Vocabularul limbii Pirahã

30 decembrie 2020
Vocabularul limbii Pirahã jpeg

├Än articolul din num─ârul trecut am trecut ├«n revist─â inventarul fonetic al limbii tribului Pirah├ú ÔÇô o mic─â comunitate de circa trei sau patru sute de oameni, aflat─â ├«n jungla amazonian─â din Brazilia, al─âturi de care lingvistul american Daniel Everett a tr─âit cu inten╚Ťia de a traduce Biblia. ├Än continuare, a╚Öa cum am promis, voi selecta remarcile lui Everett referitoare la vocabularul acestei limbi, folosind aceea╚Öi surs─â: cartea DonÔÇÖt Sleep, There Are Snakes / S─â nu dormi, s├«nt ╚Öerpi prin preajm─â, publicat─â ├«n 2008, ├«n care lingvistul ├«╚Öi descrie incredibila experien╚Ť─â cultural─â.

Cele mai multe substantive din lexicul Pirah├ú s├«nt foarte simple, ni se spune. Ele nu au prefixe sau sufixe, cu o singur─â excep╚Ťie: un mic grup de litere care se ata╚Öeaz─â doar la cuvintele care desemneaz─â p─âr╚Ťi ale corpului, pentru a preciza posesorul. Nu exist─â num─âr singular sau plural. Nu exist─â substantive cu forme neregulate. ├Än schimb, verbele s├«nt destul de complicate. Fiecare verb poate avea p├«n─â la ╚Öaisprezece sufixe gramaticale (termina╚Ťii) consecutive! Nu toate s├«nt necesare mereu, ├«ns─â num─ârul formelor gramaticale ale unui verb e mult mai mare dec├«t cel din limbile europene ca spaniola sau portugheza, unde un verb are ├«ntre patruzeci ╚Öi cincizeci de forme flexionare.

Cele mai interesante sufixe verbale, ne spune autorul, s├«nt cele ale eviden╚Ťialit─â╚Ťii (ce dovezi are vorbitorul): exist─â trei astfel de grupuri de litere, care se ata╚Öeaz─â la sf├«r╚Öitul verbului deoarece reprezint─â o judecat─â despre ├«ntregul eveniment descris. Astfel, ├«n cultura noastr─â, dac─â cineva ├«ntreab─â ÔÇ×S-a dus X la pescuit?ÔÇŁ, r─âspunsul afirmativ ar putea fi ├«nso╚Ťit de urm─âtoarele comentarii, dac─â trebuie precizat tipul de dovad─â: ÔÇ×Da, a╚Öa am auzitÔÇŁ; ÔÇ×Da, l-am v─âzut plec├«ndÔÇŁ; ÔÇ×Da, de vreme ce barca lui lipse╚ÖteÔÇŁ. Un vorbitor Pirah├ú are la dispozi╚Ťie c├«te un sufix pentru fiecare dintre aceste trei situa╚Ťii (dac─â a auzit, dac─â a v─âzut, dac─â a dedus), nemaifiind necesar un ├«ntreg comentariu.

Un alt lucru interesant ├«n cultura tribului Pirah├ú este absen╚Ťa cuvintelor simple pentru culori. De exemplu, o traducere exact─â a ceea ce un b─â╚Ötina╚Ö Pirah├ú spune c├«nd se refer─â la negru ar fi s├«nge este murdar; albul ÔÇô se vede sau este transparent; ro╚Öu ÔÇô este s├«nge; verde ÔÇô este temporar necopt. Se pare c─â pentru ro╚Öu ╚Öi galben se folosesc acelea╚Öi cuvinte, la fel pentru verde ╚Öi albastru. Aceasta nu ├«nseamn─â, desigur, c─â ace╚Öti oameni nu percep culorile sau c─â le percep diferit, ci doar c─â nu le codific─â verbal prin c├«te un singur cuv├«nt, ci prin mai multe. ╚śi mereu ├«n compara╚Ťie cu ceva din lumea natural─â, din mediul lor ├«nconjur─âtor.

