Victima e vinovată – și alte prejudecăți

Publicat în Dilema Veche nr. 848 din 9 - 15 iulie 2020
Victima e vinovată – și alte prejudecăți jpeg

„Bă, tu înțelegi? Ele trebuie altoite! Nu instig la violență, bă, tîmpito, astea-s figuri de stil. Știi ce zic? Preventiv! Nu se poate să ajungi sclavete. Fii atent la mine, bă! Prima oară cînd aia te-a certat, te-a persiflat sau ți-a răspuns în nas, la vreo masă în public, jap! De față cu toată lumea, în secunda doi. Și amețitele din jur vor lua aminte!” – cam așa perora, în urmă cu cîteva luni, o starletă de YouTube, Dana Budeanu. Pentru declarațiile ei, Centrul FILIA a făcut plîngere la Parchet, pe motiv de incitare la violență domestică, însă, potrivit ziarului Libertatea, după trei luni de la deschiderea dosarului, deși procurorii urmăresc fapta penal, încă „n-au găsit suspectul”.

„Stadiul anchetei este in rem. S-a început urmărirea penală cu privire la faptă, dar nu s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale. În acest moment, nu există nici un suspect în cauză. Se efectuează cercetări pentru a se afla adevărul și a fi stabilite toate circumstanțele cauzei”, a declarat, pentru ziarul Libertatea, Călin Radu Bogdan, purtător de cuvînt al Parchetului de pe lîngă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Recent s-a ițit și varianta masculină a Danei Budeanu – vlogger-ul Alexandru Bălan, zis Colo, care, și-a pus și el pe tapet cîte ceva din filosofia sa de viață, povestind fanilor săi (peste opt sute de mii) pe contul său de YouTube: „Azi am văzut o fată. Nu cred că era clasa a XI-a. (…) Sincer vă spun, mi-a plăcut. Dar aia merită violată. Adică la modul… cu picioare în gură. Să o scuipi în gură (…). Să îi dai cu picioare, să îi dai cu palme, să o ții cu capul de pereți. Să îi pui așa piciorul pe față. (…) Astea nu trebuie iertate”.

Vlogger-ul a fost reținut de poliție, însă eliberat din arest o zi mai tîrziu și plasat sub control judiciar pentru infracțiunea de instigare publică la violență, dar și pentru viol – în vria declarațiilor online, acesta vorbind și despre o relație pe care a avut-o cu o adolescentă de 16 ani.

Credeți că aceste personaje sînt singulare? Derapaje patologice ale nevoii de a se afirma public cu orice preț? Este acest tip de discurs, care incită la violență domestică și violență de gen, un fenomen de nișă, o excepție? Sau vorbim, mai degrabă, despre simptome ale unei societăți în care prejudecățile au sedimentat o cultură a violenței, pe de o parte, a acceptării, pe de alta?

Potrivit unui studiu al PNUD (Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare), 85% din români au prejudecăți de gen cînd vine vorba despre politică, educație, economie și, mai ales, integritate fizică – capitol unde se înregistrează cele mai multe idei preconcepute, atît în rîndul bărbaților, cît și al femeilor, peste 60% avînd prejudecăți cînd vine vorba despre violența fizică.

Cu alte cuvinte, întregul spectru al prejudecăților este ambalat sub eticheta „Victima este vinovată”, iar cele două personaje menționate mai sus nu sînt decît simple portavoce ale binecunoscutelor „Soția bătută și-a provocat soțul” și „Femeia violată purta fustă scurtă”.

