Va fi 2021 mai bun?

Publicat în Dilema Veche nr. 874 din 7 - 13 ianuarie 2021
Va fi 2021 mai bun? jpeg

Majoritatea am spus, cel puțin o dată în 2020, mai în glumă, mai în serios, „De s-ar termina odată anul ăsta!” – de parcă zicerea ar fi fost un soi de formulă magică, aproape o rugăminte pentru Moire, menită să exorcizeze demonii unui an fatidic și toate acele spirite malefice asmuțite deodată și din toate direcțiile, de către niște zei hapsîni, pe capul bietei omeniri. Ca și cum întreaga suflare ar fi fost supusă unui timp al năpastelor, n-am nădăjduit oare într-un termen de expirare care își va avea sorocul în noaptea dintre ani? Cînd am spus „De s-ar termina odată anul ăsta”, n-am sperat, fie și pentru o clipă îngropată în subconștient, că realitatea diformă pe care am trăit-o în 2020 se va isprăvi în 2021 – an pe care îl dorim a fi un soi de compensație?

Și n-ar fi frumos să fie așa? Cu siguranță, dacă am trăi într-un film de acțiune american, am fi aidoma eroului care reușește să se salveze, în ultimul moment, închizînd o poartă salutară în fața unui val amenințător. Însă este realitatea pe care o trăim azi un basm cu happy-end? Putem oare trînti, pur și simplu, ușa în nas demonilor din 2020 sau fantomele lor ne vor bîntui și în 2021?

Bineînțeles, dacă ar fi fost vorba doar despre calamități naturale, am fi putut spune că asta e, zeii chiar ne-au fost potrivnici. Că vina nu ne-a aparținut și că sîntem niște victime ale soartei neîndurătoare. Dar cînd acei demoni sînt stîrniți de mîna omului, ce putem face pentru a-i opri să ne hăituiască și în noul an?

Bunăoară, dacă e să privim doar la începutul anului 2020 – cînd incendiile devastatoare din Australia au dus la impunerea stării de urgență pe 2 ianuarie. Incendiile au izbucnit cu cîteva luni înainte, în august 2019, și au continuat pînă în martie 2020, provocînd moartea a peste un miliard de animale și mistuirea a 12 milioane de hectare de teren. Potrivit unui studiu publicat ulterior în jurnalul Nature Ecology & Evolution, cauza producerii devastatoarelor incendii de vegetație a fost una umană, ele fiind provocate de acceleratele activități de exploatare forestieră, care au dus spre un real „șoc” pentru sistem – după cum au declarat autoritățile australiene. Totuși, chiar dacă prim-ministrul și guvernul său au fost blamați pentru lipsa eforturilor de combatere a schimbărilor climatice, despre care oamenii de știință au susținut că au jucat în rol important în incendiile de vegetație, Scott Morrison s-a declarat dezamăgit că oamenii au corelat aceste incendii cu obiectivele Australiei de reducere a emisiilor. „Obiectivele noastre nu vizează distrugerea locurilor de muncă și nu vrem să distrugem economia, iar scopurile noastre nu au nici o legătură cu faptul că au existat incendiile de vegetație”, a declarat Morrison, un puternic susținător al industriei cărbunelui, care a dat vina nu pe defrișări, ci mai degrabă pe seceta de trei ani care ar fi provocat incendiile. În acest context trebuie însă amintit și faptul că, în urmă cu un an, Australia a făcut un pas înapoi în angajamentul său față de acordul ONU de la Paris privind clima, țara fiind cel mai mare exportator de cărbune și gaze naturale lichefiate din lume.

Dar anul abia începuse. Și a continuat și mai rău: la finele lunii ianuarie, OMS se declara „îngrijorată” de izbucnirea unei noi epidemii – care și-a primit numele cîteva săptămîni mai tîrziu, COVID-19, cu siguranță cel mai puternic demon din 2020, cu atît mai puternic cu cît a fost antrenat de mulți alții, din trecut.