Faptul c─â substantivele nu au singular ╚Öi plural, ci o form─â unic─â se leag─â de un fapt incredibil: absen╚Ťa total─â a numerelor, a numeralelor, deci a ac╚Ťiunii de a num─âra. La fel, nu exist─â cuantificatorii obi╚Önui╚Ťi: orice, fiecare, tot. ├Än schimb, b─â╚Ötina╚Öii folosesc ni╚Öte expresii vagi echivalente cu ni╚Öte/c├«teva, ceva mai mult, o mul╚Ťime. Everett poveste╚Öte c─â membrii tribului l-au rugat s─â ├«i ├«nve╚Ťe s─â numere (├«n portughez─â, limba oficial─â a statului pe teritoriul c─âruia tr─âiesc ╚Öi pe care lingvistul american o cunoa╚Öte), dar nici unul nu reu╚Öea s─â ╚Ťin─â minte. Numeroase experimente ulterioare f─âcute de echipe de psihologi la fa╚Ťa locului au ar─âtat f─âr─â dubii c─â, ├«ntr-adev─âr, nu exist─â nici un fel de form─â de num─ârare. Everett e de p─ârere c─â exist─â o leg─âtur─â ├«ntre absen╚Ťa numerelor ╚Öi absen╚Ťa termenilor simpli pentru culori: numerele s├«nt generaliz─âri care grupeaz─â entit─â╚Ťile ├«n seturi care au ├«n comun mai degrab─â propriet─â╚Ťi aritmetice generale dec├«t propriet─â╚Ťi imediate, referitoare la un anume obiect. Similar, termenii pentru culori se deosebesc de adjective sau alte p─âr╚Ťi de vorbire ├«ntruc├«t implic─â generaliz─âri speciale care ridic─â bariere artificiale ├«n spectrul luminii vizibile. Lingvistul presupune c─â aceste absen╚Ťe s-ar explica prin atitudinea tribului fa╚Ť─â de via╚Ť─â: totul este construit pe un principiu al experien╚Ťei imediate ÔÇô aici ╚Öi acum ÔÇô, care exclude abstractiz─ârile de tipul celor men╚Ťionate.

Curioas─â fiind, atunci, cum se descurc─â tribul cu diviziunile timpului ÔÇô pe care le credeam universale ÔÇô, profesorul Everett ├«mi r─âspunde prin e-mail c─â limba dispune de cuvinte precum zi, noapte, r─âs─ârit, apus, lun─â, lun─â plin─â, iar trecerea anului e marcat─â ├«n rela╚Ťie cu r├«ul Maici, pe malul c─âruia tr─âiesc localnicii: pii├íiso, ÔÇ×low waterÔÇŁ ╚Öi piibiga├şso, ÔÇ×high waterÔÇŁ (literal: ap─â joas─â, ap─â ├«nalt─â ÔÇô echivalentul fluxului ╚Öi refluxului). R├«ul e centrul vie╚Ťii lor, orice referire spa╚Ťial─â f─âc├«ndu-se nu ca la noi, lu├«nd ca punct de reper propriul trup (ÔÇ×st├«ngaÔÇŁ, ÔÇ×dreaptaÔÇŁ), ci r├«ul, ceea ce presupune c─â, ├«n orice moment al vie╚Ťii lor, aborigenii trebuie s─â fie foarte bine orienta╚Ťi ├«n spa╚Ťiu (odat─â, profesorul Everett a luat cu el, ├«n ma╚Öin─â, doi b─â╚Ötina╚Öi, ├«ntr-un ora╚Ö apropiat; singura lor obsesie era s─â afle ├«n ce parte este r├«ul).

Sistemul termenilor care indic─â gradele de rudenie este minimalist, cel mai simplu sistem din lume, dup─â aprecierea lui Everett. Acesta con╚Ťine doar cinci cuvinte. Primul desemneaz─â ├«n mod egal orice p─ârinte, bunic sau persoan─â fa╚Ť─â de care ├«╚Ťi exprimi supunerea, temporar sau permanent, sau de la care ai nevoie de ceva la un moment dat, indiferent dac─â e femeie sau b─ârbat. Un al doilea cuv├«nt are sensul generic de ÔÇ×frateÔÇŁ/ÔÇ×sor─âÔÇŁ (termen neutru, f─âr─â gen, f─âr─â num─âr), ╚Öi poate ├«nsemna inclusiv membru al tribului de aceea╚Öi v├«rst─â sau genera╚Ťie cu vorbitorul. Un al treilea termen ├«nseamn─â ÔÇ×fiuÔÇŁ (literal, ÔÇ×cel care vineÔÇŁ). Al patrulea cuv├«nt ├«nseamn─â ÔÇ×fiic─âÔÇŁ. Ultimul are o palet─â de sensuri, ├«ntre care ÔÇ×copil cu cel pu╚Ťin un p─ârinte decedatÔÇŁ, ÔÇ×copil vitregÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×copil favoritÔÇŁ. Nu exist─â termeni pentru m─âtu╚Ö─â, unchi, v─âr.

