Vorbesc, deci gîndesc?

Vorbesc, deci gîndesc? jpeg

Poate o mașinărie să gîndească? Se poate spune că această întrebare, adresată de un polițist personajului istoric Alan Turing (interpretat de Benedict Cumberbatch), în filmul The Imitation Game, transmis acum pe Netflix, are un răspuns negativ care ține de domeniul evidenței. Însă, cum în știința din lumea reală totul trebuie demonstrat empiric, genialul matematician englez Turing alcătuiește un test pe care îl motivează și expune pe larg în eseul său din 1950, intitulat „Computing Machinery and Intelligence”, publicat în prestigioasa revistă Mind.

Din cauza ambiguității termenilor implicați, mașinărie și gîndire, Turing reformulează întrebarea. Pentru aceasta apelează la un vechi joc de societate englez, numit „jocul imitării”: participanții, trei la număr, sînt un bărbat, o femeie, și un judecător (de indiferent ce sex) care stă separat de primii doi, într-o cameră diferită, neputînd nici să îi vadă, nici să îi audă. Judecătorul trebuie să le pună întrebări jucătorilor (prin altcineva sau prin teleprinter, dacă tehnologia e disponibilă) cu ajutorul cărora să determine exact care e bărbatul și care e femeia. Regulamentul jocului prevede că rolul bărbatului este să îl inducă în eroare pe judecător, iar al femeii, dimpotrivă, să îl ajute.

Turing întreabă: „Ce se va întîmpla dacă o mașinărie ia locul bărbatului în acest joc? Se va înșela judecătorul la fel de des ca atunci cînd joacă cu doi oameni? Aceste întrebări o înlocuiesc pe cea originală, dacă o mașinărie poate gîndi”. Matematicianul precizează mai departe că, într-un astfel de test, în care rolul computerului ar fi să încerce să dea răspunsurile pe care le-ar da în mod natural un om, deci imitînd comportamentul uman, problema nu e dacă computerele vremii ar face față, ci dacă, oricînd în viitor, se poate imagina construirea unei mașinării care să treacă drept om. Apoi își exprimă credința că „în circa 50 de ani, computerele vor putea fi programate să joace jocul imitării atît de bine încît un judecător obișnuit va avea cel mult 70% șanse să le identifice corect după 5 minute”. Ideea e că, atunci cînd nu vom mai putea distinge omul de mașinărie, vom putea concluziona că robotul gîndește (însă nu în termeni umani, ci în termeni proprii).

Fascinat de această idee, Hugh Loebner, om de afaceri american, instituie, în 1990, competiția anuală „Premiul Loebner”, care are formatul unui test Turing clasic. Judecătorul conversează simultan, prin texte transmise pe computer, cu entitatea umană (care trebuie doar să răspundă natural la întrebări) și cu cea non-umană, urmînd ca la finalul rundei (care a variat, în timp, ca lungime, de la 5 minute la, mai nou, 25) să decidă care e om și care nu. Premiul trei (bronz) – sume de bani care au variat și ele între 2.000 și 3.000 de dolari – se acordă pentru programul a cărui performanță se apropie cel mai mult de cea umană și a fost adjudecat în fiecare an. Premiul doi (argint), de 25.000 de dolari, destinat programului care reușește să convingă mai mult de jumătate dintre judecători că e uman, nu a fost cîștigat niciodată. Premiul cel mare (medalie de aur pur, nu doar placată) plus 100.000 de dolari, rezervat computerului care va reuși să treacă drept om prin recunoaștere vocală și care va pune capăt competiției, nu a fost nici el cîștigat vreodată.

Formatul, care a cunoscut diverse modificări de-a lungul anilor, cuprinde, în principal, patru runde de calificare, în care întrebările acoperă patru categorii: timpul (de exemplu, „Cît e ceasul”?), obiectele („La ce servește un ciocan”?), relațiile („Ce e mai mare, un strugure sau un grapefruit”?) și memoria („Cum se numește persoana despre care am vorbit mai devreme?”); în runda finală, judecătorul pune ce întrebări dorește. Roboții (numiți chatbots adică chatting robots, „roboți vorbitori”) dau replici care, în realitate, sînt accesate și extrase dintr-o bază de date care cuprinde răspunsuri scrise de om.

