Undița și ochiul

Ciprian MĂCEȘARU
Publicat în Dilema Veche nr. 995 din 4 mai – 10 mai 2023
Nadar, Autoportret © wikimedia commons
Nadar, Autoportret © wikimedia commons

„Fotografierea – spune Susan Sontag1 – presupune însușirea obiectului fotografiat.” Indiferent de nivelul de competență al fotografului, imaginea e captată de mecanism, de camera foto, pe cînd în artă, în literatură sau în muzică rezultatul vine din noi, oricît de mult am copia ceea ce ne înconjoară, căci mîna care ține pensula sau dalta, care scrie, care notează notele pe portativ e cea decisivă, iar mîna care ține aparatul e doar un suport. Desigur, ochiul e foarte important, nu oricine are privirea ascuțită, dar camera foto e doar o undiță – pescarul priceput va prinde cei mai frumoși pești –, în timp ce pentru celelalte arte individul devine cu adevărat Creator. Chiar și atunci cînd un pictor pictează paharul pe care îl are în fața sa, paharul de pe pînză nu va fi niciodată paharul real. În fotografie, copia se realizează exclusiv prin intermediul „lentilei”, în pictură ea trece întru totul prin filtrul uman, fiind, în fond, o recreere. În ideea primitivă că fotografia fură sufletul omului e un strop de adevăr, tocmai pentru că cel din fotografie e, deși copiat, chiar cel adevărat, oricît de paradoxal ar suna acest lucru. Fotografia fură momente de realitate, încremenindu-le, așa cum filmul fură realități în mișcare.

Într-o devastatoare critică adusă fotografiei2, Sebastian-Vlad Popa scrie că „orice shot fotografic nimerește în plin. Fotograful e un artist asigurat, și tocmai de aceea fotograful nu e un artist. El e un martor fără mărturie. El vede și nu atinge. Nu intervine. Nu dizlocă materia și nu transfigurează materia. În absența transfigurării materiei, orice pretinsă artă e nulă. Fotograful nu ajunge să transfigureze materia nici măcar în măsura în care un lăcătuș o face. Fotograful vede pentru că are mijlocirea prin care vede (aparatul fotografic, încadratura), dar nu are și nemijlocirea vederii care este facerea a ceea ce vede. Deci fotograful nu numai că nu este un artist, dar este ruinarea ideii de artă, ruinarea ideii de artist. Între fotograf și pictor nu sînt diferențe de comportament, de limbaj… între fotograf și pictor e o prăpastie definitivă și gravă”.

Da, fotograful „nu dizlocă materia și nu transfigurează materia”, însă materia nu poate fi văzută de oricine în felul în care au văzut-o Edward Steichen, Alfred Stieglitz, Ansel Adams, Edward Weston, Imogen Cunningham, Henri Cartier-Bresson, Paul Strand, André Kertész, Bill Brandt sau Ernst Haas. Valurile nesfîrșite de imagini creează iluzia că fotografia este o artă facilă. Mai bine spus, că nu se poate vorbi despre artă. Chiar și unii dintre fotografii care ating un nivel estetic ridicat nu pot fi, totuși, considerați cu adevărat importanți. De ce? Pentru că există o uzură a repetiției. Există instincte similare, viziuni devenite comune, oricît de bine realizate. Numai cei puțini, cei a căror privire este dincolo de ceea ce este deja dat, deja înregistrat scapă căderii, pierderii în tăvălugul imaginilor care se suprapun la nesfîrșit. În fond, lucrurile se petrec în mod similar și în alte arte, numai că fotografia, fiind o artă produsă în masă, „o distracție aproape la fel de comună ca sexul sau dansul“3, e un fenomen mult prea amplu și mult prea liber, scăpat oarecum de sub control. Oricine poate fi fotograf. Și aproape oricine este fotograf, în sensul că aproape toată lumea face fotografii. În schimb, nu oricine este pictor sau sculptor, pentru că este mult mai dificil să transfigurezi materia decît să ți-o însușești. Camera foto nu-ți cere decît să apeși pe declanșator. Aparatul înhață pentru tine imaginea, o înghite, apoi o varsă pe un ecran sau pe-o hîrtie. Chiar și cel mai nepriceput fotograf va reuși să facă, fie și fără intenție, o fotografie interesantă o dată la o sută de încercări. Fotografia este visul tuturor oamenilor netalentați care-și doresc să fie artiști măcar în vacanțe, dar acest lucru nu anulează faptul că există și fotografi excepționali, pentru că, în mod evident, e nevoie de mult mai mult decît de o simplă apăsare pe un buton pentru a obține artă.