Un alt lucru care l-a fascinat imediat pe lingvistul american este absen╚Ťa formulelor pe care le utiliz─âm ├«n socializare. Expresii ca salut, ce mai faci, la revedere, scuze, mul╚Ťumesc, cu pl─âcere, destinate bunei convie╚Ťuiri, s├«nt necunoscute. Membrii tribului formuleaz─â, ├«n general, mesaje de tip ├«ntrebare, afirma╚Ťie sau comand─â. De exemplu, c├«nd un Pirah├ú intr─â ├«n sat, poate zice doar Am venit, dar ├«n general nu zice nimic. Dac─â ├«i dai ceva poate zice A╚Öa sau E bine, dar mai mult cu sensul de a confirma o ├«nvoial─â, nu cu sensul de mul╚Ťumire. Recuno╚Ötin╚Ťa poate fi semnalat─â mai t├«rziu, sub forma unui mic dar sau a unui act de bun─âtate (se poate oferi s─â te ajute s─â cari ceva). Dac─â cineva jigne╚Öte pe altcineva, nu exist─â cuvinte prin care s─â se cear─â iertare. Un Pirah├ú poate spune Am fost r─âu, dar de obicei tace, p─ârerea de r─âu exprim├«ndu-se nu prin cuvinte, ci prin fapte.

Cu copiii mici, Pirah├ú vorbesc normal, nu folosesc acel ÔÇ×baby-talkÔÇŁ (vorbire mai lent─â, intona╚Ťie ├«ndulcit─â etc.) pe care ├«l cunoa╚Ötem ╚Öi ├«l folosim cu to╚Ťii. Nu cunosc depresia, epuizarea, anxietatea extrem─â ╚Öi atacul de panic─â at├«t de familiare ├«n societ─â╚Ťile industrializate ÔÇô de fapt, constat─â Everett, nici nu au cuv├«nt pentru ÔÇ×├«ngrijorareÔÇŁ. Motive au ╚Öi ei: trebuie s─â v├«neze zilnic (nu conserv─â hrana), au o rat─â ridicat─â a mortalit─â╚Ťii infantile din cauza malariei ╚Öi a diverselor infec╚Ťii (nu dispun de medicamentele lumii noastre), se lupt─â cu reptile ╚Öi insecte, alte triburi ├«i invadeaz─â c├«teodat─â, speran╚Ťa de via╚Ť─â e ├«n jur de patruzeci de ani, deci au parte de presiune psihic─â. O echip─â de psihologi de la Departamentul de ╚śtiin╚Ťe Cognitive al MIT a comentat, ├«n urma unei vizite, c─â tribul Pirah├ú este cel mai fericit popor din c├«te a v─âzut vreodat─â: timpul pe care un Pirah├ú obi╚Önuit ├«l petrece z├«mbind ╚Öi r├«z├«nd se m─âsoar─â ╚Öi se compar─â cu num─ârul de minute pe care membrii altor societ─â╚Ťi din Europa sau America le petrec z├«mbind sau r├«z├«nd, iar astfel se pot trage concluzii despre gradul de fericire al unei comunit─â╚Ťi.

Daniel Everett este lingvist de tradi╚Ťie sapirian─â, dintre aceia care cred c─â limba unui popor trebuie studiat─â numai ├«n leg─âtur─â cu cultura acestuia, din cauza numeroaselor determin─âri reciproce. ├Äns─â reflec╚Ťiile sale de natur─â antropologic─â asupra limbii ╚Öi tribului Pirah├ú vor fi subiectul articolului viitor.

Laura Carmen Cu╚Ťitaru este conferen╚Ťiar la Literele ie╚Öene, specializat─â ├«n lingvistic─â american─â.

p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supravie╚Ťui oare modelul economic german r─âzboiului purtat de pre╚Öedintele rus Vladimir Putin ├«mpotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Toc─âni╚Ť─â de vin
Numite, ├«n englez─â, SOT (ÔÇ×slips-of-the-tongueÔÇŁ), gre╚Öelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grab─â sau sub imperiul emo╚Ťiilor, s├«nt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.