Ce-ar fi s─â nu ne mai prefacem?

Jonathan FRANZEN
Publicat în Dilema Veche nr. 816 din 10-16 octombrie 2019
Ce ar fi s─â nu ne mai prefacem? jpeg

Apocalipsa climatic─â e pe drum. Ca s─â fim preg─âti╚Ťi pentru ea, trebuie s─â recunoa╚Ötem c─â n-o putem ├«mpiedica.

ÔÇ×Exist─â speran╚Ť─â nem─ârginit─â, dar nu pentru noiÔÇť, ne spune Kafka. Este o maxim─â mistic─â adecvat─â pentru un scriitor ale c─ârui personaje se str─âduiesc s─â ating─â ╚Ťeluri aparent realizabile ╚Öi care, ├«n chip tragic sau amuzant, nu izbutesc niciodat─â s─â se apropie de ele. ├Äns─â eu am impresia c─â ├«n lumea noastr─â din ce ├«n ce mai sumbr─â opusul remarcii ironice a lui Kafka e la fel de adev─ârat: Nu exist─â speran╚Ť─â dec├«t pentru noi.

M─â refer, desigur, la schimb─ârile climatice. Efortul de a ╚Ťine ├«n fr├«u emisiile de carbon la nivel global ╚Öi de a ├«mpiedica planeta s─â se topeasc─â are ceva din proza lui Kafka. ╚Üelul e limpede de treizeci de ani ╚Öi, ├«n ciuda str─âdaniilor noastre pline de r├«vn─â, ├«n esen╚Ť─â nu ne-am apropiat deloc de atingerea lui. Ast─âzi dovezile ╚Ötiin╚Ťifice s├«nt aproape de necontestat. Dac─â ai mai pu╚Ťin de ╚Öaizeci de ani, ai mari ╚Öanse s─â fii martorul unei destabiliz─âri radicale a vie╚Ťii pe p─âm├«nt ÔÇô sc─âderi masive ale recoltei agricole, incendii apocaliptice, economii pr─âbu╚Öite, inunda╚Ťii gigantice, sute de milioane de refugia╚Ťi ce ├«╚Öi p─âr─âsesc regiunile devenite nelocuibile din pricina temperaturilor extreme sau a secetei permanente. Dac─â ai mai pu╚Ťin de treizeci de ani, vei vedea cu certitudine toate astea.

Dac─â ├«╚Ťi pas─â de planet─â ╚Öi de oamenii ╚Öi animalele care tr─âiesc pe ea, exist─â dou─â moduri ├«n care po╚Ťi judeca problema: s─â speri ├«n continuare c─â de fapt catastrofa poate fi ├«mpiedicat─â ╚Öi s─â te sim╚Ťi din ce ├«n ce mai frustrat sau mai ├«nfuriat de pasivitatea oamenilor sau s─â accep╚Ťi c─â dezastrul e inevitabil ╚Öi s─â ├«ncepi s─â te g├«nde╚Öti la ce mai po╚Ťi spera.

Manifest─ârile speran╚Ťelor nerealiste continu─â s─â abunde chiar ╚Öi acum, c├«nd e at├«t de t├«rziu. Rareori se ├«nt├«mpl─â s─â treac─â o zi ├«n care s─â nu citesc c─â a venit momentul ÔÇ×s─â ne suflec─âm m├«necileÔÇť ╚Öi ÔÇ×s─â salv─âm planetaÔÇť, c─â problema schimb─ârilor climatice poate fi ÔÇ×rezolvat─âÔÇť dac─â ne vom mobiliza voin╚Ťa colectiv─â. De╚Öi probabil c─â un asemenea mesaj era ├«nc─â valabil ├«n 1988, c├«nd datele ╚Ötiin╚Ťifice erau foarte clare, ├«n ultimii treizeci de ani am eliberat ├«n atmosfer─â la fel de multe emisii de carbon ca ├«n ultimele dou─â secole de industrializare. Lucrurile s-au schimbat, dar, cumva, mesajul a r─âmas acela╚Öi.

