Artele vizuale în 2018

Publicat în Dilema Veche nr. 780 din 31 ianuarie – 6 februarie 2019
Artele vizuale în 2018 jpeg

Expoziţii. Festivaluri. Licitaţii. 2018 a fost un an plin pentru artişti, pentru curatori şi pentru galerişti. Am întrebat trei critici de artă: 1) care a fost cea mai bună „personală“, 2) cea mai bună „colectivă“ şi 3) cel mai interesant fenomen (tout genre compris).

● Magda CÂRNECI

1) Pentru mine, expoziția personală cea mai consistentă din 2018 a fost „Uși închise, plicuri deschise – Lucrări timpurii, 1975-2000“ a lui Iosif Király de la Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC) din București. Așa cum spuneam și altă dată, Iosif Király este fără îndoială unul dintre plasticienii optzeciști cei mai vizibili din ambianța culturală actuală. Cunoscut pentru fotografie, creația lui Király înglobează și desenul, instalația sau performance-ul, într-un tot a cărui coerență a devenit în ultima vreme evidentă. Curatoriată de Ruxandra Demetrescu, expoziția de la MNAC a etalat numai producția timpurie a lui Király, surprinzătoare prin bogăție și inventivitate. Fotografii, schițe, obiecte, notații au ilustrat abundent portretul unui artist-cercetător influențat de poetica grupului Sigma de la Timișoara, dar capabil să-și demarce propria creativitate. În modul în care a apelat în anii 1980-1990 la artă poștală / mail art – o formă de artă privată de mici dimensiuni, trimisă și primită prin poștă –, Kiraly își demonstrează deschiderea către curentele vizuale internaționale vehiculate discret pe această cale, dar și ingeniozitatea de a ocoli cenzuri ideologice sau economice care au marcat prima parte a evoluției sale.

2) Nu știu dacă a fost cea mai bună expoziție colectivă, dar simplul fapt că în cadrul manifestărilor legate de Centenarul din 2018 a putut fi organizat Salonul Național de Artă Contemporană la București mi se pare în sine remarcabil. Cu peste 600 de lucrări aduse din toată țara, cu mai multe vernisaje și mai multe spații în București (între care Muzeul Național de Artă, Biblioteca Națională, Muzeul Național de Artă Contemporană și cîteva galerii), acest salon reînnoadă tradiția saloanelor naționale anuale din perioada interbelică (dar și din perioada comunistă). În afara dificultăților de organizare și de finanțare pe ultima sută de metri (în decembrie) cu care Ministerul Culturii ne-a obișnuit, efortul meritoriu al UAP – Uniunea Artiștilor Plastici din România – merită salutat și recunoscut.

3) Cel mai interesant fenomen mi s a părut în 2018 activitatea ODD – un spațiu de discuții teoretice și de convivialitate între intelectuali (de diverse orientări) și artiști (vizuali și nu numai) din România și din străinătate. Inițiat în 2014 de Cristina Bogdan (critic, curator, redactor Arta online), localizat inițial în Lipscani și apoi ținut în diverse saloane și cluburi din București, ODD a propus workshop-uri, rezidențe și diverse evenimente informale în jurul unor subiecte de actualitate, aliniate cu curaj – și uneori chiar cu brio – la dezbaterile de idei internaționale.

 Cosmin NĂSUI

1) Răspund luînd în considerare specificul anului 2018, de sărbătorire a Centenarului Marii Uniri. Urmăresc cu interes proiectul de fotografie documentară al artistului Matei Bejenaru, început în 2011 și prezentat în 2018 sub forma expoziției personale „Prut. Imagine și teritoriu“ la Muzeul Național al Țăranului Român, avînd-o curatoare pe Cristina Stoenescu. Matei Bejenaru explorează, prin cele peste 1500 de fotografii argentice, modificările satelor de la frontiera actuală, naturală a Uniunii Europene.

2) Consider expoziția „Tradiții active II“, realizată de curatorul Dan Breaz la Muzeul Județean de Artă din Cluj-Napoca (19 decembrie 2018 – 3 februarie 2019), cu lucrări din patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca și din colecții ale artiștilor, ca fiind una din expozițiile remarcabile în acest sens. Cele 109 lucrări acoperă peste o sută de ani de mare importanță pentru modalitățile diferite prin care a fost tratat conceptul de „tradiție“ de către cei 60 de artiști selectați în expoziția „Tradiții active II“ din care menționăm aici nume precum: Octav Băncilă, Marius Bercea, Corneliu Brudașcu, Ștefan Câlția, Alexandru Chira, Nistor Coita, Radu Comșa, Brăduț Covaliu, Ion Alin Gheorghiu, Marin Gherasim, Iosif Iser, Romul Ladea, Egon Marc Lövith, Ștefan Luchian, Ana Lupaș, Nicolae Maniu, Corneliu Michăilescu, Ciprian Mureșan, Georgeta Năpăruș, Constantin Piliuță, Aurel Popp, Camil Ressu, Ioan Sbîrciu, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Mircea Spătaru, Ion Theodorescu-Sion, Ion Țuculescu, Ion Vlasiu.

