Un organ al limbii?

Un organ al limbii? jpeg

├Än articolul din num─ârul trecut al Dilemei vechi men╚Ťionam c─â, pe h─âr╚Ťile sale frenologice, medicul vienez F.J. Gall rezervase limbii dou─â locuri ÔÇô separate, dar vecine. Iat─â c─â, peste timp, acest subiect al localiz─ârii func╚Ťiilor cerebrale este reluat de c─âtre psihologul ╚Öi neurobiologul american Eric Heinz Lenneberg, profesor la Harvard Medical School din Statele Unite ale Americii. Influentul s─âu studiu din 1967, Biological Foundations of Language, ridic─â ├«ntreb─âri fundamentale cu privire la rela╚Ťia dintre creier ╚Öi limb─â, ├«ntre care reg─âsim vechea problem─â a existen╚Ťei unui loc anume rezervat acestei facult─â╚Ťi. Tema nu vine pe fondul unui vid informa╚Ťional, ci este o ipotez─â logic─â pentru a c─ârei justificare trebuie s─â ne ├«ntoarcem pu╚Ťin ├«n timp.

├Än anul 1864, chirurgul ╚Öi antropologul francez Pierre-Paul Broca ├«nainteaz─â un raport medical cu observa╚Ťii asupra c├«torva pacien╚Ťi de-ai s─âi. ├Än timpul vie╚Ťii, ace╚Öti pacien╚Ťi suferiser─â de tulbur─âri de vorbire asem─ân─âtoare. Dup─â moartea lor, la autopsie, Broca observ─â un fapt crucial: creierele acestora au leziuni ├«n aproximativ aceea╚Öi zon─â, lucru care ├«l face s─â lanseze ipoteza unei rela╚Ťii de cauzalitate, confirmat─â de posteritate. Locul identificat este ╚Öi ast─âzi numit, ├«n neurologie, aria lui Broca. Leziunile ├«n aceast─â parte a creierului, situat─â ├«n emisfera st├«ng─â, chiar deasupra t├«mplei (partea inferioar─â a lobului frontal st├«ng), provoac─â afazia lui Broca.

O persoan─â cu afazia lui Broca are ritmul vorbirii mult ├«ncetinit ╚Öi greoi. De aceea, intona╚Ťia dispare. Cuvintele s├«nt pronun╚Ťate cu mult efort, cu ezitare ├«ndelungat─â, articularea ├«ns─â╚Öi este defectuoas─â. Vocabularul sufer─â ╚Öi el modific─âri importante: elementele de leg─âtur─â precum prepozi╚Ťiile ╚Öi conjunc╚Ťiile dispar, dup─â cum pot disp─ârea termina╚Ťiile gramaticale, r─âm├«n├«nd doar cuvinte tip ÔÇ×intrareÔÇŁ, a╚Öa cum s├«nt ele indicate ├«n dic╚Ťionar. Din cauza absen╚Ťei structurii sintactice ╚Öi a elementelor care poart─â informa╚Ťie gramatical─â, acest tip de afazie e numit ╚Öi ÔÇ×agramaticalÔÇŁ. Totu╚Öi, pacien╚Ťii pot formula un mesaj pe care ascult─âtorul s─â-l descifreze dac─â umple spa╚Ťiile goale. Propria ├«n╚Ťelegere nu le este afectat─â, ei se aud c├«t de gre╚Öit vorbesc ╚Öi se mir─â. De aceea r─âspund bine la tratamentul prin logoterapie. Desigur, ca ├«n orice alt─â patologie, exist─â diverse grade, ├«n func╚Ťie de gravitatea leziunilor cerebrale. ├Än cazurile u╚Öoare, afazicul poate ar─âta ├«n exterior doar o ezitare mai lung─â atunci c├«nd vorbe╚Öte. La cel─âlalt cap─ât al spectrului (├«n interiorul c─âruia ├«nt├«lnim tot felul de tablouri personale), vocabularul suferindului poate s─â mai con╚Ťin─â doar c├«teva cuvinte sau expresii.

La zece ani distan╚Ť─â de momentul c├«nd, ├«n Fran╚Ťa, Broca identific─â aria care avea s─â-i poarte numele, un alt medic, de data aceasta german, pe nume Carl Wernicke, g─âse╚Öte un alt loc pe creier care, dac─â e lezat, provoac─â un alt tip de afazie. Locul, numit aria lui Wernicke, se afl─â tot ├«n emisfera st├«ng─â, deasupra ╚Öi pu╚Ťin ├«n spatele urechii st├«ngi, iar sindromul se nume╚Öte afazia lui Wernicke. ├Än vorbire se constat─â conservarea structurilor gramaticale, fluen╚Ť─â ╚Öi chiar logoree, abunden╚Ťa neologismelor, precum ╚Öi o cert─â dificultate ├«n g─âsirea cuv├«ntului potrivit, pentru care se dau substitute. Problema este c─â nimic din ce spun astfel de pacien╚Ťi nu are sens, nici ei nu ├«n╚Ťeleg ce li se spune, deci nu s├«nt con╚Ötien╚Ťi de propria situa╚Ťie (ceea ce d─â acestui sindrom denumirea alternativ─â de afazie ÔÇ×receptiv─âÔÇŁ). De aici un grad ridicat de frustrare ╚Öi m├«nie, ╚Öi, desigur, slab r─âspuns la logoterapie.