├Än plan psihologic, aceast─â negare are sens. ├Än ciuda revolt─âtorului fapt c─â ├«n cur├«nd voi fi mort, tr─âiesc ├«n prezent, nu ├«n viitor. Dac─â are de ales ├«ntre o abstrac╚Ťiune alarmant─â (moartea) ╚Öi dovada lini╚Ötitoare a sim╚Ťurilor mele (micul dejun!), mintea mea va prefera s─â se concentreze pe cea din urm─â. ├Än acela╚Öi fel, planeta e, ca prin minune, ├«nc─â intact─â, ├«nc─â ÔÇ×normal─âÔÇť ├«n esen╚Ťa ei ÔÇô anotimpurile trec unul dup─â altul, vine un nou an electoral, pe Netflix apar noi comedii ÔÇô, iar pentru mintea mea prevenirea colapsului ei este o problem─â chiar mai greu de asimilat dec├«t moartea. Alte genuri de apocalips─â, fie c─â e vorba de una religioas─â, termonuclear─â sau provocat─â de un asteroid, au cel pu╚Ťin precizia binar─â a mor╚Ťii: ├«n clipa asta lumea exist─â, ├«n clipa urm─âtoare a disp─ârut pentru totdeauna. Apocalipsa climatic─â este, dimpotriv─â, una ├«nc├«lcit─â. Va lua forma unor crize din ce ├«n ce mai acute ce se vor combina haotic p├«n─â c├«nd civiliza╚Ťia va ├«ncepe s─â cedeze. Lucrurile vor merge din ce ├«n ce mai r─âu, dar poate c─â nu foarte cur├«nd ╚Öi poate c─â nu pentru toat─â lumea. Poate c─â nu pentru mine.

Totu╚Öi, ├«n unele cazuri negarea aceasta este voit─â. R─âul pe care ├«l reprezint─â pozi╚Ťia Partidului Republican asupra climatologiei este binecunoscut, dar negarea ├«╚Öi face loc ╚Öi ├«n programele politice progresiste sau cel pu╚Ťin ├«n retorica acestora. Noul Acord Verde (Green New Deal), cadrul de ac╚Ťiune al c├«torva dintre cele mai consistente propuneri avansate pentru rezolvarea problemei, este catalogat ├«n continuare drept ultima noastr─â ╚Öans─â de a evita catastrofa ╚Öi de a salva planeta prin intermediul unor proiecte gargantue╚Öti, ce implic─â energia regenerabil─â. Multe dintre grupurile care sus╚Ťin aceste propuneri utilizeaz─â limbajul specific ÔÇ×opririiÔÇť schimb─ârilor climatice sau dau de ├«n╚Ťeles c─â ├«nc─â mai avem timp s─â le ├«mpiedic─âm. Spre deosebire de for╚Ťele politice de dreapta, st├«nga se m├«ndre╚Öte cu faptul c─â st─â s─â-i asculte pe climatologi, care admit ├«ntr-adev─âr c─â, teoretic, catastrofa poate fi evitat─â. Dar se pare c─â nu toat─â lumea ├«i ascult─â cu aten╚Ťie. Accentul se pune pe cuv├«ntul teoretic.

Atmosfera ╚Öi oceanele noastre pot absorbi doar o anumit─â cantitate de energie ├«nainte ca schimb─ârile climatice, accentuate de diversele bucle de feedback, s─â scape cu totul de sub control. Opinia comun─â a oamenilor de ╚Ötiin╚Ť─â ╚Öi a celor care fac politica de mediu este c─â, dac─â temperatura medie global─â va cre╚Öte cu peste dou─â grade Celsius (poate ceva mai mult, dar, ├«n egal─â m─âsur─â, poate ceva mai pu╚Ťin), o s─â trecem de punctul ├«n care orice interven╚Ťie devine inu-til─â. I.P.C.C. ÔÇô the Intergovernmental Panel on Climate Change (Grupul interguvernamental de exper╚Ťi ├«n evolu╚Ťia climei) ÔÇô ne informeaz─â c─â, pentru a limita cre╚Öterea la mai pu╚Ťin de dou─â grade, nu este suficient s─â invers─âm tendin╚Ťa dominant─â din ultimele trei decenii. Trebuie s─â ne apropiem de un nivel net al emisiilor egal cu zero la nivel global ├«n urm─âtoarele trei decenii.