Discutînd teoriile lui Gustave Le Gray4, care, precum Delacroix, era de părere că trebuie sacrificate anumite detalii pentru a obține efectul maxim în artă, Juliet Hacking scrie că „le Gray’s statement was nonetheless audacious in its suggestion that photography was more than simply a recording device“5 („declarația lui Le Gray a fost totuși îndrăzneață prin sugestia sa că fotografia era mai mult decît un simplu dispozitiv de înregistrare”). Iată, așadar, cum încă de la începuturi apare disputa cu cei care, atrași de aparenta simplitate a noului meșteșug, dau buzna în acest domeniu. „Preocuparea era generală. Ca și uimirea de a produce imagine fără să fi trecut vreodată prin fața școlii de desen. O ucenicie sumară se dovedea întotdeauna suficientă pentru a face rău: prin urmare, cei pretențioși n-aveau decît să meargă mai departe”, scrie Nadar în Cînd eram fotograf6. Și încă: „Orice om fără căpătîi ori în căutare de căpătîi se dădea drept fotograf: conțopiști care uitaseră să meargă la serviciu, tenori de café-concert care-și pierduseră vocea, portari loviți de nostalgie artistică – toți se numeau «artistici»! –, pictori și sculptori ratați au dat năvală. Am văzut chiar și un bucătar – nu s-a spus oare că bucătăria e pasămite și ea o chimie?“7.

Mai mult, de inovațiile aduse în tehnica fotografică a profitat și profită din plin și marea masă a fotografilor fără chemare. Procedeul prin care fotografiile erau retușate avea să fie un prim pas către kitsch-ul editării excesive a fotografiilor digitale de azi.

Tehnica tot mai sofisticată le creează multora impresia că, stăpînind-o, se pot numi deja artiști, deși Alfred Eisenstaedt avertiza că „the important thing is not the camera, but the eye” („cel mai important lucru nu este camera, ci ochiul”). Nudurile și peisajele sînt, probabil, subiectele care dovedesc în cea mai mare măsură lipsa de simț estetic a acestor oameni. Vezi, de exemplu, în dorința de a obține fotografii ca ale lui Edward Weston, femeile tăvălite prin nisip. Sau, cu gîndul la Ansel Adams, peisajele alb-negru cu contraste exagerate. Cît despre fotografia color, Dumnezeu cu mila! În fața culorilor edulcorante sau apocaliptice, privitorii își dau extatic ochii peste cap. Și cum trăim într-o epocă dominată de imagine, o epocă în care Internetul face legea și oricine poate căpăta o mare vizibilitate, năduful de altădată al unora ca Gustave Le Gray sau Nadar este astăzi cu atît mai îndreptățit.