Bineînțeles, virusul nu e o consecință a acțiunilor umane. Însă a fost un bun catalizator pentru declanșarea armatelor de draci care sălășuiau, de fapt, de mult timp printre noi. Panica s-a instalat rapid. Incompetențe la nivel înalt, lipsa de comunicare, starea precară a sistemelor de sănătate, măsuri luate în vria fricii, dezechilibre economice, nemulțumiri la nivel social, explozia de fake-news-uri – toate au provocat o stare generală de debusolare, de mefiență și de învrăjbire. Iar lumea s-a divizat. Cît putem să ne încredem în autorități? Cîtă încredere putem avea în știință? S-a exagerat sau, din contra, n-au fost luate măsuri mai restrictive și mai din timp? Ni s-au încălcat drepturile?

Vehemența privind încălcarea drepturilor omului nu a fost doar apanajul pandemiei. Pe 25 mai, în urma morții lui George Floyd, mișcarea Black Lives Matter a prins amploare, înfierbîntînd din nou spiritele, declanșînd nu doar proteste de amploare, în toată lumea (zeci de milioane de oameni protestînd doar în SUA), ci și sensibilități extreme în ceea ce privește corectitudinea politică.

Astfel, pe lîngă temerea de o „dictatură sanitară” invocată de revoltații contra măsurilor de prevenție instaurate de guvernele din întreaga lume, a apărut și frica de o „dictatură a corectitudinii politice”, iar lumea, deja împărțită, s-a mai împărțit o dată, pe alte paliere. În SUA, în ceea ce privește mișcarea Black Lives Matter, dacă în 2018 aceasta avea o popularitate scăzută, în 2019 și în luna iunie a anului trecut a crescut semnificativ (67% din americani declarîndu-și sprijinul pentru mișcare, potrivit unui sondaj Pew Research Center). Totuși, doar cîteva luni mai tîrziu, în septembrie 2020, sprijinul a scăzut brusc la 55%, apărînd din ce în ce mai multe voci, din întreaga lume, care militau contra derapajelor provocate de extremismul corectitudinii politice.

Să nu uităm că, peste toate acestea, anul a fost marcat și de schimbări majore la nivel politic – toate însoțite de reacții puternice la nivel de masă –, precum alegerile din SUA sau Brexit-ul, nefiind lipsit nici de atentate teroriste, precum asasinarea profesorului Samuel Paty sau recentul atentat din centrul Vienei.

Un an, fără îndoială, mizerabil – dar cît de mult putem da vina pe toanele cerești și cît de mult din toată această harababură ne aparține? Ce anume ține de noi să îndreptăm și cît sîntem dispuși s-o facem? Bunăoară, dacă vorbim doar despre marele demon care ne-a bîntuit în 2020, pandemia, cîți dintre noi vom fi dispuși să ne și vaccinăm pentru a o opri? Dacă vorbim despre corectitudine politică sau justiție rasială, cîți dintre noi sîntem dispuși să vorbim cu calm despre ce anume este rasism și cîți sîntem dispuși să recunoaștem că uneori există unii care capitalizează emoții, impunînd standarde morale false?

Pesemne un optimist ar spune că toate evenimentele din anul 2020 au dus la o mai bună cunoaștere de sine a lumii. Că, una peste alta, în siajul pandemiei, majoritatea statelor au conlucrat armonios – că oamenii s-au ajutat și s-au sprijinit pentru depășirea crizei. Că vaccinul, produs și expediat către populație într-o perioadă atît de scurtă, ne-a făcut să realizăm progresele științei. Că, trecînd printr-o perioadă traumatizantă, ne-am redescoperit sîmburele de umanitate. Dar asta ar spune un optimist. Pe de altă parte, un pesimist ar ofta, cu siguranță, pe marginea prăpăstiilor ireversibile care s-au deschis în societate.