Cum se văd lucrurile însă de cealaltă parte? Care sînt efectele acestor prejudecăți? În 2008, o elevă de 11 ani este violată de un bărbat de 52 de ani, care incită și alți tineri să participe la viol. Supusă amenințărilor, fata devine pentru multă vreme victima grupului. Cînd rămîne însărcinată și e nevoită să facă avort, lucrurile ies la iveală, iar familia depune plîngere. Cu toate astea, la proces, magistrații nu o cred și decid că fata nu a fost de fapt violată, conchizînd că e vorba despre „relații sexuale consimțite”. Și iată cum, într-o țară europeană, este posibil un asemenea scenariu grotesc, ticluit chiar de oamenii legii: un copil de 11 ani care consimte să întrețină relații sexuale cu un bărbat de 52 de ani și cu complicii acestuia. Abia în 2017, victima a avut cîștig de cauză la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, iar agresorul de 52 de ani a fost condamnat la închisoare pentru viol.

Întrebată de ce nu a raportat de prima oară agresiunile, tînăra a răspuns că i-a fost rușine și frică. Iar rușinea și frica sînt cele două efecte majore ale culturii prejudecăților care duc, inevitabil, la acceptarea abuzului.

Din nou, nici acesta nu este un caz singular, într-o țară în care prejudecata este uneori singura lege de care unii ascultă. Chiar dacă 77% din femeile din România cred că violenţa împotriva femeilor este „răspîndită şi foarte răspîndită”, doar 47% din femei ştiu de existenţa unei legi care le poate proteja, iar 74% din femei nu cunosc nici un serviciu de sprijin specializat (conform datelor unei analize a Instititului Național de Sănătate Publică din 2018).

În acest context, mass-media și, mai mult, utilizatorii de social media, atît bărbați, cît și femei, propagă și întrețin aceste prejudecăți ale opresiunii și blamării victimei – pentru că, să nu uităm, violența nu începe cu o agresiune fizică, ci se inserează mental, prin adoptarea și imitarea unor tipare.

Potrivit unui studiu privind violența domestică, realizat în 2016 de către Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității, chiar dacă „mass-media nu creează violenţă, contribuie la întreţinerea ei şi, fără îndoială, are un rol în creşterea nivelului de agresivitate. Este dificil de cuantificat măsura în care mass-media este responsabilă de intensificarea unor comportamente violente, dar putem observa că tendinţa este de liberalizare a activităţilor mediatice, fără a fi dublate însă de un control sau autocontrol eficient asupra calităţii şi responsabilităţii impactului difuzării informaţiei, raportat la nivelul de înţelegere al publicului. Violența este o formă a agresivității care se învață, iar cea mai ușoară formă de învățare este imitația. În acest domeniu, mijloacele de comunicare în masă au un rol esențial. Chiar dacă în familia de proveniență nu au avut loc acte de agresiune, în societate, în școli, în programele de televiziune de la știri, la desene animate, violența abundă”.

Cît privește violența și incitarea la violență din spațiul virtual, la nivel legislativ, la începutul lunii iunie a acestui an, Parlamentul a adoptat Legea violenței cibernetice, o lege inițiată de deputatul USR Cristina Iurișniți pentru a acoperi un „vid legislativ în România”.

„Legea incriminează violenţa online, bullying-ul şi vizează recunoaşterea noţiunii de violenţă cibernetică alături de violenţă fizică, sexuală, psihologică, socială, economică şi sancţionarea faptelor conform Legii 217/2003, legea prevenirii şi combaterii violenţei domestice. Deci intră aici parteneri, foşti parteneri, aşa-zişi prieteni care prin mesaje abuzive online atacă victima prin hărţuire, ameninţări online, interceptare de date personale, mesaje instigatoare la ură pe bază de gen, cu scopul de a umili, ameninţa, reduce la tăcere victima”, a declarat Cristina Iurișniți.

Completarea Legii 217 a venit în siajul cazului vlogger-ului Bălan. De altfel, această lege a tot fost completată de-a lungul timpului, mai ales în urma unor tragedii. Intrată în vigoare abia în 2003 (la 14 ani după Revoluție), legea inițială nu prevedea posibilitatea obținerii unui ordin de restricție – motivarea legislatorilor fiind aceea că un asemenea ordin ar încălca „dreptul la proprietate”. Iar acest ordin nu a existat pînă în 2012 (România fiind singura țară din Uniunea Europeană care nu-l implementase). Totuși, ordinul a fost introdus în lege, în urma crimelor din Capitală, de la coaforul Perla – cînd fostul agent de poliție Gheorghe Vlădan și-a împușcat mortal soția care intentase proces de divorț și care, cu doar cîteva zile înainte să moară, apelase la Poliție pe motiv că soțul ei o amenințase cu moartea. În urma tragediei, pe 9 martie 2012, Legea 217/2003 a fost completată de Legea 25 prin care se introducea, în sfîrșit, ordinul de protecție.

