Conferințele Dilema veche la Iași. Despre Război și pace 6-8 octombrie 2022, Sala Henri Coandă a Palatului Culturii

Între 6 și 8 octombrie, de joi pînă sîmbătă, Conferințele Dilema veche ajung pentru prima dată la Iași. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Război și pace”.

Gazda primitoare a evenimentelor va fi Palatul Culturii (sala Henri Coandă).

Conferințele vor avea loc, cîte două în fiecare zi de program, începînd cu ora 18.00. Intrarea este liberă.

În ordinea prezentărilor și a dialogurilor publice, conferențiarii ediției ieșene sînt: Ruxandra Ivan, George Volceanov, Codrin Liviu Cuțitaru, Anton Breiner, Cosmin Popa, Andrei Cornea, Sever Voinescu și Petre Guran.

Europenii uitaseră, aproape, cît de fragilă și de vulnerabilă e pacea. După al doilea război mondial, nicio țară europeană nu s-a năpustit cu armata pe teritoriul altei țări cu scopul declarat de a o desființa și, mai apoi, cînd a văzut că n-o poate desființa, cu scopul de a-i lua teritorii. Chiar dacă Rusia făcuse deja asta în 2014, pînă în februarie 2022 noi toți credeam că așa ceva nu se mai poate întîmpla. Și, de-odată, ne-am trezit că se poate, că se întîmplă. Trăim din nou frica de război. Pacea nu mai este firească. Înțelegem că pacea se dobîndește și se protejează. Cu compromisuri, desigur, dar, paradoxal, la limită, chiar cu război. 

Reflecția noastră despre pace și război s-a schimbat. Gîndim, astăzi, altfel pacea și războiul. Această ediție a Conferințelor ”Dilema veche” încearcă să stabilească unele repere ale acestei gîndiri. Ne uităm în capitolele sîngeroase din istoria continentului nostru încercînd să înțelegem, cu mintea noastră de acum, ce trăim, ce vom trăi. 

Sever Voinescu, redactor-șef Dilema veche

Mai jos, programul detaliat, pe zile și ore.

Joi 6 octombrie, ora 18.00

Ruxandra Ivan: Cui folosește privatizarea războiului

Cine poate ajuta un dictator african să reziste în fața rebeliunii propriului popor?  Cine îi „extrage” din zonele de conflict pe cei care își permit să plătească oricît pentru asta? Cine sînt faimoșii „omuleți verzi” care au invadat Crimeea în 2014? Ce faci dacă vrei să invadezi o țară, dar fără costurile simbolice ale pierderilor de vieți din rîndul armatei? Acolo unde există cerere, există și ofertă, în buna logică a economiei de piață. Încercînd să răspundă la aceste întrebări, intervenția Ruxandrei Ivan va expune un fenomen care a luat amploare după anii 90, și anume apariția companiilor militare private, cu toate implicațiile acestuia pentru politica și dreptul internațional. Intervenția va arăta modul în care un tip de instrument ce aparține nucleului dur al suveranității statelor a fost transpus în logica aparent inofensivă, ba chiar eficientă, a pieței, dar transformat apoi în instrument al impunității și al sabotajului dreptului internațional. 

Joi 6 octombrie, ora 19.20

George Volceanov și Codrin Liviu Cuțitaru: Război și (mai puțină) pace la Shakespeare

Shakespeare urmează exemplul colegilor de generație mai precoci (și mai erudiți) decît el, dedicînd o mare parte din creația sa dramatică temei războiului; în același timp, Shakespeare împărtășește sentimentul de permanentă nesiguranță al contemporanilor săi, martori la războiul de uzură purtat de Anglia cu Spania (atît pe oceanele lumii cît și pe frontul din Țările de Jos, cu amenințarea invaziei spaniole de la 1588 sau expediția engleză de la Cadiz, din 1592); totodată,  glorifică (cu o bună doză de șovinism și servilism față de propaganda și ideologia dinastiei Tudor) faptele eroice ale unor eroi naționali și face concesii gustului publicului, printre acestea numărîndu-se și spectacolele cu subiect istoric (care automat înseamnă: război).

