Cea mai cool ediţie a tîrgului de Carte de la Frankfurt

Cam asta e promisiunea. Argumentul e că Finlanda e ţara invitată. Sloganul finlandezilor e format dintr-un singur cuvînt: Cool. Pînă la un punct, are legătură cu clima nordică şi, poate, cu clişeele pe care le avem noi, europenii din Sud, despre temperamentul finlandezilor. Dar sloganul vrea să descrie succint literatura din această ţară aşa cum o văd chiar finlandezii. Literatura finlandeză e puţin cunoscută în Europa şi chiar în Germania – ţara în care s-au tradus cele mai multe cărţi. În ultimii 20 de ani, nici n-a existat o vedetă literară internaţională a Finlandei. Dar oferta de carte e foarte generoasă. Şi cool – după cum ne anunţă organizatorii. Pînă una-alta, cifrele arată că în fiecare an apar 4500 de titluri noi. E multă literatură de consum (romane poliţiste), dar şi literatură pentru copii, benzi desenate şi „literatură serioasă“. O producţie editorială foarte bogată pentru o populaţie multiculti (Finlanda are o comunitate de limbă suedeză destul de numeroasă) şi foarte citită. Cifrele plasează Finlanda într-o poziţie fruntaşă în ceea ce priveşte consumul de carte.  

Finlandezii sînt campioni mondiali în ceea ce priveşte folosirea bibliotecilor. O statistică  arată că, în medie, fiecare cetăţean finlandez împrumută anual 13 cărţi de la o bibliotecă. Acesta e rezultatul unei legi adoptate acum mai bine de zece ani, prin care comunităţile locale sînt obligate şi încurajate prin subvenţii să înfiinţeze şi să întreţină biblioteci publice accesibile gratuit. Apropo: tocmai viitorul bibliotecilor publice e una dintre temele de dezbatere la Tîrgul de Carte. Finlanda ar putea exporta, pe lîngă literatură, şi modele legislative pentru ţările care vor să-şi dezvolte reţeaua de biblioteci sau politici educaţionale şi de promovare a lecturii: experienţa a arătat că se pricep foarte bine la asta. Şi nu, nu e vreo „excepţie culturală“ finlandeză, ci doar iscusinţă managerială şi determinare în a finanţa pe termen lung educaţia. „Cea mai importantă resursă a finlandezilor este educaţia, capacitatea lor de a înţelege ceea ce au citit şi de a dobîndi cunoştinţe. Asta ne-a ajutat să generăm identitate naţională. Cititul, educaţia reprezintă fundamentul esenţial al independenţei noastre. „Viitorul depinde de educaţie“, spune Paavo Arhinmäki, ministrul finlandez al culturii. Sistemul educaţional finlandez e, probabil, un model greu de urmat în restul Europei. Iar performanţele sînt inegalabile. E, poate, singurul sistem care oferă într-adevăr şanse egale. Nu doar pentru că e finanţat abundent, ci şi pentru că elevilor/studenţilor li se permit să-şi schimbe specializările pe tot parcursul ciclului educaţional, să-şi continue studiile fără grija taxelor, să înveţe ce vor, cum vor, cu îndrumare utilă, dar minimală din partea instituţiilor de învăţămînt. Nu-i de mirare că citesc atît!  

Că literatura finlandeză e încă puţin cunoscută în Europa se datorează izolării geografice (relative) a continentului şi fino-centrismului de pînă acum. Dar tocmai asta e miza participării la Buchmesse: ieşirea din situaţia de peninsulă a acestei literaturi foarte bogate. Din 2009, de cînd a fost semnat angajamentul pentru participarea la această ediţie a tîrgului de carte în calitate de ţară invitată de onoare, Finnish Literature Exchange Institute a şcolit sute de traducători din finlandeză în alte limbi europene şi a organizat zeci de întîlniri între autori finlandezi şi editori europeni. Doar pe perioada Tîrgului de Carte vor fi prezenţi la Frankfurt peste 50 de autori finlandezi. Strategia a dat deja roade: 130 de titluri traduse în limba germană numai anul acesta şi cîteva zeci de contracte semnate cu cîţiva editori europeni importanţi. Avînd în vedere tenacitatea politicilor culturale finlandeze, pot să pun pariu de pe acum că în octombrie, la Frankfurt, va fi mare înghesuială la pavilionul finlandez. Care arată ca o imensă arenă de gheaţă. Cool!