Viitorul furat al Rusiei

Joschka FISCHER
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 934 din 3 ÔÇô 9 martie 2022
Viitorul furat al Rusiei jpeg

Pre╚Öedintele rus Vladimir Putin a ales. A adus r─âzboiul ├«n Ucraina. Europa se afl─â ├«ntr-un moment de cump─ân─â. Pentru prima oar─â dup─â r─âzboaiele din Balcani din 1990, care s-au limitat la regiunea Iugoslaviei ├«n curs de dezintegrare, continentul se confrunt─â din nou cu bombardarea ora╚Öelor ╚Öi cu divizii de tancuri ├«n mi╚Öcare. Doar c─â, de data aceasta, ostilit─â╚Ťile au fost ├«ncepute de o superputere nuclear─â.

Ordon├«nd invazia, Putin dovede╚Öte o cras─â nesocotire a tratatelor interna╚Ťionale ╚Öi a dreptului interna╚Ťional. ├Än Europa nu s-a mai petrecut a╚Öa ceva din perioada lui Hitler. Potrivit recentelor declara╚Ťii ale lui Putin, Ucraina nu are dreptul s─â existe ca stat suveran ÔÇô chiar dac─â este membr─â a Na╚Ťiunilor Unite, a Organiza╚Ťiei pentru Securitate ╚Öi Cooperare ├«n Europa ╚Öi a Consiliului Europei, ╚Öi chiar dac─â Rusia ├«ns─â╚Öi i-a recunoscut independen╚Ťa (sub Boris El╚Ť├«n).

Putin sus╚Ťine acum c─â Ucraina este o parte inseparabil─â a Rusiei. ╚śi nu-i pas─â de ceea ce crede vasta majoritate a ucrainenilor; tot ce conteaz─â s├«nt m─âre╚Ťia ╚Öi prestigiul interna╚Ťional al Rusiei. Dar s─â nu ├«n╚Ťelegem gre╚Öit: Putin vrea mai mult dec├«t Ucraina. R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor. ├Än ├«ncercarea sa de a retrasa cu for╚Ťa grani╚Ťele, el sper─â s─â revoce proiectul european ╚Öi s─â redea Rusiei rolul de putere preeminent─â ÔÇô ├«n Europa de Est, cel pu╚Ťin. Umilin╚Ťele anilor 1990 vor fi ╚Öterse, iar Rusia va deveni din nou o putere global─â, la egalitate cu SUA ╚Öi China.

Pentru Putin, Ucraina nu are o tradi╚Ťie de statalitate ╚Öi a devenit un simplu instrument al expansionismului NATO ╚Öi american, reprezent├«nd astfel un risc la adresa securit─â╚Ťii Rusiei. Mai mult de at├«t, cu ocazia unui discurs bizar, ╚Ťinut cu o zi ├«nainte ca trupele sale s─â treac─â grani╚Ťa, Putin a sus╚Ťinut c─â Ucraina ├«ncearc─â s─â ob╚Ťin─â arme nucleare. De fapt, c├«nd Uniunea Sovietic─â s-a dezmembrat, la ├«nceputul anilor 1990, Ucraina ÔÇô posesoarea, la acea vreme, a celui de-al treilea arsenal nuclear ca m─ârime din lume ÔÇô a predat armele nucleare Rusiei, cu sus╚Ťinerea diplomatic─â activ─â a ÔÇ×maleficelorÔÇť State Unite.

Ucraina a f─âcut acest gest deoarece i s-au oferit ÔÇ×garan╚ŤiiÔÇť de integritate teritorial─â, prin Memorandumul de la Budapesta din 5 decembrie 1994. Documentul a fost semnat de puterile garante: SUA, Marea Britanie ╚Öi Rusia, al─âturi de Ucraina, Belarus ╚Öi Kazahstan (ultimele dou─â renun╚Ťaser─â la arsenalele nucleare reduse, mo╚Ötenite de la URSS).

├Än contextul acestor fapte istorice, declara╚Ťiile lui Putin s├«nt absurde. Principalul s─âu obiectiv e, evident, s─â justifice invadarea Ucrainei ├«n fa╚Ťa propriului s─âu popor. Dac─â ru╚Öii de r├«nd ar avea de ales ├«ntre un r─âzboi pentru domina╚Ťie ├«n Europa de Est ╚Öi o via╚Ť─â mai bun─â, mai prosper─â, acas─â, ar alege varianta din urm─â ÔÇô ╚Öi Putin ╚Ötie asta. Dup─â cum s-a ├«nt├«mplat de at├«tea ori ├«n istoria Rusiei, viitorul cet─â╚Ťenilor e confiscat de conduc─âtorii ╚Ť─ârii.

1e9c0ff76113522eea6d75468b269ee42 1 super1 jpg jpeg

Ascensiunea Rusiei ca putere globală din secolele al XIX-lea și al XX-lea a provocat numeroase tragedii, nu numai pentru vecinii pe care i-a subjugat și i-a asimilat treptat, dar și pentru propriul popor. Acest trecut ar trebui să fie luat în seamă, mai ales de către conducătorii actuali ai Chinei, avînd în vedere faptul că Rusia imperială a anexat de la chinezi mai mult teritoriu decît de la oricine altcineva.