Inovațiile tehnice și avîntul Inteligenței Artificiale, în loc să facă din fotografie o artă superioară, par să ducă mai degrabă la sfîrșitul fotografiei așa cum o știm. Recent, germanul Boris Eldagsen a cîștigat Sony World Photography Award, la secțiunea creație, cu o imagine, intitulată Pseudomnesia: Electrician, creată în totalitate cu ajutorul Inteligenței Artificiale, apoi a refuzat premiul, declarînd că a folosit imaginea pentru a testa competiția și pentru a iniția o discuție despre viitorul fotografiei. Gestul lui Eldagsen mi se pare de mare însemnătate, deși nu cred că are forța de a stopa dezastrul spre care, alunecînd pe toboganul bine lubrifiat de Inteligența Artificială, se îndreaptă fotografia. O asemenea frenezie a fotografilor de a se autoanihila ține și de ruptura față de cultură, mai ales față de cea scrisă. Cînd a apărut, arta fotografică era influențată de reperele culturale ale lumii de atunci, deținea o estetică bine integrată în vibe-ul – pentru a folosi o vorbă dragă omului recent – definit de cultura secolelor precedente. Nu degeaba mulți dintre primii mari fotografi erau oameni cu o cultură bogată. Astăzi, fotografiile/imaginile realizate prin intermediul unor modalități tehnice tot mai sofisticate denotă, din păcate, o tot mai mare îndepărtare de ceea ce, simplu spus, numim bun-gust. Jacques Le Goff, în Omul medieval, amintește ce îi scrie, în anul 600, Papa Grigore cel Mare episcopului Marsiliei: „Într-adevăr, ceea ce este scrierea pentru cei ce știu să citească este pictura pentru analfabeții care o privesc, pentru că în ea pot citi aceia care nu cunosc literele, așadar în primul rînd pictura slujește drept lectură pentru oameni“8. Prin urmare, pictura era, totuși, un factor educativ, o imagine care povestea ceea ce se spunea și în scris, însă în zilele noastre, cînd homo imaginis pare să preia controlul, imaginea tinde să-și fie suficientă, să fie golită de background-ul cultural și nu poți să nu te întrebi dacă ne îndreptăm spre epoca imaginilor realizate de analfabeți întru „lectura” analfabeților.

De fapt, Inteligența Artificială pare a oferi o alternativă nu doar pentru fotografie, ci pentru tot ce face omul. Inteligența Artificială va da, poate, un roman mai bun decît Război și pace, va picta ceva mai impresionant decît pictura murală a Capelei Sixtine, va realiza clădiri mai frumoase decît Taj Mahal, va purta războaie în locul nostru, va face sex în locul nostru, va urî în locul nostru, va iubi în locul nostru, va gîndi în locul nostru, iar în final, cine știe, poate că va înlocui definitiv omul, așa cum își doresc unii postumaniști. Dar să zîmbim, pregătiți pentru încă un selfie, catastrofa e încă departe, ce treabă avem noi cu ea?!

1. Susan Sontag, Despre fotografie, traducere de Delia Zahareanu, Editura Vellant, 2018.

2. Sebastian-Vlad Popa, „O plagă mondială: fotografia“, revista Infinitezimal, nr. 2, 2014.

3. Susan Sontag, op. cit.

4. Jean-Baptiste Gustave Le Gray (30 august 1820 – 30 iulie 1884) a fost un pictor, desenator, sculptor și fotograf francez. A contribuit, prin inovațiile sale, la dezvoltarea tehnicii fotografice.

5. Juliet Hacking, Lives of the Great Photographers, Thames & Hudson, 2015.

6. Nadar, Cînd eram fotograf, traducere de Gabriela Ciubuc, Editura Compania, 2001.

7. Nadar, op. cit.

8. Jacques Le Goff, Omul medieval, traducere de Ingrid Ilinca și Dragoș Cojocaru, Editura Polirom, 1999.

Ciprian Măceșaru este scriitor și fotograf. Textul „Undița și ochiul“ face parte din volumul în lucru Munca leneșului și alte eseuri.