Asta e o cerin╚Ť─â greu de satisf─âcut, ca s─â nu spunem mai mult. Ea implic─â, de asemenea, s─â avem ├«ncredere ├«n calculele celor de la I.P.C.C. Unele studii noi, prezentate luna trecut─â ├«n Scientific American, demonstreaz─â c─â, departe de a exagera pericolul schimb─ârilor climatice, climatologii i-au subestimat gravitatea ╚Öi ritmul de evolu╚Ťie. Pentru a estima cre╚Öterea temperaturii medii globale, savan╚Ťii se bazeaz─â pe proiec╚Ťii atmosferice complicate. Iau o mul╚Ťime de variabile ╚Öi le ruleaz─â ├«n ni╚Öte supercomputere pentru a genera, s─â zicem, zece mii de simul─âri diferite pentru secolul viitor, cu scopul de a ob╚Ťine cea mai ÔÇ×bun─âÔÇť predic╚Ťie a cre╚Öterii temperaturii. C├«nd un om de ╚Ötiin╚Ť─â vorbe╚Öte de o cre╚Ötere de dou─â grade Celsius, el doar enun╚Ť─â o cifr─â de care e foarte sigur: cre╚Öterea va fi de cel pu╚Ťin dou─â grade. ├Än realitate, respectiva cre╚Ötere ar putea fi mult mai mare.

Cum eu nu s├«nt om de ╚Ötiin╚Ť─â, ├«mi fac propria proiec╚Ťie. Rulez diverse scenarii ├«n propriul creier, iau ├«n calcul constr├«ngerile impuse de psihologia uman─â ╚Öi de realitatea politic─â, ╚Ťin seama de sporirea necontenit─â a consumului global de energie (p├«n─â acum reducerile de carbon determinate de energia regenerabil─â au fost mai mult dec├«t contrabalansate de cererea consumatorilor) ╚Öi num─âr scenariile ├«n care ac╚Ťiunea colectiv─â reu╚Öe╚Öte s─â ├«mpiedice catastrofa. Scenariile respective, pe care le deduc din directivele celor ce fac politica de mediu ╚Öi ale activi╚Ötilor, au ├«n comun anumite condi╚Ťii necesare.

Prima condi╚Ťie este aceea ca absolut toate marile na╚Ťiuni poluatoare s─â instituie m─âsuri de mediu draconice, s─â ├«nchid─â o bun─â parte din infrastructura lor energetic─â ╚Öi de transport ╚Öi s─â ├«╚Öi reorganizeze complet economia. Conform unui studiu recent ap─ârut ├«n Nature, emisiile de carbon provenite din infrastructura global─â existent─â, ├«n cazul ├«n care aceasta va fi utilizat─â pe parcursul perioadei sale normale de via╚Ť─â, vor dep─â╚Öi ├«ntreaga noastr─â ÔÇ×cot─âÔÇť de emisii stabilit─â ÔÇô gigatonele de carbon care vor putea fi eliberate pe viitor ├«n atmosfer─â f─âr─â a dep─â╚Öi pragul catastrofei. (Aceast─â estimare nu include miile de proiecte energetice ╚Öi de transport noi, care au fost deja planificate sau s├«nt ├«n construc╚Ťie.) Pentru a nu dep─â╚Öi respectiva cot─â, este necesar─â o interven╚Ťie de sus ├«n jos nu doar ├«n fiecare ╚Ťar─â, ci pe ├«ntreg teritoriul fiec─ârei ╚Ť─âri. Nu ar folosi la nimic s─â transformi New York-ul ├«ntr-o utopie ecologic─â dac─â texanii continu─â s─â foreze dup─â petrol ╚Öi s─â conduc─â camionete.

De asemenea, ac╚Ťiunile ├«ntreprinse de aceste ╚Ť─âri trebuie s─â fie cele corecte. Este necesar s─â se cheltuiasc─â sume masive din banii guvernelor, f─âr─â a-i risipi ├«n vreun fel ╚Öi f─âr─â a c─âptu╚Öi cu ele buzunarele cui nu trebuie. Aici e bine s─â ne reamintim de gluma kafkian─â cu directiva Uniunii Europene privind biocombustibilul, care a determinat accelerarea procesului de desp─âdurire ├«n Indonezia pentru a crea planta╚Ťii de palmier pentru ulei, precum ╚Öi subven╚Ťionarea producerii etanolului drept combustibil ├«n Statele Unite, din care s-a dovedit c─â n-au avut de c├«╚Ötigat dec├«t cultivatorii de porumb.

