─â totdeauna se g─âsesc doritori mul╚Ťi. Apoi, c├«nd asculta laudele comesenilor cucoana Profiri╚Ťa nu se putea opri de a spune cu ce sacrificiuri de cheltuieli a putut forma un asemenea buc─âtar, capabil de a servi chiar pe ├«mp─âra╚Ťi cu mul╚Ť─âmire. Ea spunea cum ├«l cheam─â; la finele mesei ├«l chema ╚Öi-l ar─âta la lumea sa ╚Öi sur├«dea cu pl─âcere c├«nd auze mai ales pe dame zic├«nd: et quel joli gar├žon! ├Änsu╚Öi domnitorul, care era nepot cucoanei Profiri╚Ťa ╚Öi care era un bun m├«nc─âu, venea nepoftit la mesele suculente ale m─âtu╚Öei sale ╚Öi at├«t se sim╚Ťea de mul╚Ť─âmit, ├«nc├«t dup─â masa cerea s─â vin─â buc─âtarul, pe care dup─â ce-l vedea, ├«l b─âtea pe umeri, ╚Öi-l gratifica totdeauna cu galbeni ╚Öi irmilici de aurÔÇŁ (Gheorghe Sion, Suvenire contimporane, Polirom, 2014). Prin ceea ce reu╚Öea s─â fac─â ├«n buc─ât─ârie, Dinc─â era considerat unul dintre marii buc─âtari ai vremurilor ╚Öi tratat ca atare: ÔÇ×Putea, bun─âoar─â, Louis-├ëtienne Maynard, fran╚Ťuzul buc─âtar al lui Alexandru Vod─â Ipsilante, s─â serveasc─â la masa domneasc─â cine ╚Ötie ce sosuri verzi, galbene, fistichii sau albastre, c├«nd Dinc─â-╚Ťiganul f─âcea o m├«ncare de ┬źclapon cu cocanari┬╗ sau clapon, m─â rog, cu migdale de ┼óarigrad, l─âsau boierii toate sosurile ┼či toate combina┼úiile francezului ┼či m├«ncau din m├«ncarea lui Dinc─â p├«n─â c├«nd ├«i ridicau pe bra┼úeÔÇŁ (G.I. Ionnescu-Gion, Istoria Bucure╚Ötilor, Funda╚Ťia Cultural─â ÔÇ×Gheorghe Marin SpeteanuÔÇŁ, 1998).

├Än Moldova ├«l g─âsim, tot ├«n aceea╚Öi perioad─â, pe ÔÇ×chefÔÇŁ Iordache: ÔÇ×Unul din aceste fenomene reprezentative de un pitoresc des─âv├«r┼čit a fost buc─âtarul din ┼×erbe┼čti (ÔÇŽ). Peste toat─â forfota din jurul plitelor ┼či al cuptoarelor domnea figura oache┼č─â a lui Iordache, ┼úiganul, buc─âtar din mo┼či-str─âmo┼či, c─âci neam de neamul lui, at├«┼úia c├«┼úi putea s─â-i numere privind ├«n urm─â-i, hr─âniser─â, ca ┼či d├«nsul, cinstite bur┼úi ale multor genera┼úii de boieri Micle┼čti, st─âp├«ni ai ┼×erbe┼čtilor.
Iordache era me┼čter ne├«ntrecut p├«n─â ┼či ├«n arta de a g─âti cea mai rafinat─â buc─ât─ârie fran┼úuzeasc─â, fiinc─â el era dintre fiii de buc─âtari de cas─â mare pe care st─âp├«nii lor ├«i trimiseser─â de tineri la ┼čcoala celebrului ma├«tre queux al Roznovanului de la RoznovÔÇŁ (Paul Emil Miclescu, Bucure╚Ötii tr─âsurilor cu cai, Litera, 1985).

Un alt exemplu ne face totu╚Öi s─â nu uit─âm soarta buc─âtarilor robi romi ├«n societate: ÔÇ×Amfitrionul ├«╚Öi juca reputa╚Ťia ╚Öi amorul propriu pe un fel de m├«ncare exotic sau pe un sos inedit: ├«n vremea Regulamentului Organic (1832-1835), un mare boier muntean ╚Öi-a ├«mpu╚Öcat buc─âtarul ╚Ťigan ╚Öi a decapitat pe ajutorul lui deoarece ├«i rataser─â o m├«ncare rar─â ╚Öi scump─âÔÇŁ (O lume ├«ntr-o carte de bucate: manuscris din epoca br├óncoveneasc─â, prefa╚Ť─â ╚Öi postfa╚Ť─â de Ioana Constantinescu ╚Öi studiu introductiv de Matei Cazacu, Editura Funda╚Ťiei Culturale Rom├óne, 1997).