Vineri 7 octombrie, ora 18.00

Anton Breiner și Cosmin Popa: Război și pace. Ce ne spune Tolstoi despre sufletul politic al rușilor?

Romanul ”Război și pace” este considerat de toată lumea una dintre acele capodopere care nu pot lipsi din nicio listă a lecturilor obligatorii ale unui european cultivat, indiferent cum ar fi ea alcătuită. ”Război și pace” este o narațiune complexă în care, de-a lungul timpului, au putut găsi formidabile intuiții dar și cunoaștere în cel mai riguros sens al cuvîntului psihologii, istoricii, literații, filozofii. ”Război și pace” este una dintre acele cărți care vorbesc relevant și convingător oamenilor oriunde și oricînd vor trăi. Ce ne poate spune astăzi marele roman al lui Tolstoi, într-un timp în care cuvîntul ”război” este interzis în Rusia? Ce aflăm despre societatea rusă, despre instinctul ei de apărare dar și despre instinctul ei imperial, vizitînd romanul care, după vorba lui Dimitri Muratov (jurnalist rus, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2021), dacă s-ar republica astăzi într-o nouă ediție ar apărea cu titlul ”Operațiune militară specială și pace”?

Vineri 7 octombrie, ora 19.20

Andrei Cornea: Contrafacerea istoriei războiului peloponeziac. - Cazul dialogului Menexenos al lui Platon.

În micul dialog „Menexenos”, Platon ne arată ce înseamnă rescrierea radicală a istoriei dintr-un punct de vedere naționalist care parodiază și caricaturizează celebrul discurs al lui Pericle. Acum 2400 de ani felul în care se scrie istoria definea deja felul în care ea era trăită.

Sîmbătă 8 octombrie, ora 18.00

Sever Voinescu: Despre claritatea morală și despre ce ne strîmbă mințile.

Concept specific conservatorismului american, ”claritatea morală” a enervat în ultimele două decenii pe activiștii stîngii socialiste. De cînd Putin a invadat Ucraina, a început să enerveze pe activiștii dreptei pretins conservatoare. Cu asta, conceptul și-a demonstrat definitiv utilitatea și, mai ales, și-a dovedit eficiența ca instrument de orientare al omului în lume. 

În anii comunismului românesc, Pr. Arsenie Boca observa că ”în mintea strîmbă și lucrul drept se strîmbă”. Dar ce anume poate strîmba lucrurile drepte în mintea noastră? Dar ce anume ne face să identificăm corect răul și, totuși, să-i dorim, fie și într-o măsură oarecare, succes? Cum de ajungem să nu mai vedem monstruosul și eroicul ce ni se înfățișează în toată măreția lor din cauza unor infinitezimale detalii dubioase? 

Sîmbătă 8 octombrie, ora 19.20

Petre Guran: Războiul interior și pacea exterioară. Despre impactul social al spiritualității

Pacifismul radical pe care îl propovăduiește Iisus din Nazaret, prin îndemnuri la acceptarea oricărei ofense sau pagube, își găsește un paradoxal pandant în viziunea citată din sfîntul Pavel, care zugrăvește o conflictualitate generalizată într-un univers paralel, nematerial sau supranatural. Dar acest univers paralel pare astăzi atît de inaccesibil încît omul contemporan tinde să-i conteste existența. Cu toate acestea, războiul nevăzut joacă un rol central în toate tradițiile religioase ale omenirii. Lumea umbrelor, ansamblurile de divinități primordiale sau secundare, manifestările paranormale ale entităților naturale, plantelor și animalelor, interacțiunea cu daimonii, iată tot atîtea categorii ale gîndirii religioase care indică faptul că din cele mai vechi timpuri omul și-a imaginat un univers cu care interacționează conștient sau inconștient.

________

Conferințele Dilema veche sînt un proiect inițiat de Grupul pentru Management și Mediere Culturală (GMMC) și organizat împreună cu revista Dilema veche.

Partener: Municipiul Iași

Partener strategic: Fundația Superbet

Partener media: Ziarul de Iași

Cu sprjinul Complexului Muzeal Național Moldova Iași