├Än fine, un num─âr cople╚Öitor de oameni, inclusiv milioane de americani ce ur─âsc guvernul, trebuie s─â accepte f─âr─â a se revolta impozite mari ╚Öi limit─âri drastice ale modului de via╚Ť─â cu care s-au obi╚Önuit. Trebuie s─â accepte c─â schimb─ârile climatice reprezint─â o realitate ╚Öi s─â aib─â ├«ncredere ├«n m─âsurile extreme adoptate pentru a le combate. Nu pot nega pur ╚Öi simplu ╚Ötirile care nu le plac, consider├«ndu-le false. Trebuie s─â lase la o parte na╚Ťionalismul ╚Öi resentimentele rasiale ╚Öi de clas─â. Trebuie s─â fac─â sacrificii pentru ├«ndep─ârtatele na╚Ťiuni periclitate ╚Öi pentru ├«ndep─ârtatele genera╚Ťii viitoare. Trebuie s─â fie ├«ngrozi╚Ťi permanent de verile tot mai fierbin╚Ťi ╚Öi de dezastrele naturale tot mai frecvente, nu s─â se obi╚Önuiasc─â pur ╚Öi simplu cu ele. Trebuie s─â se g├«ndeasc─â ├«n fiecare zi nu la micul dejun, ci la moarte.

Fie c─â ├«mi spune╚Ťi pesimist sau umanist, eu nu cred c─â natura uman─â se va schimba fundamental ├«n perioada imediat urm─âtoare. Pot rula prin proiec╚Ťia mea zece mii de scenarii, dar ├«n nici unul dintre ele nu v─âd cum s-ar putea atinge acel obiectiv de dou─â grade.

p15 cop1 jpg jpeg

Dac─â e s─â judec─âm dup─â recentele sondaje de opinie, care arat─â c─â majoritatea americanilor (printre care ╚Öi mul╚Ťi republicani) s├«nt pesimi╚Öti ├«n privin╚Ťa viitorului planetei, ╚Öi dup─â succesul unei c─âr╚Ťi cum este zguduitoarea The Uninhabitable Earth (P─âm├«ntul nelocuibil) a lui David Wallace-Wells, ap─ârut─â anul acesta, nu s├«nt singurul care a ajuns la aceast─â concluzie. ├Äns─â difuzarea ei e ├«nt├«mpinat─â ├«n continuare cu re╚Ťineri. Unii activi╚Öti de mediu sus╚Ťin c─â, dac─â o s─â recunoa╚Ötem public c─â problema nu se poate rezolva, o s─â-i descuraj─âm pe oameni s─â mai ├«ntreprind─â orice fel de ac╚Ťiune menit─â s─â ├«mbun─ât─â╚Ťeasc─â lucrurile. Mie mi se pare un calcul nu doar arogant, ci ╚Öi ineficace, dac─â ╚Ťinem seama c├«t de pu╚Ťine progrese ├«n aceast─â direc╚Ťie putem prezenta p├«n─â azi. Activi╚Ötii care fac a╚Öa ceva ├«mi amintesc de liderii religio╚Öi care se tem c─â, f─âr─â promisiunea m├«ntuirii ve╚Önice, oamenii n-o s─â se mai str─âduiasc─â s─â se poarte bine. Din c├«te am v─âzut eu, necredincio╚Öii ├«╚Öi iubesc aproapele la fel de mult precum credincio╚Öii. ╚śi m─â ├«ntreb ce s-ar ├«nt├«mpla dac─â, ├«n loc s─â neg─âm realitatea, ne-am spune nou─â ├«n╚Öine adev─ârul.

├Än primul r├«nd, chiar dac─â nu mai putem spera s─â sc─âp─âm de cele dou─â grade de ├«nc─âlzire, exist─â ├«n continuare o puternic─â motiva╚Ťie practic─â ╚Öi etic─â pentru reducerea emisiilor de carbon. Probabil c─â pe termen lung nu va conta c├«t de mult vom dep─â╚Öi limita celor dou─â grade: odat─â ce am trecut de punctul din care interven╚Ťiile devin inutile, lumea va ├«ncepe s─â se modifice de la sine. Numai c─â pe termen scurt jum─ât─â╚Ťile de m─âsur─â s├«nt mai bune dec├«t lipsa oric─ârei m─âsuri. Dac─â ne reducem emisiile la jum─âtate, efectele imediate ale ├«nc─âlzirii vor fi ├«ntruc├«tva mai pu╚Ťin dure ╚Öi vom am├«na ├«ntruc├«tva momentul c├«nd ea devine ireversibil─â. Cel mai ├«nfrico╚Ö─âtor aspect al schimb─ârilor climatice este viteza cu care avanseaz─â, stabilirea unor noi recorduri de temperatur─â aproape ├«n fiecare lun─â. Dac─â ac╚Ťiunea colectiv─â ar reduce num─ârul uraganelor devastatoare fie ╚Öi cu unul singur, tot ar fi un ╚Ťel ce merit─â urm─ârit.