Dar, cu toate că legea a fost modificată, nici acum lucrurile n-au putut intra pe un făgaș normal: ordinul nu putea fi obținut pe loc, ci doar în instanță și cu multe dovezi la dosar, legea fiind iar modificată după alți cinci ani – abia din 2018 ordinul poate fi obținut pe loc, provizoriu, cu posibilitatea prelungirii.

Bineînțeles, cu o lege care abia după aproape douăzeci de ani de la implementare a mai căpătat niște dinți, nu schimbi mentalitatea. Și nici cu majora bîlbîială și reticență venite atît din partea autorităților, cît și a unui segment al populației, în ceea ce privește introducerea educației sexuale în școli nu o vei face. În schimb, cu specimene ca acelea menționate la începutul articolului, cu siguranță, o vei perpetua. Astfel, tragedii precum cea de la Caracal sau recentul caz al adolescentei incendiate de un criminal, eliberat „pentru bună purtare”, vor fi reeditate. Iar victimele violenței domestice și de gen vor continua să ia loc în statistici.

Pentru că, nu-i așa, chiar dacă aceste tragedii ne șochează, ne tulbură, ne întristează, pe moment, la nivel național, cînd vine vorba, la nivel personal, să ne păstrăm „tradițiile” și prejudecățile, sîntem aproape de neclintit.