Ceea ce Putin nu pare s─â realizeze este c─â ├«ndelungata politic─â ruseasc─â de dominare a altor popoare din sfera sa de influen╚Ť─â determin─â alte ╚Ť─âri s─â profite de orice ocazie pentru a evada din ├«nchisoarea geopolitic─â a Kremlinului, la ad─âpostul protec╚Ťiei NATO. Extinderea c─âtre Est a Alian╚Ťei de dup─â 1989 confirm─â aceast─â dinamic─â. Ucraina vrea s─â adere la NATO, dar nu fiindc─â NATO urm─âre╚Öte s─â atace Rusia, ci fiindc─â Rusia ╚Öi-a ar─âtat ├«n tot mai mare m─âsur─â inten╚Ťia de a ataca Ucraina. Ceea ce a ╚Öi f─âcut.

Merit─â s─â ne amintim c─â, ├«n anii 1990, propaganda rus─â acuza Vestul c─â ar urzi tot felul de planuri malefice. Nici unul dintre aceste scenarii nu s-a adeverit la acea vreme, c├«nd Rusia era la p─âm├«nt, deoarece un astfel de complot al Vestului pur ╚Öi simplu nu a existat. Toate acuza╚Ťiile s-au dovedit a fi abera╚Ťii alarmiste.

Proiectul imperial al Rusiei a fost ├«ntotdeauna un amestec de s─âr─âcie pe plan intern, opresiune brutal─â, paranoia bombastic─â ╚Öi aspira╚Ťii la statutul de putere mondial─â. ╚śi totu╚Öi, acest proiect s-a dovedit extrem de rezistent la modernizare ÔÇô nu numai sub conducerea ╚Ťarilor ╚Öi, mai apoi, a lui Lenin ╚Öi a lui Stalin, dar ╚Öi sub Putin.

S─â compar─âm economia Rusiei cu cea a Chinei. Ambele sisteme s├«nt autoritare, dar venitul pe cap de locuitor al Chinei a crescut considerabil, ├«n vreme ce standardele de via╚Ť─â din Rusia au sc─âzut. Istoric vorbind, Putin proiecteaz─â Rusia ├«napoi ├«n secolul al XIX-lea, ├«n c─âutarea gloriei trecute, ├«n timp ce China se ├«ndreapt─â cu vitez─â spre statutul de superputere decisiv─â a secolului XXI. China s-a modernizat din punct de vedere economic ╚Öi tehnologic cu o vitez─â f─âr─â precedent ÔÇô Putin a direc╚Ťionat veniturile provenite din exportul de energie c─âtre armat─â, fur├«nd o dat─â ├«n plus viitorul poporului rus.

Ucraina a ├«ncercat s─â ias─â din ciclul nesf├«r╚Öit al s─âr─âciei, opresiunii ╚Öi ambi╚Ťiilor imperiale, orient├«ndu-se ├«n tot mai mare m─âsur─â spre Europa. O democra╚Ťie liberal─â ├«n stil european care ar func╚Ťiona ├«n Ucraina ar periclita regimul autoritar al lui Putin. Cet─â╚Ťenii ru╚Öi s-ar ├«ntreba ÔÇô pe sine ╚Öi pe conduc─âtorii lor: ÔÇ×De ce nu ╚Öi noi?ÔÇť.

Iar Putin nu ar avea un r─âspuns bun la ├«ndem├«n─â ÔÇô ╚Öi ╚Ötie asta. De aceea, Rusia se afl─â ast─âzi ├«n Ucraina.

Joschka Fischer, ministru de Externe și vicecancelar al Germaniei din 1998 pînă în 2005, a fost președintele Partidului Verzilor german pentru aproape douăzeci de ani.

┬ęProject Syndicate, 2022

traducere de Matei PLE┼×U

p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.
Cum vindeci o traum─â? jpeg
Cum vindeci o traum─â?
Multe statistici trag semnale de alarm─â asupra s─ân─ât─â╚Ťii mentale la nivel global, iar ├«ntrebarea cu r─âspuns evident ÔÇô ÔÇ×Suferim o traum─â social─â colectiv─â?ÔÇŁ ÔÇô na╚Öte una al c─ârei r─âspuns e departe de a fi unul clar: ÔÇ×Cum ne vom vindeca?ÔÇŁ.
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei jpeg
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei
Oamenii consum─â ╚Öi s├«nt sclavii m─ârfurilor. Nu exist─â o limit─â a consumului ├«n afara celei oferite de pre╚Ť.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×Micile RomeÔÇŁ - A╚Öez─ârile coloni╚Ötilor romani ├«n Dacia
Dup─â cucerire, teritoriul unei noi provincii era ├«mp─âr╚Ťit administrativ ╚Öi guvernat dup─â principiile dreptului roman. Elementele principale ale romaniz─ârii au fost armata, administra╚Ťia, coloni╚Ötii, dreptul roman, veteranii ╚Öi ╚Öcolile create ├«n provincii. Armata avea leg─âturi permanente cu autohtonii, unii dintre ei ├«nrol├óndu-se ├«n trup─â imediat dup─â cucerire, ├«n provinciile lor sau fiind trimi╚Öi ├«n altele, chiar departe: trupe auxiliare formate din daci, imediat dup─â cucerire, au fost trimise u
image
B─ât─âlia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.