Ce ar fi fost buc─ât─âria rom├óneasc─â f─âr─â contribu╚Ťia robilor buc─âtari romi? Nu a╚Ö putea spune, ├«ns─â a╚Ö putea paria c─â ar fi fost cu totul alta dec├«t cea cu care ne m├«ndrim acum.

Muzica

De la mijlocul secolului al XVI-lea, studiind documentele vremurilor, se observ─â c─â de╚Ťin─âtorii ├«ncep s─â tranzac╚Ťioneze, cu sume mult mai mari dec├«t pentru oricare alt bun aflat ├«n posesia lor, o anume categorie de robi: l─âutarii. Mai mult chiar, pentru a deprinde muzica vremii, le tocmesc instructori turci, ba chiar ├«i trimit la Stambul s─â ├«nve╚Ťe c├«ntecele otomane. Totul pentru a intra ├«n gra╚Ťiile turcilor care aveau o influen╚Ť─â major─â ├«n treburile statului ├«n momentul ├«n care ace╚Ötia le treceau pragul, la osp─â╚Ťuri. Romii robi au trebuit s─â-╚Öi uite propria muzic─â ╚Öi s─â c├«nte ceea ce dorea cel care-i st─âp├«nea. Dac─â o f─âceau bine, tr─âiau ╚Öi ei bine. Dac─â nu era pe placul de╚Ťin─âtorului, aveau parte de pedepse dure. A╚Öa c─â ei exersau mult ╚Öi ÔÇ×inventauÔÇŁ melodii care ar fi fost pe placul celui care putea s─â fac─â diferen╚Ťa ├«ntre o via╚Ť─â bun─â ╚Öi chin.

A vorbi despre contribu╚Ťia romilor la p─âstrarea folclorului rom├ónesc este, poate, cel mai la simplu, pentru c─â aici avem cei 500 de ani de robie ├«n care aceast─â meserie era f─âcut─â doar de robii romi. Performan╚Ťa lor era chiar mai apreciat─â dec├«t cea a tarafurilor aduse de la Istanbul, pentru simplul motiv c─â cele ale robilor romi reu╚Öeau s─â pun─â laolalt─â melosul oriental cu ÔÇ×inima albastr─âÔÇŁ a localnicilor. Mul╚Ťi l─âutari romi au devenit at├«t de celebri ├«nc├«t erau starurile vremurilor ╚Öi se organizau turnee pentru ca lumea bun─â s─â-i poat─â auzi ╚Öi vedea. Barbu L─âutaru a fost printre cei care au primit, ├«n dar, chiar ╚Öi libertatea.

Prima orchestr─â radio de folclor pe care Rom├ónia a avut-o a fost ├«nfiin╚Ťat─â de activistul rom Grigora╚Ö Dinicu, iar printre cele mai mari nume ale folclorului rom├ónesc se reg─âsesc foarte mul╚Ťi interpre╚Ťi care s├«nt de etnie rom─â. Chiar ╚Öi cei care studiau muzica cult─â (Ciprian Porumbescu, George Enescu) au recunoscut c─â-╚Öi luau seva din muzica c├«ntat─â de romi (├«n cazul lui Porumbescu este vorba despre Grigore Vindereu), Enescu spun├«nd: ÔÇ×Lor, ┼úiganilor, s─â le mul┼úumim c─â ne-au p─âstrat muzica, aceast─â comoar─â ce abia acum o pre┼úuim; numai d├«n┼čii
ne-au dezgropat-o, au trecut-o ┼či dat-o ├«n p─âstrare din tat─â ├«n fiu, cu acea grij─â sf├«nt─â ce o au pentru ce le e mai scump pe lume: muzicaÔÇŁ. Romii nu au c├«ntat pentru c─â ÔÇ×au muzica-n s├«ngeÔÇŁ, ci pentru c─â au fost obliga╚Ťi s─â o fac─â vreo 500 de ani. ╚śi pentru c─â trebuiau s-o fac─â foarte bine, ├«n caz contrar primind, de mult prea multe ori, pedepse greu de imaginat.