Mai există însă și partea dintre optimism și pesimism. Acea moderație și acea rezistență în fața radicalizării. O bună cumpănire a reacțiilor și a deciziilor. Dacă acest an a fost un soi de inițiere, a adolescentului către viața adultă, depinde foarte mult dacă adolescentul în cauză a fost traumatizat pentru tot restul vieții sau dacă a avut puterea de a înțelege că viața este mult mai complicată decît părea văzută de sub globul de cristal.

În consecință, va fi 2021 un an mai bun? Cred că răspunsul depinde de cît de mult am putut să învățăm, despre noi, dar și despre lume, în anul 2020.

image png
Ceasurile organismelor
Majoritatea organismelor vii au astfel de ritmuri sincronizate cu o durată de aproximativ 24 de ore, cea a unei zile pe Pămînt.
image png
Scrierea și scrisul
Cînd unii «intelectuali» catadicsesc (nu catadixesc!) să scrie cîteva rînduri, îți pui mîinile în cap! Dixi!...”
p 22 la Necsulescu jpg
Mama, între Leagăn și Lege
Cu alte cuvinte, a seta o limită fermă și apoi a putea fi alături de copil în stările lui de revoltă, furie și neputință în timp ce asimilează limita.
image png
De la supă la politică
Anul trecut, o investigație jurnalistică a WELT a scos la iveală țelul principal al asociației: acela de a se transforma într-un partid politic.
p 22 jpg
Limba trădătoare
Și, cu toate acestea, ce capacitate formidabilă au de a distruge vieți…”.
image png
Casă bună
Însă, de bună seamă, pe vremea lui Socrate, și casele erau mai... reziliente, și timpul avea mai multă răbdare...
p 22 Radu Paraschivescu WC jpg
Radu Paraschivescu. Portret sumar
Cărţile lui Radu Paraschivescu sînt mărturia unei curiozităţi insaţiabile, a unui umor inefabil şi a unei verve torenţiale.
p 22 WC jpg
„Trecutul e o țară străină“
Ethos creștin? Indiferent de explicație, gestul este de o noblețe spirituală pe care ar trebui să o invidiem de-a dreptul.
image png
Cînd trădarea e familiară
Filmul devine astfel o restituire simbolică pentru experiențele trăite.
p 7 coperta 1 jpg
Sfîrșitul visului african
Începutul „oficial” al Françafrique e considerat anul 1962, cînd Charles de Gaulle l-a însărcinat pe Jacques Foccart, întemeietorul unei firme de import-export de succes, cu coordonarea politicii africane a Franței.
p 22 la Gherghina WC jpg
Cabinetul de curiozități al evoluției
În ciuda spectaculoasei diversități a organismelor vii, evoluția a făcut ca, prin înrudirea lor, acestea să se asemene ramurilor unui singur arbore.
image png
Sofisme combinate
Și în cazul comunicării interpersonale, distincția dintre „public” și „privat” contează.
fbman png
Testul omului-facebook
Dar să identificăm oamenii-facebook din lumea noastră și să îi tratăm ca atare, încă mai putem.
image png
Încăpățînare discursivă
Altminteri, cînd politicienii nu-și înțeleg misiunea, cheltuindu-și energia în dispute stupide și inutile, rezultatul poate fi ușor de ghicit.
1031 22 23 jpg
O lume schizoidă
Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.
the running man jpg
Arta figurativă și teoria recapitulării
Totodată, ambele dezvăluie peisaje unice, de o frumusețe nemaiîntîlnită.
image png
Dezamăgirea ca „dezvrăjire”
Este o deșteptare amară, dar deșteptare. Ni se pare că ni s-a luat un solz de pe ochi.
image png
De ce 2 și nu 1
Ajunși în acest ultim punct, tot ceea ce putem, așadar, conștientiza e că nu sîntem niciodată 1, ci 2, că nu sîntem niciodată singuri
image png
Oglinzile sparte ale organismelor
Astfel, poate că natura se repetă, dar nu vrea mereu să spună același lucru.
image png
Topografia iertării
Uneori, poate să apară efectul iertării de sine pentru neputința de a ierta pe alții din afară.
p 23 WC jpg
Etică și igienă
Revenind acum la psihologie și experimente, Arie Bos notează că „acolo unde miroase a substanțe de igienă, oamenii se comportă mai sociabil și mai generos”.
p 21 Viktor E  Frankl WC jpg
Pustiul refuzat
Nimic de adăugat, nimic de comentat.
p 22 jpg
Contradicțiile dreptului proprietății intelectuale
Ce înseamnă, mai exact, forma radicală a ideii? Înseamnă forma simplificată și agresivă a ideii.
p 7 LibertÔÇÜ 6 jpg
Dreptate pentru vînzătorii stradali
Comerțul stradal e o activitate economică legitimă prin care își cîștigă existența milioane de oameni.