De fapt, ar merita urm─ârit ╚Öi dac─â nu ar avea absolut nici un efect. S─â nu fii capabil s─â economise╚Öti o resurs─â finit─â atunci c├«nd ai la dispozi╚Ťie metode de economisire, s─â suplimentezi carbonul eliberat ├«n atmosfer─â c├«nd ╚Ötim foarte bine ce impact are asupra ei e pur ╚Öi simplu gre╚Öit. De╚Öi ac╚Ťiunile unui singur individ nu au nici un efect asupra climei, nu ├«nseamn─â c─â ele s├«nt lipsite de sens. Fiecare dintre noi trebuie s─â ia o decizie moral─â. Pe timpul Reformei protestante, atunci c├«nd ÔÇ×sf├«r╚Öitul vremurilorÔÇť era doar o idee, nu faptul oribil de concret din ziua de azi, exista o problem─â doctrinar─â esen╚Ťial─â: dac─â trebuie s─â faci fapte bune pentru c─â astfel ajungi ├«n rai sau trebuie s─â faci fapte bune pur ╚Öi simplu pentru c─â s├«nt bune ÔÇô fiindc─â, ├«n vreme ce raiul e o necunoscut─â, ╚Ötii c─â lumea de aici ar fi mai bun─â dac─â toat─â lumea ar face asemenea fapte. Pot s─â respect planeta ╚Öi s─â ├«mi pese de oamenii cu care o ├«mpart f─âr─â s─â cred c─â asta m─â va salva.

Mai mult dec├«t at├«t, o fals─â speran╚Ť─â de salvare poate face f─âr─â doar ╚Öi poate r─âu. Dac─â persi╚Öti ├«n convingerea c─â putem evita catastrofa, te angajezi s─â ├«nfrun╚Ťi o problem─â uria╚Ö─â, ╚Öi e necesar ca ea s─â devin─â prioritatea absolut─â a tuturor oamenilor ╚Öi pentru totdeauna. ├Än chip ciudat, unul dintre rezultate este un soi de automul╚Ťumire: c├«nd votezi candida╚Ťi ecologi╚Öti, mergi cu bicicleta la munc─â, evi╚Ťi zborurile cu avionul, s-ar putea s─â sim╚Ťi c─â ai f─âcut tot ce puteai pentru singurul lucru care merit─â f─âcut. Pe de alt─â parte, dac─â accep╚Ťi realitatea faptului c─â ├«n cur├«nd planeta se va supra├«nc─âlzi p├«n─â la un punct ce va pune ├«n pericol ├«ntreaga civiliza╚Ťie, ar trebui s─â faci mult mai multe.

Resursele noastre nu s├«nt nelimitate. Chiar dac─â investim o bun─â parte din ele ├«ntr-un pariu cu b─âtaie maxim─â, reducerea emisiilor de carbon ├«n speran╚Ťa c─â astfel ne vom salva, ar fi o nechibzuin╚Ť─â s─â le investim pe toate. Fiecare miliard de dolari cheltuit pe trenuri de mare vitez─â, despre care nu se ╚Ötie sigur dac─â s├«nt sau nu potrivite pentru America de Nord, e un miliard nealocat procesului de preg─âtire pentru dezastru, compensa╚Ťiilor pentru ╚Ť─ârile afectate de inunda╚Ťii sau viitoarelor ajutoare umanitare. Fiecare megaproiect de energie regenerabil─â ce distruge un ecosistem viu ÔÇô programele de energie ÔÇ×verdeÔÇť ce se deruleaz─â ├«n prezent ├«n parcurile na╚Ťionale din Kenya, giganticele proiecte hidroelectrice din Brazilia, construirea unor centrale fotovoltaice ├«n spa╚Ťii deschise ╚Öi nu ├«n zonele locuite ÔÇô erodeaz─â capacitatea de refacere a lumii naturale, care deja se lupt─â s─â supravie╚Ťuiasc─â. S─âr─âcirea solului ╚Öi de╚Öertificarea, utilizarea excesiv─â a pesticidelor, distrugerea rezervelor naturale de pe╚Öte ale planetei ÔÇô ├«n cazul acestor probleme e nevoie tot de voin╚Ťa colectiv─â ╚Öi, spre deosebire de problema carbonului, st─â ├«n puterea noastr─â s─â le rezolv─âm. Ca bonus, multe ac╚Ťiuni de conservare a mediului ce nu pretind tehnologie ├«nalt─â (re├«mp─âduririle, men╚Ťinerea paji╚Ötilor, reducerea consumului de carne) pot reduce amprenta de carbon la fel de eficient ca transform─ârile industriale masive.

