Viitorul furat al Rusiei

Joschka FISCHER
Publicat în Dilema Veche nr. 934 din 3 – 9 martie 2022
Viitorul furat al Rusiei jpeg

Președintele rus Vladimir Putin a ales. A adus războiul în Ucraina. Europa se află într-un moment de cumpănă. Pentru prima oară după războaiele din Balcani din 1990, care s-au limitat la regiunea Iugoslaviei în curs de dezintegrare, continentul se confruntă din nou cu bombardarea orașelor și cu divizii de tancuri în mișcare. Doar că, de data aceasta, ostilitățile au fost începute de o superputere nucleară.

Ordonînd invazia, Putin dovedește o crasă nesocotire a tratatelor internaționale și a dreptului internațional. În Europa nu s-a mai petrecut așa ceva din perioada lui Hitler. Potrivit recentelor declarații ale lui Putin, Ucraina nu are dreptul să existe ca stat suveran – chiar dacă este membră a Națiunilor Unite, a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa și a Consiliului Europei, și chiar dacă Rusia însăși i-a recunoscut independența (sub Boris Elțîn).

Putin susține acum că Ucraina este o parte inseparabilă a Rusiei. Și nu-i pasă de ceea ce crede vasta majoritate a ucrainenilor; tot ce contează sînt măreția și prestigiul internațional al Rusiei. Dar să nu înțelegem greșit: Putin vrea mai mult decît Ucraina. Războiul său vizează întregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilității granițelor. În încercarea sa de a retrasa cu forța granițele, el speră să revoce proiectul european și să redea Rusiei rolul de putere preeminentă – în Europa de Est, cel puțin. Umilințele anilor 1990 vor fi șterse, iar Rusia va deveni din nou o putere globală, la egalitate cu SUA și China.

Pentru Putin, Ucraina nu are o tradiție de statalitate și a devenit un simplu instrument al expansionismului NATO și american, reprezentînd astfel un risc la adresa securității Rusiei. Mai mult de atît, cu ocazia unui discurs bizar, ținut cu o zi înainte ca trupele sale să treacă granița, Putin a susținut că Ucraina încearcă să obțină arme nucleare. De fapt, cînd Uniunea Sovietică s-a dezmembrat, la începutul anilor 1990, Ucraina – posesoarea, la acea vreme, a celui de-al treilea arsenal nuclear ca mărime din lume – a predat armele nucleare Rusiei, cu susținerea diplomatică activă a „maleficelor“ State Unite.

Ucraina a făcut acest gest deoarece i s-au oferit „garanții“ de integritate teritorială, prin Memorandumul de la Budapesta din 5 decembrie 1994. Documentul a fost semnat de puterile garante: SUA, Marea Britanie și Rusia, alături de Ucraina, Belarus și Kazahstan (ultimele două renunțaseră la arsenalele nucleare reduse, moștenite de la URSS).

În contextul acestor fapte istorice, declarațiile lui Putin sînt absurde. Principalul său obiectiv e, evident, să justifice invadarea Ucrainei în fața propriului său popor. Dacă rușii de rînd ar avea de ales între un război pentru dominație în Europa de Est și o viață mai bună, mai prosperă, acasă, ar alege varianta din urmă – și Putin știe asta. După cum s-a întîmplat de atîtea ori în istoria Rusiei, viitorul cetățenilor e confiscat de conducătorii țării.

1e9c0ff76113522eea6d75468b269ee42 1 super1 jpg jpeg

Ascensiunea Rusiei ca putere globală din secolele al XIX-lea și al XX-lea a provocat numeroase tragedii, nu numai pentru vecinii pe care i-a subjugat și i-a asimilat treptat, dar și pentru propriul popor. Acest trecut ar trebui să fie luat în seamă, mai ales de către conducătorii actuali ai Chinei, avînd în vedere faptul că Rusia imperială a anexat de la chinezi mai mult teritoriu decît de la oricine altcineva.

Ceea ce Putin nu pare să realizeze este că îndelungata politică rusească de dominare a altor popoare din sfera sa de influență determină alte țări să profite de orice ocazie pentru a evada din închisoarea geopolitică a Kremlinului, la adăpostul protecției NATO. Extinderea către Est a Alianței de după 1989 confirmă această dinamică. Ucraina vrea să adere la NATO, dar nu fiindcă NATO urmărește să atace Rusia, ci fiindcă Rusia și-a arătat în tot mai mare măsură intenția de a ataca Ucraina. Ceea ce a și făcut.

Merită să ne amintim că, în anii 1990, propaganda rusă acuza Vestul că ar urzi tot felul de planuri malefice. Nici unul dintre aceste scenarii nu s-a adeverit la acea vreme, cînd Rusia era la pămînt, deoarece un astfel de complot al Vestului pur și simplu nu a existat. Toate acuzațiile s-au dovedit a fi aberații alarmiste.

Proiectul imperial al Rusiei a fost întotdeauna un amestec de sărăcie pe plan intern, opresiune brutală, paranoia bombastică și aspirații la statutul de putere mondială. Și totuși, acest proiect s-a dovedit extrem de rezistent la modernizare – nu numai sub conducerea țarilor și, mai apoi, a lui Lenin și a lui Stalin, dar și sub Putin.

Să comparăm economia Rusiei cu cea a Chinei. Ambele sisteme sînt autoritare, dar venitul pe cap de locuitor al Chinei a crescut considerabil, în vreme ce standardele de viață din Rusia au scăzut. Istoric vorbind, Putin proiectează Rusia înapoi în secolul al XIX-lea, în căutarea gloriei trecute, în timp ce China se îndreaptă cu viteză spre statutul de superputere decisivă a secolului XXI. China s-a modernizat din punct de vedere economic și tehnologic cu o viteză fără precedent – Putin a direcționat veniturile provenite din exportul de energie către armată, furînd o dată în plus viitorul poporului rus.