Foto: flickr.com

973 22 Iulia Marin jpeg
De ce Bach?
Doar ecourile unui Du schaffst das m-au ajutat să pot duce piesele la final. Însă în acea zi, nu cred că Johann Sebastian Bach a ajutat multora.
p 23 Lewis Carroll WC jpg
Efemeridele lingvistice
O atitudine normală, veți zice. Poți pretinde drepturi asupra vocabularului?
p 22  James Cooke Brown WC jpg
Dreptul asupra limbii
Vladimir Putin poate, de fapt, să declare că limba rusă e proprietatea sa personală, consecințele legale ale unei astfel de pretenții sînt nule.
RoAlert jpg
Societatea de consum emoțional
De cîte ori ar trebui să sune telefoanele oamenilor într-o zi? Și apoi ce se va mai adăuga pe lista Ro-Alert?
p 22 Nagit WC jpg
Nagîț de pui
Etimologiile acestea „raționale”, dar false nu reflectă simple asocieri formale și sonore între cuvinte.
p 7 FED WC jpg
E inflația, prostule!
Întrucît Sistemul Federal de Rezerve al SUA (FED) a majorat recent rata-țintă a dobînzii, s-ar putea ca inflația să încetinească spre sfîrșitul anului în curs.
Florin Stoian 10 jpg
„Am transformat Oltenia de sub Munte într-un brand” – interviu cu geologul Florin STOICAN
„Mai întîi, trebuie să spun că rețeaua internațională a Geoparcurilor UNESCO a ajuns acum la 177 de geoparcuri din 46 de țări și există un interes atît de mare pentru alte geoparcuri, încît UNESCO a limitat numărul anual de aplicații la maximum 20 și maximum două/țară.”
p 7 WC jpg
Periculoasa alunecare spre violență a Americii
Teoriile conspiraționiste de extremă dreapta ale „statului paralel” și minciunile partidului republican despre alegerile măsluite au același țel comun: să conteste legitimitatea statului.
959 22 LCCutitarupng jpg
A texta, textare, textor & texteză
Lucrări și cărți întregi încep tot mai des să aibă ca subiect această dezvoltare adusă de inventarea computerului. Încotro va merge texteza și unde va ajunge reprezintă o chestiune care, nu mă îndoiesc, va depăși imaginația noastră din prezent.
p 7 WC jpg
America și provocarea chineză
America trebuie de asemenea să-și sporească participarea la actualele instituții internaționale pe care le-a creat și să le dezvolte pentru a stabili standarde și a gestiona interdependența.
p 19 jpg
Hîrtia, ecranul și cititul
Cum rămîne cu argumentele „emoționale” ale unui cititor care nu se poate „debarasa” de cartea tipărită?
p 7 WC jpg
Căderea lui Boris Johnson – și a noastră
În ziua de azi, personal este realmente politic: eșecurile personale sînt ipso facto eșecuri politice.
p 23 ExpoziLŤia Columbian¦â, Chicago, 1893 WC jpg
Ierusalimul de ipsos – Expoziția Mondială de la Chicago, 1893
La Chicago, în 1893, un oraş ideal întreg s-a pogorît pe harta oraşului, condiţionat de sit şi de cultura albă, creştină, „falocentrică” şi „elitistă” care domina acel moment.
p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supraviețui oare modelul economic german războiului purtat de președintele rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Tocăniță de vin
Numite, în engleză, SOT („slips-of-the-tongue”), greșelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grabă sau sub imperiul emoțiilor, sînt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
„Noua Ideocrație” și Eterna Idiocrație
În locul pe care credința (frica de Dumnezeu) îl ocupa în sufletul individual a rămas un gol, o gaură neagră.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm – artistul din fața fotojurnalistului
Fotojurnaliștilor le-aș spune să se concentreze pe fericirea din lume, să rămînă curioși și puternici, să lucreze constant, să fie empatici cu oamenii – însă toate acestea ar trebui să fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
„În cultură, ca și în parlament, oamenii se înjură la tribună și se împacă la bufet.“
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveală fragilitatea și disfuncționalitatea rețelelor alimentare mondiale.
Epurări şi maculări jpeg
Consecințele nehotărîrii și iluziilor Vestului în raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa să oprească finanțarea războiului lui Putin?
E oare corect ca țările europene să continue să-i plătească Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, cînd ele știu că în felul acesta finanțează un război de agresiune împotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din viaţă, la vîrsta venerabilă de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale fără pereche, personalitate care a marcat cu consecvenţă, zeci și zeci de de ani, viaţa culturală și politică atît din România, cît şi din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educației în România
Aud la răstimpuri melancolicul oftat cum că nu se mai face carte „ca pe vremuri” – vremurile fiind cele de dinainte de Revoluție.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se îndreaptă spre o altă gravă umilire istorică, în urma căreia va petrece ani – dacă nu decenii – cerîndu-și scuze și reparînd ceea ce a făcut.

Adevarul.ro

Cseke Attila Eduard Novak Kelemen Hunor foto Inquam Photos / George Călin
Doi lideri PNL cer scoaterea UDMR de la guvernare: „Nu are ce să mai caute”
Eugen Pîrvulescu (Teleorman) și Adrian Cozma (Satu Mare) solicită scoaterea UDMR de la guvernare, după atitudinea lui Csoma Botond de la ședința solemnă de 1 Decembrie, apoi lipsa de reacție a liderilor Uniunii de Ziua națională.
Vladimir Putin FOTO SHUTTERSTOCK
Planul lui Putin înainte de război: Ucraina urma să fie anexată până în august
Un think-tank britanic din domeniul apărării și securității a publicat detalii despre planul președintelui rus Vladimir Putin de dinainte de a ordona invazia în Ucraina, relatează Sky News.
pod blaj jpg
Podul futurist inaugurat la Blaj de Ziua Națională a României. Investiția a fost de 3 milioane de euro
Un pod spectaculos din punct de vedere arhitectural a fost finalizat și inaugurat la Blaj de Ziua Națională a României. Investiția a fost de 3 milioane de euro.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.