Artele vizuale în 2018

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 780 din 31 ianuarie ÔÇô 6 februarie 2019
Artele vizuale în 2018 jpeg

Expozi┼úii. Festivaluri. Licita┼úii. 2018 a fost un an plin pentru arti┼čti, pentru curatori ┼či pentru galeri┼čti. Am ├«ntrebat trei critici de art─â: 1) care a fost cea mai bun─â ÔÇ×personal─âÔÇť, 2) cea mai bun─â ÔÇ×colectiv─âÔÇť ┼či 3) cel mai interesant fenomen (tout genre compris).

ÔŚĆ Magda C├éRNECI

1) Pentru mine, expozi╚Ťia personal─â cea mai consistent─â din 2018 a fost ÔÇ×U╚Öi ├«nchise, plicuri deschise ÔÇô Lucr─âri timpurii, 1975-2000ÔÇť a lui Iosif Kir├íly de la Muzeul Na╚Ťional de Art─â Contemporan─â (MNAC) din Bucure╚Öti. A╚Öa cum spuneam ╚Öi alt─â dat─â, Iosif Kir├íly este f─âr─â ├«ndoial─â unul dintre plasticienii optzeci╚Öti cei mai vizibili din ambian╚Ťa cultural─â actual─â. Cunoscut pentru fotografie, crea╚Ťia lui Kir├íly ├«nglobeaz─â ╚Öi desenul, instala╚Ťia sau performance-ul, ├«ntr-un tot a c─ârui coeren╚Ť─â a devenit ├«n ultima vreme evident─â. Curatoriat─â de Ruxandra Demetrescu, expozi╚Ťia de la MNAC a etalat numai produc╚Ťia timpurie a lui Kir├íly, surprinz─âtoare prin bog─â╚Ťie ╚Öi inventivitate. Fotografii, schi╚Ťe, obiecte, nota╚Ťii au ilustrat abundent portretul unui artist-cercet─âtor influen╚Ťat de poetica grupului Sigma de la Timi╚Öoara, dar capabil s─â-╚Öi demarce propria creativitate. ├Än modul ├«n care a apelat ├«n anii 1980-1990 la art─â po╚Ötal─â / mail art ÔÇô o form─â de art─â privat─â de mici dimensiuni, trimis─â ╚Öi primit─â prin po╚Öt─â ÔÇô, Kiraly ├«╚Öi demonstreaz─â deschiderea c─âtre curentele vizuale interna╚Ťionale vehiculate discret pe aceast─â cale, dar ╚Öi ingeniozitatea de a ocoli cenzuri ideologice sau economice care au marcat prima parte a evolu╚Ťiei sale.

2) Nu ╚Ötiu dac─â a fost cea mai bun─â expozi╚Ťie colectiv─â, dar simplul fapt c─â ├«n cadrul manifest─ârilor legate de Centenarul din 2018 a putut fi organizat Salonul Na╚Ťional de Art─â Contemporan─â la Bucure╚Öti mi se pare ├«n sine remarcabil. Cu peste 600 de lucr─âri aduse din toat─â ╚Ťara, cu mai multe vernisaje ╚Öi mai multe spa╚Ťii ├«n Bucure╚Öti (├«ntre care Muzeul Na╚Ťional de Art─â, Biblioteca Na╚Ťional─â, Muzeul Na╚Ťional de Art─â Contemporan─â ╚Öi c├«teva galerii), acest salon re├«nnoad─â tradi╚Ťia saloanelor na╚Ťionale anuale din perioada interbelic─â (dar ╚Öi din perioada comunist─â). ├Än afara dificult─â╚Ťilor de organizare ╚Öi de finan╚Ťare pe ultima sut─â de metri (├«n decembrie) cu care Ministerul Culturii ne-a obi╚Önuit, efortul meritoriu al UAP ÔÇô Uniunea Arti╚Ötilor Plastici din Rom├ónia ÔÇô merit─â salutat ╚Öi recunoscut.

3) Cel mai interesant fenomen mi s a p─ârut ├«n 2018 activitatea ODD ÔÇô un spa╚Ťiu de discu╚Ťii teoretice ╚Öi de convivialitate ├«ntre intelectuali (de diverse orient─âri) ╚Öi arti╚Öti (vizuali ╚Öi nu numai) din Rom├ónia ╚Öi din str─âin─âtate. Ini╚Ťiat ├«n 2014 de Cristina Bogdan (critic, curator, redactor Arta online), localizat ini╚Ťial ├«n Lipscani ╚Öi apoi ╚Ťinut ├«n diverse saloane ╚Öi cluburi din Bucure╚Öti, ODD a propus workshop-uri, reziden╚Ťe ╚Öi diverse evenimente informale ├«n jurul unor subiecte de actualitate, aliniate cu curaj ÔÇô ╚Öi uneori chiar cu brio ÔÇô la dezbaterile de idei interna╚Ťionale.