Ucraina a încercat să iasă din ciclul nesfîrșit al sărăciei, opresiunii și ambițiilor imperiale, orientîndu-se în tot mai mare măsură spre Europa. O democrație liberală în stil european care ar funcționa în Ucraina ar periclita regimul autoritar al lui Putin. Cetățenii ruși s-ar întreba – pe sine și pe conducătorii lor: „De ce nu și noi?“.

Iar Putin nu ar avea un răspuns bun la îndemînă – și știe asta. De aceea, Rusia se află astăzi în Ucraina.

Joschka Fischer, ministru de Externe și vicecancelar al Germaniei din 1998 pînă în 2005, a fost președintele Partidului Verzilor german pentru aproape douăzeci de ani.

©Project Syndicate, 2022

traducere de Matei PLEŞU

p 22 WC jpg
„Noua Ideocrație” și Eterna Idiocrație
În locul pe care credința (frica de Dumnezeu) îl ocupa în sufletul individual a rămas un gol, o gaură neagră.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm – artistul din fața fotojurnalistului
Fotojurnaliștilor le-aș spune să se concentreze pe fericirea din lume, să rămînă curioși și puternici, să lucreze constant, să fie empatici cu oamenii – însă toate acestea ar trebui să fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
„În cultură, ca și în parlament, oamenii se înjură la tribună și se împacă la bufet.“
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveală fragilitatea și disfuncționalitatea rețelelor alimentare mondiale.
Epurări şi maculări jpeg
Consecințele nehotărîrii și iluziilor Vestului în raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa să oprească finanțarea războiului lui Putin?
E oare corect ca țările europene să continue să-i plătească Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, cînd ele știu că în felul acesta finanțează un război de agresiune împotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din viaţă, la vîrsta venerabilă de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale fără pereche, personalitate care a marcat cu consecvenţă, zeci și zeci de de ani, viaţa culturală și politică atît din România, cît şi din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educației în România
Aud la răstimpuri melancolicul oftat cum că nu se mai face carte „ca pe vremuri” – vremurile fiind cele de dinainte de Revoluție.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se îndreaptă spre o altă gravă umilire istorică, în urma căreia va petrece ani – dacă nu decenii – cerîndu-și scuze și reparînd ceea ce a făcut.
Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi împotriva lui Macron se aseamănă cu cele enumerate de votanții americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce „tic tac” și nu „tac tic”? jpeg
De ce „tic-tac” și nu „tac-tic”?
Experimentele care implică cuvinte sau expresii inventate scot la iveală lucruri fascinante despre relația dintre limbă și minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificultăți cu care se confruntă femeile în ascensiunea politică constau în responsabilitățile ce țin de familie, constrîngerile de timp,  standarde mai înalte privind femeile care intenționează să candideze, stereotipurile de gen, lipsa încrederii de sine, o rețea fragilă de sprijin, hărțuirea online și în social media.
Disuasiunea nucleară după Ucraina jpeg
Disuasiunea nucleară după Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asistăm la o recidivă teribilă a rasismului postimperial.
„Cei doi vor fi un trup“ jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nouă formă de societate civilă, mai fragmentată, dar mai conștientă de sine, formată din grupuri de cetățeni capabili să se informeze independent, să-și construiască propriile poziții, dar mai ales să acționeze în opoziție cu statul și cu elita birocratică.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
„Întrebarea e cine conduce lumea. Numai războiul poate decide cu adevărat.“
„Acționăm împreună pentru securizarea teritoriului NATO” – interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la București jpeg
„Acționăm împreună pentru securizarea teritoriului NATO” – interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la București
„Permiteți-mi să spun foarte clar un lucru: acesta este războiul lui Vladimir Putin. Putin a început și a dezlănțuit acest război.”
Comunicarea muzicală jpeg
Comunicarea muzicală
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de strămoș al limbajului, cu loc între funcțiile emisferei drepte, care se relaționează cu empatia și comuniunea, nu cu competiția și divizarea.
Alegerile libertății din Ungaria jpeg
Alegerile libertății din Ungaria
În ultimii zece ani, Orbán a transformat Ungaria într-o „democrație iliberală” în care vocea sa e singura care reprezintă poporul.
Cum vindeci o traumă? jpeg
Cum vindeci o traumă?
Multe statistici trag semnale de alarmă asupra sănătății mentale la nivel global, iar întrebarea cu răspuns evident – „Suferim o traumă socială colectivă?” – naște una al cărei răspuns e departe de a fi unul clar: „Cum ne vom vindeca?”.
Despre plafonarea prețurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei jpeg
Despre plafonarea prețurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei
Oamenii consumă și sînt sclavii mărfurilor. Nu există o limită a consumului în afara celei oferite de preț.

HIstoria.ro

image
„Micile Rome” - Așezările coloniștilor romani în Dacia
După cucerire, teritoriul unei noi provincii era împărțit administrativ și guvernat după principiile dreptului roman. Elementele principale ale romanizării au fost armata, administrația, coloniștii, dreptul roman, veteranii și școlile create în provincii. Armata avea legături permanente cu autohtonii, unii dintre ei înrolându-se în trupă imediat după cucerire, în provinciile lor sau fiind trimiși în altele, chiar departe: trupe auxiliare formate din daci, imediat după cucerire, au fost trimise u
image
Bătălia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.