„Adevăratul film comercial e, paradoxal, filmul de autor“ – interviu cu regizorul Radu JUDE
Aferim! e un film despre o părticică din istoria românilor, un film cu multe referinţe literare şi cinematografice româneşti. Care au fost reacţiile după proiecţia de la Berlin?
Cred că reacţiile au fost în general bune, ca dovadă că ne dădură şi Ursul de Argint pentru regie. Iar cronicile apărute (adică cele scrise în limbile pe care le cunosc, română, engleză şi franceză) au fost, în majoritatea lor, favorabile. Cine vrea să ştie mai în detaliu, să intre pe pagina de Facebook a filmului (https://www.facebook.com/aferimfilm).
Cum vă aşteptaţi să fie primit filmul în România?
Îmi doresc ca Aferim! să îi provoace pe spectatori, îmi doresc să le (re)deschidă apetitul pentru istorie şi pentru cercetarea mai amănunţită a problemelor din film. Sper să fie şi un prilej de gîndire asupra epidemiei de „idei primite“ şi a consecinţelor sale, pentru că asta e una din temele majore ale filmului. În rest, cred că filmul e (şi) amuzant.
La realizarea scenariului (scris împreună cu Florin Lăzărescu) aţi recurs la consultanţă din partea istoricului Constanţa Vintilă-Ghiţulescu. Cum aţi colaborat?
Minunat. A fost o mare plăcere, admir cărţile scrise de doamna Vintilă-Ghiţulescu. Iar modul de lucru a fost foarte simplu: cînd aveam întrebări, o sunam şi dumneaei sau mă lămurea pe loc, sau cerceta problema pînă găsea un răspuns, sau îmi indica o posibilă bibliografie. Pe lîngă asta, m-a invitat la o lectură publică a scenariului la Colegiul „Noua Europă“, în cadrul atelierului de istorie socială pe care-l conduce. Comentariile celorlalţi istorici de acolo m-au convins că mă aflu pe drumul cel bun şi le mulţumesc încă o dată tuturor pentru sprijin.
De ce aţi filmat pe peliculă alb-negru?
În linia gîndirii lui Hans Vaihinger din Filozofia lui „ca şi cum“, consider că orice film, dar cu atît mai mult un film istoric, nu poate revela un adevăr absolut, ci doar unul relativ şi personal. Un film istoric e un construct extrem de sofisticat din punct de vedere intelectual (chiar dacă asta nu e foarte evident) şi mi-am dorit ca artificialitatea acestei construcţii să fie comunicată spectatorului de la bun început. Una din modalităţi a fost aceea de a realiza imaginea filmului în alb-negru, ceea ce îl face pe spectatorul contemporan să fie conştient tot timpul că vede (doar) un film.
Aferim! e o snoavă „ambalată“ sau „vîndută“ drept western. De ce această abordare?
Din motivul expus mai sus şi pentru că mi s-a părut amuzant să mă joc cu cîteva din clişeele vizuale şi narative ale westernului.
La ceremonia de premiere aţi spus că v-aţi dori ca autorităţile să susţină mai bine filmul de autor. Cum funcţionează acum susţinerea cinematografiei şi care ar trebui să fie politicile culturale pentru încurajarea cinematografiei?
Cred că e important ca Centrul Naţional al Cinematografiei să susţină proiectele care au potenţial artistic, chiar dacă nu şi unul comercial. Filmul comercial, aşa cum îi spune şi numele, trebuie să se autosusţină, prin mecanismele de funcţionare ale pieţei. Aşa cum nu cred că televiziunea publică are menirea de a produce telenovele, nu cred nici că CNC are de ce să susţină filmul comercial. Trebuie să susţină ceea ce numim în mod convenţional „film de artă“, „film de autor“ etc. Insist pe ideea asta pentru că aud destul de des că, din contra, finanţarea ar trebui acordată mai degrabă filmelor făcute pentru publicul larg. Să ne înţelegem, nu am nimic împotriva filmelor comerciale, doar că sub această idee populistă se ascunde doar incompetenţa unor cineaşti şi producători care, incapabili să facă film de calitate, îşi doresc totuşi să toace în continuare banii publici. Sînt foarte responsabil cînd spun asta, uitaţi-vă la încasările acestor aşa-zise filme făcute pentru public: majoritatea au foarte puţini spectatori şi, oricum, mult mai puţini decît filmele de autor. Publicul de cinema nu e atît de cretin cum îşi închipuie unii dintre aceşti impostori lipsiţi de talent. Aşa că se poate spune că, în România, adevăratul film comercial e, paradoxal, filmul de autor.
Radu Jude este regizor. Filmele sale au fost distinse cu numeroase premii la festivaluri internaţionale. Cel mai recent film al său, Aferim!, a obţinut Ursul de Argint pentru regie la ediţia de anul acesta a Berlinalei.
a consemnat Matei MARTIN
Foto: F. Ghioca