image png
Ceasurile organismelor
Majoritatea organismelor vii au astfel de ritmuri sincronizate cu o durată de aproximativ 24 de ore, cea a unei zile pe Pămînt.
image png
Scrierea și scrisul
Cînd unii «intelectuali» catadicsesc (nu catadixesc!) să scrie cîteva rînduri, îți pui mîinile în cap! Dixi!...”
p 22 la Necsulescu jpg
Mama, între Leagăn și Lege
Cu alte cuvinte, a seta o limită fermă și apoi a putea fi alături de copil în stările lui de revoltă, furie și neputință în timp ce asimilează limita.
image png
De la supă la politică
Anul trecut, o investigație jurnalistică a WELT a scos la iveală țelul principal al asociației: acela de a se transforma într-un partid politic.
p 22 jpg
Limba trădătoare
Și, cu toate acestea, ce capacitate formidabilă au de a distruge vieți…”.
image png
Casă bună
Însă, de bună seamă, pe vremea lui Socrate, și casele erau mai... reziliente, și timpul avea mai multă răbdare...
p 22 Radu Paraschivescu WC jpg
Radu Paraschivescu. Portret sumar
Cărţile lui Radu Paraschivescu sînt mărturia unei curiozităţi insaţiabile, a unui umor inefabil şi a unei verve torenţiale.
p 22 WC jpg
„Trecutul e o țară străină“
Ethos creștin? Indiferent de explicație, gestul este de o noblețe spirituală pe care ar trebui să o invidiem de-a dreptul.
image png
Cînd trădarea e familiară
Filmul devine astfel o restituire simbolică pentru experiențele trăite.
p 7 coperta 1 jpg
Sfîrșitul visului african
Începutul „oficial” al Françafrique e considerat anul 1962, cînd Charles de Gaulle l-a însărcinat pe Jacques Foccart, întemeietorul unei firme de import-export de succes, cu coordonarea politicii africane a Franței.
p 22 la Gherghina WC jpg
Cabinetul de curiozități al evoluției
În ciuda spectaculoasei diversități a organismelor vii, evoluția a făcut ca, prin înrudirea lor, acestea să se asemene ramurilor unui singur arbore.
image png
Sofisme combinate
Și în cazul comunicării interpersonale, distincția dintre „public” și „privat” contează.
fbman png
Testul omului-facebook
Dar să identificăm oamenii-facebook din lumea noastră și să îi tratăm ca atare, încă mai putem.
image png
Încăpățînare discursivă
Altminteri, cînd politicienii nu-și înțeleg misiunea, cheltuindu-și energia în dispute stupide și inutile, rezultatul poate fi ușor de ghicit.
1031 22 23 jpg
O lume schizoidă
Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.
the running man jpg
Arta figurativă și teoria recapitulării
Totodată, ambele dezvăluie peisaje unice, de o frumusețe nemaiîntîlnită.
image png
Dezamăgirea ca „dezvrăjire”
Este o deșteptare amară, dar deșteptare. Ni se pare că ni s-a luat un solz de pe ochi.
image png
De ce 2 și nu 1
Ajunși în acest ultim punct, tot ceea ce putem, așadar, conștientiza e că nu sîntem niciodată 1, ci 2, că nu sîntem niciodată singuri
image png
Oglinzile sparte ale organismelor
Astfel, poate că natura se repetă, dar nu vrea mereu să spună același lucru.
image png
Topografia iertării
Uneori, poate să apară efectul iertării de sine pentru neputința de a ierta pe alții din afară.
p 23 WC jpg
Etică și igienă
Revenind acum la psihologie și experimente, Arie Bos notează că „acolo unde miroase a substanțe de igienă, oamenii se comportă mai sociabil și mai generos”.
p 21 Viktor E  Frankl WC jpg
Pustiul refuzat
Nimic de adăugat, nimic de comentat.
p 22 jpg
Contradicțiile dreptului proprietății intelectuale
Ce înseamnă, mai exact, forma radicală a ideii? Înseamnă forma simplificată și agresivă a ideii.
p 7 LibertÔÇÜ 6 jpg
Dreptate pentru vînzătorii stradali
Comerțul stradal e o activitate economică legitimă prin care își cîștigă existența milioane de oameni.