ÔŚĆ Cosmin N─éSUI

1) R─âspund lu├«nd ├«n considerare specificul anului 2018, de s─ârb─âtorire a Centenarului Marii Uniri. Urm─âresc cu interes proiectul de fotografie documentar─â al artistului Matei Bejenaru, ├«nceput ├«n 2011 ╚Öi prezentat ├«n 2018 sub forma expozi╚Ťiei personale ÔÇ×Prut. Imagine ╚Öi teritoriuÔÇť la Muzeul Na╚Ťional al ╚Ü─âranului Rom├ón, av├«nd-o curatoare pe Cristina Stoenescu. Matei Bejenaru exploreaz─â, prin cele peste 1500 de fotografii argentice, modific─ârile satelor de la frontiera actual─â, natural─â a Uniunii Europene.

2) Consider expozi╚Ťia ÔÇ×Tradi╚Ťii active IIÔÇť, realizat─â de curatorul Dan Breaz la Muzeul Jude╚Ťean de Art─â din Cluj-Napoca (19 decembrie 2018 ÔÇô 3 februarie 2019), cu lucr─âri din patrimoniul Muzeului de Art─â Cluj-Napoca ╚Öi din colec╚Ťii ale arti╚Ötilor, ca fiind una din expozi╚Ťiile remarcabile ├«n acest sens. Cele 109 lucr─âri acoper─â peste o sut─â de ani de mare importan╚Ť─â pentru modalit─â╚Ťile diferite prin care a fost tratat conceptul de ÔÇ×tradi╚ŤieÔÇť de c─âtre cei 60 de arti╚Öti selecta╚Ťi ├«n expozi╚Ťia ÔÇ×Tradi╚Ťii active IIÔÇť din care men╚Ťion─âm aici nume precum: Octav B─âncil─â, Marius Bercea, Corneliu Bruda╚Öcu, ╚śtefan C├ól╚Ťia, Alexandru Chira, Nistor Coita, Radu Com╚Öa, Br─âdu╚Ť Covaliu, Ion Alin Gheorghiu, Marin Gherasim, Iosif Iser, Romul Ladea, Egon Marc L├Âvith, ╚śtefan Luchian, Ana Lupa╚Ö, Nicolae Maniu, Corneliu Mich─âilescu, Ciprian Mure╚Öan, Georgeta N─âp─âru╚Ö, Constantin Piliu╚Ť─â, Aurel Popp, Camil Ressu, Ioan Sb├«rciu, Rudolf Schweitzer-Cump─âna, Mircea Sp─âtaru, Ion Theodorescu-Sion, Ion ╚Üuculescu, Ion Vlasiu.

3) Cel mai interesant fenomen punctat ├«n 2018 const─â ├«n ├«ncerc─ârile unor entit─â╚Ťi private de muzeificare a artei ╚Öi crea╚Ťiei moderne ╚Öi contemporane din Rom├ónia, pe fondul unor dispute mai vechi ╚Öi ├«nc─â actuale legate de lipsa unor discursuri expozi╚Ťionale permanente de acest fel ├«n muzeele de stat. Ini╚Ťiativele din 2018 s├«nt: Muzeul de Arta Modern─â ╚Öi Contemporan─â Pavel ╚śu╚Öar─â (deschis public la 21 septembrie), Muzeul de Art─â Recent─â ÔÇô MARe (inaugurat la 9 octombrie) (╚Öi la care, subiectiv, adaug ini╚Ťiativa personal─â de platform─â muzeal─â privat─â PostModernism Museum lansat─â ├«nc─â din 2014). Aceste ini╚Ťiative ├«╚Öi propun (unele cu dispute ideologice ╚Öi juridice) s─â realizeze expozi╚Ťii ╚Öi activit─â╚Ťi complementare institu╚Ťiilor muzeale jude╚Ťene sau na╚Ťionale. La acestea ar mai trebui ad─âugate desigur ini╚Ťiative precum ÔÇ×100 de obiecte de design rom├ónescÔÇť ÔÇô numele expozi╚Ťiei ╚Öi al e-muzeului deschise pe 24 octombrie de asocia╚Ťia Nod Makerspace care anun╚Ť─â viitorul Muzeu al Designului din Rom├ónia.