Charlie Moloney, unul dintre judecătorii care au participat la ediția din 2017 a acestui concurs, își descrie experiența în Chatbots Magazine, subliniind cît de ușor este să depistezi robotul: răspunsurile apar tipărite pe ecran cu viteza luminii, par desprinse din dicționare și nu conțin greșeli de ortografie (iar vorbitorii de engleză nu stau prea bine cu ortografia), acest din urmă aspect făcîndu-l să-i avertizeze pe creatorii de chatbots să-și amintească de cuvintele lui Alan Turing: „Dacă o mașinărie e infailibilă nu poate fi și inteligentă”. Unul dintre cei patru roboți cu care a interacționat a rezistat foarte bine interogatoriului pînă în clipa în care Charlie, apăsînd rapid taste la întîmplare și trimițînd robotului scurte și multe mesaje fără sens, l-a supraîncărcat. Robotul nu a putut decît să replice întruna „Ce?”, apoi nu a mai reacționat deloc, iar după un timp a reluat conversația cu un penibil „Mă bucur să te cunosc”. În runda a patra s-a întîlnit cu Mitsuku (care, din 2016 încoace, cîștigă bronzul la fiecare ediție) și și-a dat seama imediat că are de-a face cu robotul învingător. Mitsuku a răspuns calm și frumos, dar s-a dat de gol în clipa cînd a oferit definiția din dicționar a cuvîntului mormon și cînd, solicitat să cînte un cîntec, s-a oferit să caute pe YouTube, apoi a dat definiția acestui site.

Sînt deja trei decenii de la instituirea competiției și două decenii peste termenul avansat de Alan Turing, iar roboții nu performează nici pe departe cum se credea, la acest test. Astfel că, dacă cei implicați în domeniul Inteligenței Artificiale susțin inițial demersul, cu timpul încep să ridice obiecții: prin transformarea sa într-un concurs de conversație dintr-un cîmp de investigație foarte restrictiv, testul original al lui Turing ar fi devenit o parodie, inutil și irelevant pentru progresul în domeniu. Savantul Marvin Lee Minsky, membru fondator al Laboratorului de Inteligență Artificială de la celebra MIT, promite 100 de dolari oricui reușește să-l facă pe Loebner să își revoce premiul. Între cei doi pornește o ceartă... academică, dar moartea ambilor, în 2016 (Minsky în ianuarie, Loebner în decembrie), îi pune capăt.

Aceste evenimente au dus, în prezent, la schimbarea semnificativă a formatului pentru a-l face accesibil publicului de toate vîrstele și programatorilor de gamă mai largă. Nu mai există premii în bani și nici runde de calificare în cea finală. Ediția din 2019, desfășurată la Universitatea Swansea (în Wales, Marea Britanie), a luat aspectul unei expoziții de patru zile în care publicul vizitator (printre care 240 de școlari cu vîrste cuprinse între 9 și 14 ani) interacționează cu roboții la vedere, apoi îl votează pe cel mai bun. Don Patrick, programator olandez, participant la mai multe ediții Loebner cu software-ul Arckon, referindu-se la experiența proprie de anul trecut, remarcă totala absență a semnelor de punctuație în întrebările vizitatorilor, desele lor greșeli de ortografie, precum și neputința lui Arckon de a-și manifesta preferințele în materie de fotbal, jocuri video și topping-uri de pizza.

Alan Turing își încheie eseul pe care l-am menționat la începutul acestui articol cu speranța că, în cele din urmă, computerul va începe să concureze cu omul în toate domeniile pur intelectuale, precizînd totodată că e foarte dificil să decizi cu care anume să începi. Șahul ar fi o posibilitate (iar astăzi asistăm la celebre partide de șah cîștigate de computer). O altă sugestie vizează dotarea unei mașinării cu cele mai bune organe de simț, urmată de învățarea limbii engleze în felul în care un copil își însușește limba maternă – prin indicarea și numirea obiectelor. Această cale încă nu a fost încercată, dar viitorul poate să rezerve multe surprize.

Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.

Foto: Alan Turing (wikimedia commons)

