"Capitalul nostru este credibilitatea" - interviu cu Geneviève GOËTZINGER

Publicat în Dilema Veche nr. 387 din 14 - 20 iulie 2011
"Capitalul nostru este credibilitatea"   interviu cu Geneviève GOËTZINGER jpeg

RFI România sărbătoreşte douăzeci de ani de existenţă. La sfîrşitul lunii mai, Geneviève Goëtzinger, director general RFI, a vorbit, la Bucureşti, despre sensurile acestei aniversări şi despre planurile RFI în lume şi în România.  

Cum se măsoară performanţa la RFI?

Există, desigur, indicatori cuantificabili. Nu e nici un secret aici, nu inventăm nimic nou, ne luăm după cifrele de audienţă ca să ştim numărul ascultătorilor. La nivel mondial, avem în jur de 38 de milioane de ascultători – cei mai mulţi în Africa şi în ţările arabe. Anul trecut s-a înregistrat, pentru prima dată în trecutul recent, o creştere uşoară a audienţei – deschiderea postului Monte Carlo Doualiya a contat mult în acest sens. Însă audienţa nu e singurul indicator. Şi cota de piaţă e importantă – vrem să ştim unde ne situăm în raport cu celelalte posturi de radio de pe piaţă. În fine, ne interesează şi impactul emisiunilor difuzate. Adesea, impactul este mult mai mare decît ai putea bănui consultînd doar măsurătorile „clasice“. Aşa se întîmplă, de pildă, în cazul RFI România, un post care, chiar dacă nu are o audienţă mare, are, în schimb, o notorietate foarte bună. 

Menirea pe care o atribuie guvernul acestui post public de radio este să facă auzită vocea Franţei. Există o singură voce?

Principalul nostru capital e credibilitatea. Dacă e ceva care contează atunci cînd alegi să asculţi un post de radio, atunci acel lucru e credibilitatea. RFI nu e vocea palatului Elysée, nici vocea Quai d’Orsay... Sîntem un radio public şi independent. Dacă am fi într-adevăr vocea cuiva, oamenii n-ar mai avea încredere în noi şi nici nu ne-ar mai asculta. 

RFI trece printr-o reformă importantă. Anul trecut au fost închise cîteva redacţii care emiteau programe în limbi străine (altele decît franceza). De ce?

Pe de o parte, exista un deficit de finanţare deloc neglijabil care împiedica dezvoltarea postului. Pe de altă parte, preşedintele radioului, Alain de Pouzilhac, a propus un plan strategic de dezvoltare şi a fixat alte priorităţi. Nu mai trăim în epoca Războiului Rece, în care un post precum RFI reprezenta vocea democraţiei, a libertăţii etc. În unele locuri nu mai era nevoie de noi. Da, am închis programele în şase limbi. Dar ne consolidăm în Africa, ne dezvoltăm programele în limbile arabice, în engleză, în portugheză. 

Lumea s-a schimbat în ultimii douăzeci de ani. Şi România s-a schimbat – presa este liberă, piaţa de media este aglomerată, există o concurenţă puternică între radiouri, televiziuni, ziare etc. Ce oferă în plus RFI?

Presa este liberă în România, dar libertatea presei nu garantează şi pluralismul informaţiei. Din cîte ştiu, informaţia europeană, internaţională relevantă nu îşi găseşte loc în jurnale. RFI umple acest gol. Jurnaliştii sînt obişnuiţi să caute o perspectivă europeană asupra actualităţii. Pe de altă parte, RFI a reuşit să prezinte cîteva subiecte de interes general ignorate de restul presei. Sau chiar să propună subiecte în exclusivitate. Ştirile legate de licitaţia cu manuscrisele lui Emil Cioran de la Paris, de astă primăvară, au fost difuzate la RFI înainte să devină subiect naţional. A fost un scoop. RFI a fost şi primul post de radio din România care a prezentat ştirea despre scandalul sexual în care e implicat Dominique Strauss-Kahn. Sînt sigură că mai sînt şi alte subiecte prezentate în premieră.

După retragerea BBC, Radio France Internationale a rămas singurul post de radio internaţional prezent în România. Cum se face că aţi păstrat secţia română?

De ce să închidem ceva care funcţionează bine? RFI România are o notorietate de 28% – o cifră foarte bună. În peisajul media din România, RFI aduce plusvaloare. E un post ascultat de liderii de opinie, de cei care formează conştiinţe. Pe de altă parte, se înscrie în misiunea Audiovizualului Exterior al Franţei de promovare a francofoniei şi a francofiliei. RFI a renunţat, după debutul crizei economice mondiale, la toate celelalte filiale europene pe care le deţinea, precum şi la o parte dintre antenele pe care transmitea în alte colţuri ale lumii. Lumea s-a schimbat şi s-au schimbat şi priorităţile RFI. 

Sărbătorim douăzeci de ani de existenţă a RFI în România. Ce sens daţi acestei aniversări?

Sărbătorim douăzeci de ani de continuitate, de prezenţă în România. Mi-ar fi greu să enumăr toate succesele şi satisfacţiile legate de redacţia de aici. Pentru mine a fost un privilegiu să revin la Bucureşti, să-i revăd pe colegii jurnalişti pe care îi cunoşteam deja, să-i cunosc pe membrii mai tineri ai redacţiei. E un privilegiu şi o bucurie.

Geneviève Goëtzinger
a fost jurnalist la Reseau France Outre Mer între 1985 şi 1989. A condus secţia politică a RFI între 1996 şi 2001. Redactor-şef, editorialist şi şef al Departamentului Politic între 2001 şi 2003, Geneviève Goetzinger a devenit editor general al RFI în limba franceză în 2003. Director adjunct şi director de redacţie la France Inter din 2005, ea a revenit la RFI în 2006 ca director general adjunct de informaţii şi antene. Din 2008 este director general RFI.

a consemnat Matei MARTIN  
 

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Cea mai coruptă țară din UE. România, în top 3
Raportul Transparency International reflectă modul în care este percepută corupția din sectorul public din 180 de state și este făcut prin acordarea de puncte.
image
Un ieşean, obligat să plătească facturile unei case în care nu mai locuieşte de 8 ani
Un bărbat din Iaşi s-a trezit cu o surpriză neplăcută, când a aflat că trebuie să plătească facturile noilor proprietari ai casei în care nu mai locuieşte de opt anI. Acest lucru s-a întâmplat pentru că noii locatari nu au transferaT contractul pe numele lor.
image
Vietnamez filmat la Cluj cum jupoaie un șobolan. „Capturează ilegal și mănâncă tot ce mișcă” VIDEO
Un vietnamez a fost filmat în incinta unei fabrici din Cluj-Napoca pe când jupoaie șobolani. Clujeanul care a făcut publică filmarea susține că acesta face parte dintr-un grup de vietnamezi care vânează și mănâncă tot ce prinde: șobolani, păsări, iepuri.

HIstoria.ro

image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.