Vocabular ╚Öi percep╚Ťii temporale

Vocabular ╚Öi percep╚Ťii temporale jpeg

├Än luna decembrie a anului 1928, Edward Sapir, lingvist-antropolog american, sus╚Ťine, ├«ntr-o conferin╚Ť─â celebr─â din New York City, c─â omul se afl─â la cheremul limbii ├«n care se exprim─â comunitatea din care face parte. C─â lumea real─â este, ├«n mare m─âsur─â, construit─â incon╚Ötient pe obi╚Önuin╚Ťele lingvistice ale grupului. C─â tot ceea ce vedem, auzim ╚Öi sim╚Ťim ├«n genere este dictat de limba care ne-a fost transmis─â ╚Öi care ne predispune la anumite tipuri de interpretare a realit─â╚Ťii. ├Än alt─â parte, Sapir declar─â c─â diversele categorii gramaticale (genul, cazul sau timpul) ne fac s─â proiect─âm incon╚Ötient aceste a╚Ötept─âri implicite asupra c├«mpului experien╚Ťei. C─â nu experien╚Ťa ne face s─â le descoperim, ci ne s├«nt mai degrab─â impuse, cu tiranie, de formele limbii, care ne orienteaz─â apoi percep╚Ťia ╚Öi comportamentul. De exemplu, cineva deseneaz─â ni╚Öte linii de diverse forme, iar noi le percepem ca fiind drepte, str├«mbe, curbe sau ├«n zigzag, numai din cauza sugestivit─â╚Ťii clasificatorii a termenilor lingvistici ├«n╚Öi╚Öi.

B.L. Whorf, inginer chimist care ├«╚Öi c├«╚Ötig─â traiul investig├«nd incendii pentru companiile de asigurare, e fascinat de ideile lui Sapir, care par s─â ├«i confirme ni╚Öte b─ânuieli ivite ├«n urma anchetelor sale: comportamentul nes─âbuit al celor care dau foc ├«n mod neinten╚Ťionat e, ├«n mare parte, influen╚Ťat de diverse cuvinte. De exemplu, faptul c─â ni╚Öte containere de benzin─â s├«nt goale ├«i face pe oameni s─â fie neglijen╚Ťi cu ╚Ťig─ârile. Aceea╚Öi neglijen╚Ť─â e provocat─â de faptul c─â t─âb─âc─âriile deverseaz─â resturi animale (care eman─â gaz inflamabil) ├«n bazine de ap─â. Aceste observa╚Ťii vizeaz─â vocabularul, ├«ns─â Whorf merge mult mai departe. El sus╚Ťine c─â gramatica unei limbi e mult mai mult dec├«t un simplu instrument de expresie a ideilor: de fapt, le modeleaz─â, e un program care ghideaz─â activitatea mental─â ╚Öi analiza impresiilor. Felul ├«n care percepem lumea ├«nconjur─âtoare este dictat de limba noastr─â matern─â, categoriile acesteia impun├«ndu-ne s─â descriem ╚Öi s─â interpret─âm realitatea ├«n tot at├«tea feluri c├«te limbi exist─â pe planet─â. De aici rezult─â c─â o descriere a lumii cu adev─ârat liber─â, obiectiv─â, nu este posibil─â c├«t─â vreme g├«ndirea este turnat─â ├«n forme (lingvistice) fixe, preexistente.

Aceast─â teorie a relativismului (Sapir) sau determinismului (Whorf) lingvistic a r─âmas ├«n istorie sub numele de Ipoteza Sapir-Whorf, iar al─âturarea numelor te face s─â te g├«nde╚Öti la o elaborare ├«n comun, fapt care, ├«n realitate, nu s-a ├«nt├«mplat. ├Äntre cei doi exist─â, ├«ns─â, un alt tip de asociere: bolnav de inim─â, Sapir ├«╚Öi ia, ├«n 1937, un an sabatic de la Universitatea Yale, unde preda antropologie, iar Whorf, cu 13 ani mai t├«n─âr, ├«l supline╚Öte (Sapir va muri doi ani mai t├«rziu, la v├«rsta de 55 de ani, urmat fiind, peste al╚Ťi doi, de Whorf ├«nsu╚Öi, bolnav de cancer).