p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supraviețui oare modelul economic german războiului purtat de președintele rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Tocăniță de vin
Numite, în engleză, SOT („slips-of-the-tongue”), greșelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grabă sau sub imperiul emoțiilor, sînt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
„Noua Ideocrație” și Eterna Idiocrație
În locul pe care credința (frica de Dumnezeu) îl ocupa în sufletul individual a rămas un gol, o gaură neagră.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm – artistul din fața fotojurnalistului
Fotojurnaliștilor le-aș spune să se concentreze pe fericirea din lume, să rămînă curioși și puternici, să lucreze constant, să fie empatici cu oamenii – însă toate acestea ar trebui să fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
„În cultură, ca și în parlament, oamenii se înjură la tribună și se împacă la bufet.“
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveală fragilitatea și disfuncționalitatea rețelelor alimentare mondiale.
Epurări şi maculări jpeg
Consecințele nehotărîrii și iluziilor Vestului în raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa să oprească finanțarea războiului lui Putin?
E oare corect ca țările europene să continue să-i plătească Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, cînd ele știu că în felul acesta finanțează un război de agresiune împotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din viaţă, la vîrsta venerabilă de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale fără pereche, personalitate care a marcat cu consecvenţă, zeci și zeci de de ani, viaţa culturală și politică atît din România, cît şi din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educației în România
Aud la răstimpuri melancolicul oftat cum că nu se mai face carte „ca pe vremuri” – vremurile fiind cele de dinainte de Revoluție.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se îndreaptă spre o altă gravă umilire istorică, în urma căreia va petrece ani – dacă nu decenii – cerîndu-și scuze și reparînd ceea ce a făcut.
Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi împotriva lui Macron se aseamănă cu cele enumerate de votanții americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce „tic tac” și nu „tac tic”? jpeg
De ce „tic-tac” și nu „tac-tic”?
Experimentele care implică cuvinte sau expresii inventate scot la iveală lucruri fascinante despre relația dintre limbă și minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificultăți cu care se confruntă femeile în ascensiunea politică constau în responsabilitățile ce țin de familie, constrîngerile de timp,  standarde mai înalte privind femeile care intenționează să candideze, stereotipurile de gen, lipsa încrederii de sine, o rețea fragilă de sprijin, hărțuirea online și în social media.
Disuasiunea nucleară după Ucraina jpeg
Disuasiunea nucleară după Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asistăm la o recidivă teribilă a rasismului postimperial.
„Cei doi vor fi un trup“ jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nouă formă de societate civilă, mai fragmentată, dar mai conștientă de sine, formată din grupuri de cetățeni capabili să se informeze independent, să-și construiască propriile poziții, dar mai ales să acționeze în opoziție cu statul și cu elita birocratică.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
„Întrebarea e cine conduce lumea. Numai războiul poate decide cu adevărat.“
„Acționăm împreună pentru securizarea teritoriului NATO” – interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la București jpeg
„Acționăm împreună pentru securizarea teritoriului NATO” – interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la București
„Permiteți-mi să spun foarte clar un lucru: acesta este războiul lui Vladimir Putin. Putin a început și a dezlănțuit acest război.”
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
Războiul său vizează întregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilității granițelor.
Comunicarea muzicală jpeg
Comunicarea muzicală
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de strămoș al limbajului, cu loc între funcțiile emisferei drepte, care se relaționează cu empatia și comuniunea, nu cu competiția și divizarea.
Alegerile libertății din Ungaria jpeg
Alegerile libertății din Ungaria
În ultimii zece ani, Orbán a transformat Ungaria într-o „democrație iliberală” în care vocea sa e singura care reprezintă poporul.

Adevarul.ro

image
Şofer omorât în bătaie la Bacău pentru că a atins din greşeală cu maşina oglinda unei dubiţe
O crimă înfiorătoare a avut loc miercuri seara pe o stradă în Bacău, după o acroşare în trafic şi un scurt scandal. Doi bărbaţi au fost deja reţinuţi, după ce victima a fost găsită pe asfalt, fără suflare.
image
O actriţă româncă adoptată de un cuplu britanic şi-a revăzut mama la 34 de ani după ce a fost lăsată într-un orfelinat
O actriţă foarte apreciată în Marea Britanie şi fostă prezentatoare la BBC Radio York şi BBC Country File Live, Adriana Ionică are o poveste de viaţă tulburătoare şi demnă de un film.
image
SARS-CoV-2 continuă să facă „pui“. Ultimul este şi cel mai infecţios
Noua subvariantă BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infecţioasă decât varianta Omicron şi provoacă deja îngrijorări în rândul specialiştilor independenţi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat „Butoiul cu pulbere al Europei” la începutul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru România, prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat după obținerea independenței a fost stabilirea graniței cu Bulgaria.
image
Controversele romanizării: Teritoriile care nu au fost romanizate, deși au aparținut Imperiului Roman
Oponenții romanizării aduc mereu în discuție, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au aparținut Imperiului Roman și care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie împărțite în două categorii: acelea unde romanizarea într-adevăr nu a pătruns și nu „a prins” și acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe rând.