A╚Ö putea continua cu rolul pe care romii l-au avut ├«n dezvoltarea economic─â a acestor regiuni, despre contribu╚Ťia lor la r─âzboaiele pe care Rom├ónia le-a dus din 1877 p├«n─â ├«n prezent sau despre influen╚Ťa limbii romani ├«n ceea ce numim acum limba rom├ón─â modern─â. Sper s─â o fac cu o alt─â ocazie. Ceea ce mi-a╚Ö dori s─â ├«n╚Ťelegem este c─â, de vreo mie de ani, romii ╚Öi rom├ónii au tr─âit ├«mpreun─â ╚Öi au f─âcut, deopotriv─â, ca Rom├ónia de azi s─â fie ceea ce este. Pentru c─â este ╚Ťara noastr─â ├«n care to╚Ťi ne sim╚Ťim acas─â.

Text ap─ârut ├«n suplimentul ÔÇ×Cultura acumÔÇŁ (distribuit gratuit ├«n luna ianuarie 2020, ├«mpreun─â cu revistele Dilema veche, 22 ╚Öi Suplimentul de cultur─â), ca parte din proiectul ÔÇ×Starea culturii rom├óne ├«n 2021ÔÇŁ ini╚Ťiat de Asocia╚Ťia Cultural─â AltIa╚Öi (coordonatori de proiect: George Ple╚Öu ╚Öi Marius Chivu), finan╚Ťat de Ministerul Culturii ╚Öi co-finan╚Ťat de Goethe-Institut prin Centrul Cultural German din Ia╚Öi ╚Öi Institutul Francez din Rom├ónia. Prin acest proiect, Asocia╚Ťia Cultural─â AltIa╚Öi urm─âre╚Öte prezentarea unor perspective inter- ╚Öi multiculturale asupra st─ârii culturii na╚Ťionale ├«n anul 2021, printr-o serie de contribu╚Ťii ÔÇô text, imagine ╚Öi video ÔÇô apar╚Ťin├«nd unor personalit─â╚Ťi reprezentative pentru spa╚Ťiul cultural rom├ónesc ╚Öi pentru minorit─â╚Ťile conlocuitoare, contribu╚Ťii disponibile pe platforma www.culturacum.ro.

Gelu Duminic─â este sociolog, director executiv al Agen╚Ťiei de dezvoltare comunitar─â ÔÇ×├Ämpreun─âÔÇŁ.

Foto: Grigora╚Ö Dinicu (wikimedia commons)

Povestea Casei Afis Coperta png
Autobiografie: ÔÇ×Povestea Casei PaleologuÔÇŁ, un eseu despre educa╚Ťie
Editura Funda╚Ťiei Paleologu a publicat recent o autobiografie intelectual─â semnat─â de Theodor Paleologu ╚Öi, totodat─â, un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi un manifest pentru ini╚Ťiativele independente ├«n acest domeniu vital.
Povestea Casei Afis Coperta jpg
Theodor Paleologu semneaz─â un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi modul ├«n care o practic─â de aproape 10 ani la Casa Paleologu
Cititorii au ocazia de a p─âtrunde ├«n universul istoriei culturale a cunoscutei cl─âdiri din strada Armeneasc─â 34, construit─â ├«n 1932 de Mihail Paleologu, bunicul patern al autorului, ┼či Emilia, cea de-a treia lui so╚Ťie, un parcurs creionat din pove╚Öti recuperate ╚Öi amintiri ale autorului.
946 16 copertaKIWI jpg
Grani╚Ťe
├Äncep├«nd cu aceast─â edi╚Ťie, deloc ├«nt├«mpl─âtor intitulat─â ÔÇ×Grani╚ŤeÔÇŁ, antologia ÔÇ×KIWIÔÇŁ (Editura Polirom, 2022) ofer─â un cuprins interna╚Ťional.
946 17 Morozov jpg
B─ârbatul care iubea femeile
C├«teva femei devin materie literar─â pur─â, ajung├«nd s─â umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autofic╚Ťional─â care e via╚Ťa scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzical─â a lui Boiangiu are c├«rlig ÔÇô e un LP cu multe rico╚Öeuri tematice, s─ârind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner ÔÇô Totul ├«n tot sau marea metamorfoz─â
A╚Öezarea pe soclul tabloului a sculpturii care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â varianta tridimensional─â a unui segment din pictur─â demonstreaz─â inten╚Ťia artistului de a crea o oper─â susceptibil─â s─â sugereze un spa╚Ťiu ├«n care exteriorul (sculptura) ╚Öi interiorul (tabloul) s├«nt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?