ÔŚĆ Daria GHIU

1) Cea mai bun─â ÔÇ×personal─âÔÇť: Iosif Kir├íly, ÔÇ×U╚Öi ├«nchise, plicuri deschise ÔÇô Lucr─âri timpurii, 1975-2000ÔÇť. Expozi╚Ťia de la Muzeul Na╚Ťional de Art─â Contemporan─â m-a surprins nu doar curatorial (excelent g├«ndite spa╚Ťiile ╚Öi vitrinele de curatoarea Ruxandra Demetrescu), ci, ├«n sine, prin corpul de lucr─âri expuse: ╚Ötiam un anumit Iosif Kir├íly, cu care publicul se acomodase ├«n timp, dar acum am descoperit intimitatea atelierului ╚Öi a fotografiei, vitalitatea grupului artistic timi╚Öorean ├«n anii ÔÇÖ70-ÔÇÖ80, anii ÔÇÖ90 ╚Öi un jurnal vizual social ╚Öi politic de o mare for╚Ť─â, dar ╚Öi mail art-ul, care, ├«n sine, e o poveste fascinant─â, cu at├«t mai mult cu c├«t ea s-a l─âsat expus─â ├«mpreun─â cu documentul cenzurii, din arhivele CNSAS.

Lia Perjovschi, la Muzeul Na╚Ťional Cotroceni, cu expozi╚Ťia ÔÇ×KM-kit 1999 ÔÇô aziÔÇť: a fost un eveniment ├«n sine dislocarea unor practici artistice unice din spa╚Ťiul atelierului ├«n cel somptuos al muzeului. Apreciez ├«n mod continuu capacitatea artistei de a articula un discurs care sparge barierele uneori conven╚Ťionale ale artei ╚Öi are curajul s─â integreze o multitudine de alte discursuri ale lumii contemporane.

Am ratat o expozi╚Ťie cu siguran╚Ť─â important─â: Daniel Spoerri, acest artist n─âscut la Gala╚Ťi ╚Öi prezent ├«n toate marile muzee cu tablourile sale capcan─â, expus la centrul Magma ÔÇô Sf├«ntu Gheorghe, cu ÔÇ×A digera trecutul ÔÇô Eat Art ╚Öi Object ArtÔÇť.

2) Cea mai bun─â expozi╚Ťie ÔÇ×colectiv─âÔÇť: ÔÇ×MAD(e) in RomaniaÔÇť, o expozi╚Ťie n─âscut─â din protest, curatoriat─â de Dana Sarme╚Ö la Timi╚Öoara. Expus─â simultan ├«n mai multe spa╚Ťii ├«n ora╚Ö, cu o serie dens─â de ├«nt├«lniri cu publicul ╚Öi proiec╚Ťii, ╚Öi cu un miez foarte bine articulat la Memorialul Revolu╚Ťiei ÔÇô un muzeu impresionant ├«n sine, care a devenit ╚Öi mai greu de digerat odat─â ce a primit ├«n el interven╚Ťiile arti╚Ötilor contemporani: g├«ndi╚Ťi-v─â doar la desenele pline de umor ╚Öi totu╚Öi sumbre ale lui Ion Barbu despre eternul Iliescu ori la un fragment din Zidul Berlinului prezent ├«n curtea muzeului ╚Öi la umbra lui, marcat─â simbolic de Dan Perjovschi. Ne afl─âm la eterna umbr─â a Zidului.

3) Cel mai interesant fenomen a fost interesul articulat, din perspectiva istoricului de art─â, pentru arhive. Am asistat ╚Öi am participat la conferin╚Ťe consistente despre arhive ├«n 2018, iar proiectul ini╚Ťiat de Salonul de Proiecte ÔÇô cel de digitalizare a Arhivei de fotografie Mihai Oroveanu ÔÇô ├«l consider unul dintre evenimentele-cheie ale anului trecut. Ar mai fi de ad─âugat cre╚Öterea interesului pentru publica╚Ťiile despre art─â. Un exemplu: seria Parkour, editat─â de ╚śtefania Ferched─âu ╚Öi Alina ╚śerban.

anchet─â realizat─â de Matei MARTIN

Foto: Matei Bejenaru, ÔÇ×Prut. Imagine ╚Öi teritoriuÔÇť

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

Adevarul.ro

image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.
image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.