Parteneri

4 poza mare jpg
Zeci de elevi şi studenţi implicaţi în trafic de droguri. La audieri vor fi aduşi şi zeci de consumatori
Acţiune de amploare a poliţiştilor din mai multe judeţe, cu scopul de a destructura cea mai mare reţea de distribuire de droguri din şcoli şi licee. Zeci de elevi şi studenţi din Iaşi, Bucureşti, Galaţi şi Vaslui au fost anchetaţi luni. La audieri vor fi aduşi şi zeci de consumatori, informează adev
Chirie - inchiriere apartament FOTO 123 RF
Cât de mult plătesc românii chirie și utilități față de alte state europene
Milioane de angajați din majoritatea statelor membre văd că o mare parte din salariile lor este cheltuită pe chirie și utilități, rămânând cu o mică parte din venituri pentru traiul de zi cu zi.
euro dolar png
De ce scade euro de când Trump a câștigat alegerile din SUA
Moneda euro s-a depreciat încă din momentul în care a fost anunțată victoria lui Donald Trump la Casa Albă, însă scenariile cu privire la menținerea acestei pante descendente depind de nivelul de agresivitate al politicilor tarifare impuse de SUA.
omul cu masca de fier jpg
19 noiembrie: Moare, la Bastilia, „Omul cu masca de fier”, legendarul prizonier politic francez. Controverse privind identitatea lui
În 1703 murea, la Bastilia, legendarul prizonier politic francez care a inspirat numeroşi romanicieri ai lumii, identitatea sa nefiind stabilită în mod cert nici acum, după mai bine de 300 de ani. Tot într-o zi de 19 noiembrie, Emil Constantinescu, fostul preşedinte al României, împlineşte 85 de ani
mircea beurab jpg
Chirurgul Mircea Beuran, totul despre simptomele tăcute ale cancerului și pericolele din frigider
Dr. Mircea Beuran, unul dintre cei mai apreciați și respectați medici chirurgi din România, a oferit un interviu complet și complex, o adevărată lecție despre ce și cum să mâncăm ca să trăim sănătos.
Romania Cipru, Liga Natiunilor 3 (Sportpictures) jpg
Reacții după succesul României în Liga Națiunilor. Țara noastră speră la Mondial
„Tricolorii” au savurat din plin parcursul din acest sezon.
image png
Un trio amoros a distrus un mariaj. Doi copii au acum părinții despărțiți: „S-a schimbat atât de mult încât nu o mai recunosc!”
O partidă de amor în trei a distrus un mariaj, lăsând doi copii fără căminul lor. Povestea unui cuplu care a încercat sexul cu o altă persoană a făcut înconjurul internetului. Cum s-a terminat totul, aflați din rândurile de mai jos.
69940037 1004 webp
Putin a vrut ca moldovenii să vadă rachetele rusești
Cel puțin două rachete rusești au intersectat duminică, la altitudine joasă, nordul Republicii Moldova, în timpul atacului aerian masiv al Rusiei asupra Ucrainei.
Romania Cipru, Liga Natiunilor 2 (Sportpictures) jpg