R─âzboiul total ├«mpotriva schimb─ârilor climatice are sens doar at├«ta timp c├«t poate fi c├«╚Ötigat. Odat─â ce accept─âm c─â l-am pierdut, celelalte tipuri de ac╚Ťiune cap─ât─â o semnifica╚Ťie mai ampl─â. Un exemplu direct ╚Öi relevant ├«l constituie preg─âtirile pentru confruntarea cu incendiile, inunda╚Ťiile ╚Öi refugia╚Ťii. ├Äns─â iminenta catastrof─â spore╚Öte urgen╚Ťa aproape oric─ârei ac╚Ťiuni de ameliorare a st─ârii planetei. Pentru a se proteja ├«n vremuri de haos, oamenii apeleaz─â mai degrab─â la tribalism ╚Öi la for╚Ťa armelor, nu la domnia legii, iar cea mai bun─â cale de ap─ârare ├«mpotriva unei asemenea distopii este men╚Ťinerea unor democra╚Ťii func╚Ťionale, a unor sisteme de legi func╚Ťionale, a unor comunit─â╚Ťi func╚Ťionale. Din aceast─â perspectiv─â, ├«n prezent orice mi╚Öcare de instaurare a unei societ─â╚Ťi civile, a unei societ─â╚Ťi mai drepte poate fi considerat─â o ac╚Ťiune semnificativ─â ├«mpotriva schimb─ârilor climatice. Asigurarea unor alegeri corecte este o ac╚Ťiune ├«mpotriva schimb─ârilor climatice. Combaterea inegalit─â╚Ťii extreme ├«n distribu╚Ťia avu╚Ťiei este o ac╚Ťiune ├«mpotriva schimb─ârilor climatice. Eradicarea mecanismelor de incitare la ur─â din re╚Ťelele sociale este o ac╚Ťiune ├«mpotriva schimb─ârilor climatice. Instituirea unor politici imigra╚Ťioniste, sus╚Ťinerea egalit─â╚Ťii de ras─â ╚Öi de gen, promovarea respectului fa╚Ť─â de legi ╚Öi fa╚Ť─â de aplicarea lor, sprijinirea presei libere ╚Öi independente, cur─â╚Ťarea ╚Ť─ârii de arme de asalt ÔÇô toate s├«nt ac╚Ťiuni semnificative ├«mpotriva schimb─ârilor climatice. Pentru a supravie╚Ťui temperaturilor ├«n cre╚Ötere, fiecare sistem, fie c─â e vorba de universul natural sau de universul uman, va trebui s─â fie c├«t se poate de solid ╚Öi de s─ân─âtos.

╚śi apoi mai intervine ╚Öi problema speran╚Ťei. Dac─â speran╚Ťa voastr─â pentru viitor depinde de un scenariu nebunesc de optimist, ce-o s─â face╚Ťi peste zece ani, c├«nd scenariul o s─â devin─â nefunc╚Ťional chiar ╚Öi ├«n plan teoretic? O s─â renun╚Ťa╚Ťi cu totul la planet─â? Eu a╚Ö recomanda, apel├«nd la limbajul anali╚Ötilor financiari, un portofoliu mai echilibrat de speran╚Ťe, unele dintre ele pe termen mai lung, iar altele pe termen mai scurt. E foarte bine s─â lup╚Ťi ├«mpotriva limit─ârilor naturii umane, sper├«nd s─â diminuezi r─âul extrem din viitor, dar e la fel de important s─â lup╚Ťi la o scar─â mai redus─â, s─â por╚Ťi mai multe b─ât─âlii locale, ├«n care ai speran╚Ťe mai realiste de victorie. Da, s─â continui s─â faci ceea ce e bine pentru planet─â, dar ├«n acela╚Öi timp s─â ├«ncerci s─â salvezi ceva anume, ceva de care e╚Öti ata╚Öat ÔÇô o comunitate, o institu╚Ťie, un loc s─âlbatic, o specie periclitat─â ÔÇô, ╚Öi s─â te sim╚Ťi ├«mb─ârb─âtat de micile tale reu╚Öite. Orice bine pe care ├«l faci acum are ╚Öanse s─â devin─â o barier─â ├«mpotriva unui viitor mai fierbinte, dar cu adev─ârat semnificativ este binele f─âcut azi. At├«ta timp c├«t ai ceva de care e╚Öti ata╚Öat, ai pentru ce s─â speri.