Whorf aduce diverse argumente ├«n sprijinul afirma╚Ťiilor sale. Un exemplu vizeaz─â modul ├«n care este exprimat─â categoria timpului ├«n limba amerindienilor Hopi, ├«n contrast cu limbile europene. ├Än acestea din urm─â, timpul este v─âzut ca o succesiune de evenimente grupabile ├«n trecut, prezent ╚Öi viitor; ca ╚Öi spa╚Ťiul, timpul este cuantificabil ╚Öi ├«mp─âr╚Ťit ├«n unit─â╚Ťi (de la nanosecunde la eoni). ├Än schimb, Hopi ar fi o limb─â f─âr─â timp (timeless), ├«n care ├«mp─âr╚Ťirilor europene le-ar corespunde markeri epistemici: raportarea direct─â ÔÇô pentru trecut, a╚Öteptarea (expectation) ÔÇô pentru viitor ╚Öi forma nomic─â (cu validitate general─â) ÔÇô pentru prezent, ceea ce ar ar─âta c─â vorbitorii ei nativi percep altfel timpul. (├Än parantez─â fie spus, aceste afirma╚Ťii ╚Öi altele au fost contrazise ├«n anii ÔÇÖ70 ╚Öi ÔÇÖ80 de studiile lui Helmut Gipper ╚Öi ale lui Ekkehart Maalotki, din care rezult─â c─â Hopi au diviziuni calendaristice ale timpului destul de sofisticate.)

Ipoteza cunoa╚Öte, ├«ncep├«nd cu anii ÔÇÖ90, un succes din ce ├«n ce mai mare, ajung├«nd ├«n domenii conexe interdisciplinare (psihologie cognitivist─â, economie comportamental─â); un film sci-fi, Primul contact (Arrival), e bazat ├«n ├«ntregime pe o dezvoltare contemporan─â a acestei ipoteze (voi rezerva un articol ├«ntreg subiectului). Problema timpului, ├«n special, fascineaz─â. Lera Boroditsky, cu care v-a╚Ťi familiarizat deja ├«n articolele anterioare din Dilema veche, studiaz─â modul ├«n care vorbitorii de englez─â percep timpul. Ea arat─â c─â ace╚Ötia folosesc metafore spa╚Ťiale temporale (viitorul e ├«n fa╚Ť─â, trecutul e ├«n spate), ├«n contrast cu vorbitorii de chinez─â mandarin, care utilizeaz─â metafore spa╚Ťiale verticale (viitorul fiind ├«n sus, iar trecutul ├«n jos). ├Äntr-unul dintre experimentele desf─â╚Öurate la Universitatea Stanford, mai multe fotografii care arat─â trecerea timpului (de exemplu, un om care ├«mb─âtr├«ne╚Öte) trebuie aranjate cronologic, pe o mas─â, de c─âtre subiec╚Ťi vorbitori de diverse limbi. Vorbitorii de englez─â le-au aranjat de la st├«nga la dreapta, vorbitorii de ebraic─â ÔÇô de la dreapta la st├«nga (cum ╚Öi scriu), iar membrii tribului australian Kuuk Thaayorre (despre care am scris anterior, ├«n articolul despre orientarea spa╚Ťial─â) au aranjat pozele de la est la vest: dac─â se aflau cu fa╚Ťa la sud, pozele erau ├«n╚Öirate de la st├«nga la dreapta, ╚Öi invers, dac─â erau cu fa╚Ťa la nord. Dac─â aveau fa╚Ťa spre est, fotografiile erau aranjate pe mas─â de sus ├«n jos (├«nspre corp), ╚Öi invers, dac─â st─âteau cu fa╚Ťa spre vest.

Aceste fapte ar demonstra c─â vorbitorii din culturi diferite v─âd timpul diferit. Cele mai simple aspecte de percep╚Ťie temporal─â pot fi afectate de limb─â, spune Boroditsky, cit├«nd un experiment ├«n care se compar─â exprimarea verbal─â a duratei ├«n limbile englez─â, spaniol─â ╚Öi greac─â: englezii vorbesc despre durat─â folosind termeni care arat─â lungimea (A fost o conversa╚Ťie scurt─â; ├Änt├«lnirea nu a fost lung─â), ├«n timp ce spaniolii ╚Öi grecii prefer─â s─â foloseasc─â termeni care arat─â cantitatea (cuvinte ca much/mult, big/mare). C├«nd li se cere s─â estimeze timpul ├«n care o linie dispare de pe un ecran, vorbitorii de englez─â cred c─â o linie mai lung─â r─âm├«ne pe ecran mai mult timp, ceea ce ├«nseamn─â c─â s├«nt influen╚Ťa╚Ťi de faptul c─â ei exprim─â timpul folosind termeni care arat─â lungimea. Vorbitorii greci trebuie s─â estimeze durata golirii unui container, pe ecran; ei cred c─â acel container care e mai plin r─âm├«ne pe ecran mai mult timp, lucru care ar demonstra c─â s├«nt influen╚Ťa╚Ťi de modul ├«n care descriu ei timpul (cu termeni cantitativi).