3) Cel mai interesant fenomen punctat în 2018 constă în încercările unor entități private de muzeificare a artei și creației moderne și contemporane din România, pe fondul unor dispute mai vechi și încă actuale legate de lipsa unor discursuri expoziționale permanente de acest fel în muzeele de stat. Inițiativele din 2018 sînt: Muzeul de Arta Modernă și Contemporană Pavel Șușară (deschis public la 21 septembrie), Muzeul de Artă Recentă – MARe (inaugurat la 9 octombrie) (și la care, subiectiv, adaug inițiativa personală de platformă muzeală privată PostModernism Museum lansată încă din 2014). Aceste inițiative își propun (unele cu dispute ideologice și juridice) să realizeze expoziții și activități complementare instituțiilor muzeale județene sau naționale. La acestea ar mai trebui adăugate desigur inițiative precum „100 de obiecte de design românesc“ – numele expoziției și al e-muzeului deschise pe 24 octombrie de asociația Nod Makerspace care anunță viitorul Muzeu al Designului din România.

 Daria GHIU

1) Cea mai bună „personală“: Iosif Király, „Uși închise, plicuri deschise – Lucrări timpurii, 1975-2000“. Expoziția de la Muzeul Național de Artă Contemporană m-a surprins nu doar curatorial (excelent gîndite spațiile și vitrinele de curatoarea Ruxandra Demetrescu), ci, în sine, prin corpul de lucrări expuse: știam un anumit Iosif Király, cu care publicul se acomodase în timp, dar acum am descoperit intimitatea atelierului și a fotografiei, vitalitatea grupului artistic timișorean în anii ’70-’80, anii ’90 și un jurnal vizual social și politic de o mare forță, dar și mail art-ul, care, în sine, e o poveste fascinantă, cu atît mai mult cu cît ea s-a lăsat expusă împreună cu documentul cenzurii, din arhivele CNSAS.

Lia Perjovschi, la Muzeul Național Cotroceni, cu expoziția „KM-kit 1999 – azi“: a fost un eveniment în sine dislocarea unor practici artistice unice din spațiul atelierului în cel somptuos al muzeului. Apreciez în mod continuu capacitatea artistei de a articula un discurs care sparge barierele uneori convenționale ale artei și are curajul să integreze o multitudine de alte discursuri ale lumii contemporane.

Am ratat o expoziție cu siguranță importantă: Daniel Spoerri, acest artist născut la Galați și prezent în toate marile muzee cu tablourile sale capcană, expus la centrul Magma – Sfîntu Gheorghe, cu „A digera trecutul – Eat Art și Object Art“.

2) Cea mai bună expoziție „colectivă“: „MAD(e) in Romania“, o expoziție născută din protest, curatoriată de Dana Sarmeș la Timișoara. Expusă simultan în mai multe spații în oraș, cu o serie densă de întîlniri cu publicul și proiecții, și cu un miez foarte bine articulat la Memorialul Revoluției – un muzeu impresionant în sine, care a devenit și mai greu de digerat odată ce a primit în el intervențiile artiștilor contemporani: gîndiți-vă doar la desenele pline de umor și totuși sumbre ale lui Ion Barbu despre eternul Iliescu ori la un fragment din Zidul Berlinului prezent în curtea muzeului și la umbra lui, marcată simbolic de Dan Perjovschi. Ne aflăm la eterna umbră a Zidului.

3) Cel mai interesant fenomen a fost interesul articulat, din perspectiva istoricului de artă, pentru arhive. Am asistat și am participat la conferințe consistente despre arhive în 2018, iar proiectul inițiat de Salonul de Proiecte – cel de digitalizare a Arhivei de fotografie Mihai Oroveanu – îl consider unul dintre evenimentele-cheie ale anului trecut. Ar mai fi de adăugat creșterea interesului pentru publicațiile despre artă. Un exemplu: seria Parkour, editată de Ștefania Ferchedău și Alina Șerban.