├Än Santa Cruz, unde locuiesc eu, exist─â o organiza╚Ťie numit─â Homeless Garden Project. O ferm─â micu╚Ť─â din cap─âtul de vest al ora╚Öului ofer─â locuri de munc─â, instruire, sprijin ╚Öi sentimentul de apartenen╚Ť─â comunitar─â a popula╚Ťiei de oameni f─âr─â ad─âpost din ora╚Ö. Nu le poate ÔÇ×rezolvaÔÇť acestor oameni problema lipsei unei locuin╚Ťe, dar schimb─â vie╚Ťi, una c├«te una, de aproape treizeci de ani. ├Äntre╚Ťin├«ndu-se par╚Ťial din v├«nzarea legumelor ╚Öi fructelor organice, cei de acolo contribuie ├«ntr-un sens mai larg la revolu╚Ťionarea modului ├«n care judec─âm oamenii afla╚Ťi la str├«mtoare, p─âm├«ntul de care depindem ╚Öi lumea natural─â din jurul nostru. ├Än timpul verii, ca membru al programului lor de agricultur─â sus╚Ťinut─â de comunitate (C.S.A. ÔÇô Community-Suported Agriculture), m─â bucur de varza crea╚Ť─â ╚Öi c─âp╚Öunele livrate de ei, iar toamna, pentru c─â solul e viu ╚Öi necontaminat, mici p─âs─âri migratoare ├«╚Öi g─âsesc cele necesare traiului pe ogoarele lor arate.

S-ar putea ca, mai devreme dec├«t i-ar pl─âcea s─â cread─â oric─âruia dintre noi, s─â vin─â timpul c├«nd sistemele de agricultur─â intensiv─â ╚Öi de comer╚Ť interna╚Ťional s─â se pr─âbu╚Öeasc─â, iar num─ârul oamenilor f─âr─â ad─âpost s─â ├«l dep─â╚Öeasc─â pe al celor care au unde locui. ├Än acel moment, agricultura local─â tradi╚Ťional─â ╚Öi comunit─â╚Ťile puternice nu vor mai fi doar ni╚Öte termeni din jargonul liberal. Bun─âvoin╚Ťa fa╚Ť─â de vecini ╚Öi respectul pentru p─âm├«nt ÔÇô cultivarea unui sol s─ân─âtos, administrarea ├«n╚Ťeleapt─â a resurselor de ap─â, grija fa╚Ť─â de agen╚Ťii polenizatori ÔÇô vor fi esen╚Ťiale ├«ntr-o perioad─â de criz─â ╚Öi ├«n societatea care ├«i va supravie╚Ťui, oricare va fi ea. Un proiect ca Homeless Garden ├«mi d─â speran╚Ťa c─â viitorul, de╚Öi va fi cu certitudine mai r─âu dec├«t prezentul, ├«n anumite privin╚Ťe s ar putea dovedi ╚Öi mai bun. Dar, ├«nainte de orice, ├«mi d─â speran╚Ť─â pentru ziua de azi. 

(apărut în The New Yorker, 8 septembrie 2019)

traducere de Radu Pavel GHEO 

Jonathan Franzen este scriitor. Membru al Academiei Americane de Arte ┼či Litere. Autor a numeroase romane, printre care: Al 27-lea ora┼č (1988; Editura Polirom, 2007), Corec┼úii (2001; Editura Polirom, 2017), Libertate (2010, Editura Polirom, 2018) ┼či Puritate (2015, Editura Polirom, 2016). A publicat de asemenea c├«teva volume de eseuri, cel mai recent fiind Sf├«r╚Öitul sf├«r╚Öitului lumii (Editura Polirom, 2019).

Foto: Shelby Graham

TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.