Parteneri

Castelul Peleș (foto: Historia)
Ghid audio în limba turcă pentru vizitatorii Muzeului Național Peleș
Vizitatorii Muzeului Național Peleș vor avea la dispoziție un ghid audio în limba turcă, a anunțat Institutul Yunus Emre.
https%3A%2F%2Fwww gandul ro%2Fwp content%2Fuploads%2F2023%2F12%2Fextrageri loto loterie loteria romana foto Alexandra Pandrea25 jpg
Tragerile Loto 6/49, Noroc, Joker, Loto 5/40 şi Super Noroc de joi, 25 iulie. Numerele câştigătoare
Joi, 25 iulie 2024, au loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, după ce la tragerile loto de duminică, 21 iulie, Loteria Română a acordat peste 27.600 de câștiguri în valoare totală de peste 2,55 milioane de lei.
Scufundari cu rechini
Rechini testați pozitiv la cocaină, în largul coastelor orașului Rio de Janeiro. Cum au ajuns drogurile acolo
Rechini din apele de coastă ale oraşului brazilian Rio de Janeiro au fost testaţi pozitivi la cocaină. Acești prădători au consumat drogurile în urma eliberării continue a substanţei din staţii neconforme de tratare a apelor uzate şi din operaţiuni de rafinare clandestine, transmite Reuters.
captura record dan s monitorul de sibiu jpeg
A prins monstrul! Captură impresionantă a unui pescar din Sibiu: un somn de 2 metri. Cum a reușit să îl scoată din lac
Un bărbat din Sibiu pasionat de pescuit a prins, săptămâna aceasta, un somn de peste 60 de kilograme și aproape doi metri lungime. Bărbatul a mai avut trofee, dar niciunul de această talie.
69747508 1004 webp
Kamala Harris: mic ghid de poziționări și șanse politice
Poate vicepreședinta Kamala Harris, dacă devine candidată oficială după retragerea din cursă a președintelui Biden, să-l învingă pe Trump în competiția pentru Casa Albă? Ce poziții are în marile teme politice?
Banner Bella Santiago
Bella Santiago, jefuită de banii de la „Te cunosc de undeva”
Situație fără precedent pentru celebra artistă Bella Santiago. Cântăreața era să leșine în plină stradă după ce a sesizat că nu mai avea absolut niciun ban pe cardul personal.
 "Când n-o să mai am emoții, o să mă las de televiziune", ne-a spus Dan Negru
Dan Negru a făcut boacăne la școală iar acum rupe audiențele la Kanal D! „Am fost olimpic la română... am spart vreo două geamuri de la clasă...”
Dan Negru (53 de ani) se pregătește pentru un nou sezon al emisiunii „Tu urmezi”, la Kanal D, care va începe pe 27iulie, de la 21.00.
Motor BMW 132 (secționat), folosit la avionul IAR-38 (© Wikimedia Commons)
Motorizarea României Mari în timpul Marii Crize Economice
Fenomenul de recesiune ar fi pornit din SUA în toamna anului 1929 și s-a extins la nivel planetar, dezastrul fiind pe larg descris de către specialiști în cercetarea economiei și de către istorici.
mere_shutterstock 503835511 jpg
Cum slăbeşti cu metoda 2-2-2. Ce trebuie să faci
Metoda 2-2-2 este o abordare simplă pentru pierderea în greutate, care implică consumul de alimente și exercițiile fizice în precehe, respectiv 2.
image
Când, unde? - Brad Pitt sfârșește într-un mod dramatic
„Babylon” este un film din 2022 regizat de Damien Chazelle, cunoscut pentru lucrări anterioare ca "La La Land" și "Whiplash". Acest film ambițios și extravagant explorează perioada tumultuoasă a tranziției de la filmele mute la cele vorbite în Hollywood-ul anilor 1920. Jack Conrad, interpretat de Brad Pitt, este un actor de mare succes în era filmelor mute din Hollywood. Pe parcursul filmului, el trece printr-o serie de evenimente care ilustrează atât culmile succesului, cât și inevitabilul declin cauzat de tranziția industriei către filmele sonore. Până la urmă, moare prin sinucidere.
image
George Restivan o desființează pe Adriana Bahmuțeanu: „Am făcut ceea ce orice tată ar face pentru a-și salva fiul / Adriana a vrut să scape de Mara Bănică”
Adriana Bahmuțeanu a anunțat că s-a despărțit de soțul ei, George Restivan, care deja se află în Statele Unite. Prezentatoarea TV nu a enunțat adevăratul motiv al separării, ci a dat vina pe distanță. George, pe de altă parte, susține că exista multă tensiune în familia lor și că a fugit din țară ca să-și salveze fiul, pe Blake.
image
Lux la superlativ: Plaje unde tarifele pentru șezlonguri depășesc Mamaia. Prețurile sunt astronomice
În căutarea unei vacanțe de lux pe plajele lumii? Atunci, pregătește-te să scoți din buzunar sume considerabile pentru a te bucura de soare și mare.