anchetă realizată de Matei MARTIN

Foto: Matei Bejenaru, „Prut. Imagine și teritoriu“

Coperta Muzeul jpg
Carte nouă la Charmides: „Muzeul convorbirilor întrerupte” de Anda Docea
Vă prezentăm un fragment din „Muzeul convorbirilor întrerupte” de Anda Docea, volum de versuri publicat de curînd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singurătate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e convingător pentru că, înainte de a ne ameți cu panseuri spirituale, se impune în calitatea sa de corp fără rușine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai tîrziu, devenind un fel de dioramă a felului în care a putut naviga o fabuloasă formație uitată a anilor ’80 prin soundscape-ul începutului deceniului următor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Veneția
Ediția din acest an nu e, din fericire, grandioasă și nici sentimentul de parc de distracție nu mai e la dispoziția ta, ca pînă acum.
TIFF anunță Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anunță prima ediție SUNSCREEN, un nou festival de film la Constanța
Între 8 și 11 septembrie, spectatorii din Constanța vor putea urmări pe marele ecran zeci de filme de succes și se vor bucura de întîlniri cu invitați speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombardării) Berlinului
În goana după supravieţuire nu mai e timp de reforme şi revoltă.
p 17 2 jpg
Pe holurile facultății
Dragoș Hanciu îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am lămurit încă dacă există un gen muzical LGBT, ori dacă ideea de gen mai are vreo noimă în general, însă sesizăm o propagare a sexualității alternative în zone muzicale conservator-tradiționaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu viața lipsită de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
Începînd cu anii 1939-1940, creația pictorului este influențată de literatura romantică și de ezoterism, îndreptîndu-se cu deosebire către scrierile lui Novalis în care artistul consideră a fi găsit ecoul propriei sensibilităţi.
Piața Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii sînt așteptați la un eveniment impresionant, care ia startul în Piața Unirii din Cluj-Napoca
Pînă pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din România va aduce în orașul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiecții.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dacă veniți la cea de-a 21-a ediție de TIFF exclusiv pentru filme, iată 21 de titluri care s-ar putea să vă placă.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru visători & imigranți.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu „radiografiază” decît prin ricoșeu fragmentele de real care s-au nimerit în cadru, fiindcă adevăratul lor subiect, universal și incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu cîntă „Anotimpurile” lui Vivaldi
„Anotimpurile” lui Vivaldi sînt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, în concertul ce închide stagiunea Orchestrei de Cameră Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate bucătării ale lumii și poveștile oamenilor care îndrăznesc să testeze limitele convenționalului se întorc în secțiunea Film Food la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicată cinefililor pasionați de experiențe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioară, scrinul femeilor
Femeile au constituit adevărate constelații de socialitate. Dacă nu dispuneau de puterea economică sau politică, ele și-au exercitat, în schimb, geniul animînd viața capitalei pe fond de „plăcere” a spiritului comun împărtășită.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre viața lui Nichita Stănescu a scris Bogdan Crețu, ci una despre un mare poet și moartea lui apropiată.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vieții, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imaginația din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o funcție integrativă a realității, tot așa cum visul (structura visului) potențează atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul minții și palatul de păpuși
Rosencrantz și Guilderstern sînt „jucați” de Hamlet care, în „nebunia” lui, inventează o scenetă.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, veți avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lansează opționalul de educație cinematografică pentru elevi
Programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie).

Adevarul.ro

image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei românce ucise în Marea Roşie a Egiptului
Periodic, rechinii atacă turiştii în Marea Roşie. Ultima victimă este o româncă de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio şansă în faţa Marelui Alb care la doar 600 de metri distanţă mai ucisese o turistă din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele şi care este baza de calcul pentru contribuţiile la pensii şi sănătate
Modificările Codului Fiscal prevăd, printre altele, şi modificări ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar şi a bazei de calcul pentru contribuţiile la sănătate şi pensii.
image
Factură de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, după accesarea unui link necunoscut
Este păţania unei familii din Sighetu Marmaţiei, după ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au început să curgă, ajungând la câte 500, zilnic. Factura uriaşă de peste 70.000 de lei va trebui achitată de către titularul abonamentului.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru România, prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat după obținerea independenței a fost stabilirea graniței cu Bulgaria.
image
Controversele romanizării: Teritoriile care nu au fost romanizate, deși au aparținut Imperiului Roman
Oponenții romanizării aduc mereu în discuție, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au aparținut Imperiului Roman și care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie împărțite în două categorii: acelea unde romanizarea într-adevăr nu a pătruns și nu „a prins” și acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe rând.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, într-o vreme când majoritatea coloniilor spaniole din Americi își declaraseră independența sau erau pe cale s-o câștige, președintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poartă numele și care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA și a lumii.