Chinapolis

Publicat în Dilema Veche nr. 328 din 27 mai - 2 iunie 2010
Chinapolis jpeg

Aşa cum Olimpiada din 2008 a adus în lumina reflectoarelor capitala Chinei, Beijing, Expoziţia Universală 2010 va arăta lumii întregi oraşul Shanghai. E centrul economic al ţării, principala metropolă, unul dintre polii civilizaţiei chineze, o zonă populată de 20 de milioane de locuitori. De la deschiderea expoziţiei, pe 1 mai, oraşul a devenit principala vitrină a Chinei spre lume şi prima platformă de dialog economic şi intercultural la nivel mondial. 

Dacă Guvernul chinez nu a avut un rol decisiv în desemnarea oraşului Shanghai drept gazdă a Expoziţiei Universale din acest an (hotărîrea e luată de un Birou Internaţional de Organizare, cu mulţi ani înainte de debutul fiecărei ediţii), alegerea sloganului a fost, cu siguranţă, opţiunea chinezilor. Şi nici că ar fi putut pica mai bine un alt slogan decît „un oraş mai bun, o viaţă mai bună“: într-un moment în care avansul tehnologic şi producţia (în masă) de bunuri au ajuns să sufoce planeta, într-o perioadă de criză economică, într-o epocă în care dezvoltarea a ajuns într-un punct critic, o expoziţie-concept, care se concentrează pe dimensiunea umană a tehnologiei acoperă exact zonele de influenţă încă neexploatate ale statelor puternic industrializate. Pentru Partidul Comunist Chinez, acest slogan constituie o platformă de afirmare internaţională. Pentru Guvernul de la Beijing, tema expoziţiei e o şansă de a demonstra că propaganda e acoperită şi de realitate.

Deocamdată, impresiile sînt contradictorii. Pe de o parte, există cel puţin un motiv să credem că angajamentul Chinei pentru oraşe (şi viaţă) mai bune are şi o continuitate în practică. Cel mai mare poluator al lumii e, în acelaşi timp, şi campion în ceea ce priveşte tehnologiile (şi, mai nou, politicile) de mediu: aici se fabrică cele mai performante automobile electrice şi hibride, cele mai puternice (şi ecologice) baterii, aici s-au impus primele reglementări care încurajează achiziţionarea de către consumatorii casnici a aparatelor electrice economice, iar instituţiile publice sînt obligate prin lege să achiziţioneze maşini ecologice, cu motoare hibride. E o promisiune că oraşele de mîine vor fi mai verzi, mai umane, mai bune...


Pe de altă parte, urbanizarea rapidă şi modernizarea forţată (acum douăzeci de ani, ţara era în proporţie de 60% rurală, acum raportul s-a inversat) au şi aspecte negative. Priveliştile din Shanghai transmise de televiziuni seamănă izbitor cu unele cadre dintr-un film-cult produs în 1927 (în vremea Republicii de la Weimar) de regizorul expresionist Fritz Lang. Metropolis prezenta imagini dintr-un oraş imaginar (viziunea era futuristă), divizat pe verticală: pe de o parte, zgîrie-nori ameţitor de înalţi, autostrăzi suspendate, poduri aeriene şi, pe de altă parte, adîncuri întunecate, înghesuite, macabre. În distopia lui Lang există două clase sociale: cea a planificatorilor (conducătorilor) şi cea a muncitorilor. În timp ce conducătorii din oraşul de sus respiră un aer pur şi trăiesc într-o lume luxuriantă, cei de jos vegetează, alimentînd şi întreţinînd maşinării monstruoase. Viaţa celor de sus e susţinută de consumul de energie şi sacrificiile umane de jos. Avansul economic incontestabil al Chinei de azi, coordonat „de sus“ şi de pe urma căruia profită deocamdată doar foarte puţini chinezi este rezultatul unor enorme sacrificii...

Faptul că filmul lui Lang (pierdut pentru o vreme) a fost redescoperit şi remasterizat exact în momentul inaugurării expoziţiei e doar o coincidenţă. Însă chiar şi aşa e imposibil să nu faci paralele între Metropolis şi Shanghai, între oraşul imaginat de Fritz Lang şi China de azi. Pentru că marile metropole ale Chinei seamănă izbitor cu oraşul imaginar Metropolis, iar raporturile dintre clasa conducătorilor şi clasa muncitorilor sînt construite, parcă, pe acelaşi calapod. Comparaţia e valabilă şi la nivel macro-mondial: izolată de Occident (din cauza regimului comunist), China e un fel de lume din adîncuri, în comparaţie cu Occidentul (considerat) civilizat. Noi, „civilizaţii“, nu vrem să ştim ce se întîmplă acolo, dar profităm de incredibila capacitate de producţie. Nu ne interesează în ce condiţii sînt construite acolo bunurile pe care le folosim zilnic (telefoane mobile, computere etc.), dar ne bucurăm că le primim ieftin. China a devenit un fel de mare uzină a lumii civilizate, o zonă pe care o exploatăm şi o dispreţuim în acelaşi timp. Un miliard şi jumătate de muncitori construiesc nevăzuţi, neauziţi, pentru noi. Arhitectura relaţiilor mondiale se aseamănă, în această privinţă, cu Metropolis.

Sursa prime imagini, aici.

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Când ajunge din nou în România un val de aer polar: unde se anunță ger cumplit, cât mai ninge la munte
Trei zile de iarnă autentică se anunță în mai multe județe din zona de munte. Meterologii anunță ninsori puternice și viscol. Începând de duminică însă un val de aer polar lovește România. Sunt așteptate temperaturi de până la minus 20 de grade Celsius.
image
Trufia îngroapă România. De ce nu putem fi cel mai de preț aliat pentru Occident: „Suntem ca ruda aia săracă...”
România nu reușește să profite de oportunităţi și să-și exploateze potențialul. Marius Ghincea, profesor la Universitatea Johns Hopkins, explică ce-i lipsește României.
image
Netflix, accesat doar din propria locuinţă. Compania ia măsuri drastice: care va fi singura excepţie
Netflix urmează să ia măsuri drastice, astfel încât utilizatorii să nu îşi mai poată împărţi contul cu alte persoane. Decizia a venit, după ce datele statistice au arătat că peste 100 de milioane de utilizatori din întreaga lume folosesc, de fapt, contul altcuiva.

HIstoria.ro

image
Originea familiei Caragiale. Recuperarea unei istorii autentice
„Ce tot spui, măi? Străbunicul tău a fost bucătar arnăut, plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sunt eu turtit în creștet!”, astfel îl apostrofa marele Caragiale pe fiul său Mateiu, încercând să-i tempereze fumurile aristocratice și obsesiile fantasmagoric-nobiliare de care acesta era bântuit.
image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.