Un experiment similar, cu concluzii similare, e descris de Emanuel Bylund ╚Öi Panos Athanasopoulos. Cei doi lingvi╚Öti precizeaz─â c─â, ├«n spaniol─â, timpul e descris cu termeni pentru volum (spaniolii spun o pauz─â mic─â), pe c├«nd, ├«n suedez─â, cu termeni pentru distan╚Ť─â (o pauz─â scurt─â). Pe ecranul unui computer, subiec╚Ťilor spanioli ╚Öi suedezi li se arat─â anima╚Ťii ale unei linii care cre╚Öte ├«ncet timp de trei secunde, numai c─â linia nu are lungimi identice de fiecare dat─â, iar subiec╚Ťii trebuie s─â estimeze durata. Suedezii par s─â aib─â probleme mai mari dec├«t spaniolii pentru c─â, explic─â experimentatorii, se a╚Öteapt─â ca o linie mai lung─â s─â indice o durat─â mai mare. ├Än schimb, spaniolii se descurc─â bine pentru c─â nu se las─â influen╚Ťa╚Ťi de lungimea liniei. Anima╚Ťia se schimb─â apoi: un vas este umplut ├«ncet cu un lichid, numai c─â nivelul nu coincide de fiecare dat─â. De data aceasta, spaniolii s├«nt cei care au probleme cu estimarea duratei, fiindc─â se a╚Öteapt─â ca un volum mai mare s─â se coreleze cu o durat─â mai lung─â; suedezii se descurc─â mai bine, nefiind influen╚Ťa╚Ťi de volum (noi, ├«n schimb, nu am fi subiec╚Ťi buni: zicem at├«t pauz─â mare/pauz─â mic─â, c├«t ╚Öi pauz─â lung─â/pauz─â scurt─â!).

Astfel de experimente, destul de dificil de conceput, s├«nt ╚Öi mai greu de interpretat, pentru c─â o mul╚Ťime de lucruri inaccesibile experimentatorilor se pot petrece ├«n mintea subiec╚Ťilor. Indiferent cum ai exprima timpul din punct de vedere lingvistic, ├«n realitate el e asociat mereu cu spa╚Ťiul, ╚Öi invers. De exemplu: De la Ia╚Öi la Bucure╚Öti s├«nt ╚Öase ore. (Asocierea ╚Ťine de logic─â, nu de limb─â, fapt demonstrat de formula distan╚Ťei, de la orele de fizic─â: d = v x t ) Linia de pe ecran, ├«n experimente, merge de la st├«nga la dreapta (distan╚Ť─â), sau de jos ├«n sus (volum), ceea ce e acela╚Öi lucru: te g├«nde╚Öti la spa╚Ťiul acoperit. ├Än plus, un subiect inteligent ├«╚Öi d─â seama c─â viteza procesului e un factor important ╚Öi poate s─â numere ├«n g├«nd secundele scurse, indiferent de vitez─â, ca s─â aprecieze timpul mai corect. Ideea e c─â prea mul╚Ťi factori s├«nt ├«n joc (avem de-a face cu mintea uman─â, e ╚Öi firesc) ca s─â atribui rezultatele experimentului limbii materne a subiec╚Ťilor. Oricum ar fi, sistemul lingvistic din creierul nostru nu trebuie confundat cu g├«ndirea de care dispunem. O astfel de suprapunere, clar─â ╚Öi explicit─â, va fi supus─â aten╚Ťiei cititorului ├«n articolul viitor.

Laura Carmen Cu╚Ťitaru este conferen╚Ťiar la Literele ie╚Öene, specializat─â ├«n lingvistic─â american─â.

Foto: femei Hopi (wikimedia commons)

p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supravie╚Ťui oare modelul economic german r─âzboiului purtat de pre╚Öedintele rus Vladimir Putin ├«mpotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Toc─âni╚Ť─â de vin
Numite, ├«n englez─â, SOT (ÔÇ×slips-of-the-tongueÔÇŁ), gre╚Öelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grab─â sau sub imperiul emo╚Ťiilor, s├«nt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.