Arma lui Renzi
Italia oferă un răspuns prompt şi neaşteptat în lupta împotriva terorismului. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Matteo Renzi, a anunţat recent că a propus o creştere substanţială a bugetului culturii. E o măsură menită să le redea italienilor încrederea în propriile forţe şi mai ales să susţină identitatea culturală.
„Pentru fiecare euro în plus plătit pentru apărare trebuie să investim un euro în plus în cultură. Trebuie să ne amintim cine sîntem şi să investim în inovaţie, în cultură şi în sport“, a explicat Renzi. Fără să pronunţe cuvîntul „război“, Matteo Renzi a explicat într-un discurs solemn, rostit în sala de onoare a Primăriei din Roma, că Italia trebuie să găsească o soluţie la ameninţarea teroristă. „Dacă ei distrug statui, noi vrem căştile albastre ale culturii. Dacă ei ard cărţile, noi avem bibliotecile. Dacă ei pun la cale teroarea, noi răspundem prin cultură.“
Cultura va primi anul viitor cu aproape un miliard de euro mai mult. Nu e o măsură populistă, ci una cît se poate de pragmatică. Fondurile suplimentare acordate culturii vor fi cheltuite după cum urmează: 550 de milioane de euro sînt destinaţi revitalizării urbane a periferiilor, 50 de milioane de euro vor fi alocaţi pentru burse de studii, iar 250 de milioane pentru „bonuri culturale“ – un fel de cecuri în valoare de 500 de euro fiecare pe care tinerii le vor putea folosi exclusiv pentru a achiziţiona cărţi şi bilete la muzeu ori la evenimente culturale. Anul viitor, toţi tinerii italieni vor primi un astfel de voucher la împlinirea vîrstei de 18 ani.
Renzi a mai anunţat, de asemenea, o modificare a legii care să le permită italienilor să doneze o parte din impozitul datorat statului unei asociaţii culturale. Se estimează că, prin această măsură, sectorul cultural va putea atrage între 50 şi 100 de milioane de euro în fiecare an.
Măsurile anunţate de şeful Guvernului italian sînt ambiţioase din cel puţin două perspective. În primul rînd, pentru că este prima tentativă de a folosi mecanismele soft power în lupta antiteroristă. În al doilea rînd, pentru că Italia e o ţară în recesiune; este, cred, pentru prima dată cînd o ţară cu un deficit bugetar atît de important se angajează la o creştere spectaculoasă a bugetului culturii.
Propunerea lui Matteo Renzi a stîrnit rumoare în Italia şi în Europa, în general. La scurt timp după sîngeroasele atacuri ale Daesh de la Paris, preşedintele francez a anunţat o serie întreagă de măsuri, printre care instituirea stării de urgenţă (care permite o mobilizare suplimentară a forţelor armate şi restrînge unele libertăţi cetăţeneşti), fonduri substanţiale acordate Armatei, Poliţiei şi Jandarmeriei, precum şi efectuarea unor incursiuni aeriene în Siria. Alte state europene au în vedere întărirea graniţelor şi suplimentarea bugetelor destinate apărării. Se vorbeşte, de asemenea, de necesitatea unei mai bune cooperări europene şi internaţionale între structurile de luptă antiteroristă.
„Arma“ lui Renzi bate însă mai departe decît rachetele şi loveşte cu precizie exact în zona care generează, de fapt, potenţialii terorişti. Zonele periferice ale oraşelor, cartierele mărginaşe, suburbiile izolate şi sărăcăcioase sînt fundalul chestiunii. Integrarea socială şi culturală a celor care trăiesc o viaţă fără perspectivă, fără orizont în aceste zone constituie una dintre mizele luptei antiteroriste. Iar cultura e poate primul liant între oameni şi societate.