├Än secolul nostru abund─â informa╚Ťiile din lumea tehnologiei medicale. Imagistica cranian─â se efectueaz─â prin mai multe mjloace, iar ├«n diversele experimente particip─â subiec╚Ťi s─ân─âto╚Öi. Exist─â tomografia axial─â computerizat─â (CAT scan), ├«n care se folosesc raze X: se fac m─âsur─âtori ale cantit─â╚Ťii de radia╚Ťii care penetreaz─â craniul subiectului, iar datele se convertesc ├«ntr-o imagine bidimensional─â, ├«n sec╚Ťiune transversal─â. Tomografia cu emisie de pozitroni (PET scan) folose╚Öte un computer pentru a m─âsura cantitatea de energie consumat─â de diverse arii cerebrale. ├Än acest scop, se injecteaz─â ├«n s├«nge o substan╚Ť─â radioactiv─â, care, ulterior, se combin─â cu glucoza (care este combustibilul creierului). Subiectul prime╚Öte diferite sarcini pe care s─â le execute (de exemplu, sarcini lingvistice cum ar fi s─â citeasc─â sau s─â scrie). Pe ecranul computerului se eviden╚Ťiaz─â cele mai active arii, pentru c─â ele consum─â cea mai mult─â glucoz─â, deci concentreaz─â cea mai mare parte a s├«ngelui ├«n compara╚Ťie cu acelea╚Öi arii monitorizate ├«n timp ce creierul nu este solicitat ├«n nici un fel.

Imagistica prin rezonan╚Ť─â magnetic─â (MRI) folose╚Öte o tehnologie mult mai precis─â ╚Öi mai pu╚Ťin invaziv─â. Subiectul este a╚Öezat ├«ntr-un tunel circular, ├«nconjurat de un magnet care se ├«nv├«rte╚Öte ├«mprejur, gener├«nd un c├«mp magnetic. Capul este apoi expus unor pulsuri de radiofrecven╚Ť─â, iar semnalele emise de ╚Ťesutul viu s├«nt m─âsurate. Computerul construie╚Öte o imagine bidimensional─â care arat─â nivelurile de energie. O versiune ├«mbun─ât─â╚Ťit─â este RMN-ul func╚Ťional, care m─âsoar─â cre╚Öterea nivelului de oxigen consumat, pentru a construi imagini ale creierului. Subiec╚Ťii efectueaz─â diverse sarcini ├«n timp ce se afl─â ├«n interiorul ma╚Öin─âriei, iar diferen╚Ťele ├«n ceea ce prive╚Öte oxigenul consumat de creier s├«nt analizate ╚Öi comparate cu st─ârile de repaus.

Ast─âzi ╚Ötim, astfel, c─â, la cei mai mul╚Ťi oameni (dar nu la to╚Ťi), ariile responsabile de producerea ╚Öi ├«n╚Ťelegerea vorbirii se g─âsesc ├«n jum─âtatea st├«ng─â a creierului. Cum limba este absolut crucial─â ├«n procesul cunoa╚Öterii, e u╚Öor de ├«n╚Ťeles de ce emisfera unde se afl─â localizat─â limba se nume╚Öte emisfer─â dominant─â. Mai ╚Ötim c─â, din motive care ├«nc─â dep─â╚Öesc puterea noastr─â de ├«n╚Ťelegere, creierul ╚Öi corpul uman au o organizare contralateral─â. Aceasta ├«nseamn─â c─â fiecare emisfer─â cerebral─â este responsabil─â de fiecare jum─âtate a corpului, dar contralateral: emisfera st├«ng─â guverneaz─â jum─âtatea dreapt─â a corpului, iar emisfera dreapt─â guverneaz─â partea st├«ng─â. Astfel s├«nt controlate activitatea motorie ╚Öi senza╚Ťiile. Sunetele receptate de urechea dreapt─â s├«nt procesate ├«n emisfera st├«ng─â ╚Öi viceversa. La ochi problema e mai complicat─â: informa╚Ťia din c├«mpul vizual drept al ambilor ochi este transmis─â emisferei st├«ngi ╚Öi viceversa. Ca o consecin╚Ť─â a acestui tip de organizare, leziunile asupra emisferei st├«ngi pot produce, pe l├«ng─â afazie, tot felul de alte probleme ÔÇô orbire ├«n ochiul drept (total─â sau pe planuri diferite: orizontal sau vertical), surditate ├«n urechea dreapt─â ori paralizie pe partea dreapt─â a corpului (hemiplegie).

Aria lui Broca, deci, este implicat─â ├«n producerea limbajului, iar aria lui Wernicke este responsabil─â de interpretarea auditiv-semantic─â. Alte sarcini lingvistice s├«nt ├«ndeplinite de diverse arii corticale. Cititul, de exemplu, implic─â procesare vizual─â a datelor, lucru care are loc ├«n lobul occipital; ascultarea implic─â procesare de tip auditiv, care are loc ├«n lobul temporal. Emisferele pot ar─âta identic, dar ├«n interior nu exist─â simetrie a sarcinilor, aceasta ar constitui o risip─â: func╚Ťiile s├«nt localizate. Enumer├«nd: emisfera st├«ng─â con╚Ťine func╚Ťiile generale ale limbii, cum ar fi sunetele cu valoare lingvistic─â, literele, cuvintele, memoria verbal─â, structurile fonetice, semantice ╚Öi sintactice ale limbii. Tot aici se proceseaz─â aritmetica. ├Än contrast, sunetele din mediul ├«nconjur─âtor care nu au valoare lingvistic─â s├«nt responsabilitatea emisferei drepte, la fel ca ╚Öi tiparele geometrice complexe, fe╚Ťele oamenilor, geometria ├«n spa╚Ťiu (sarcinile vizual-spa╚Ťiale, ├«n general), muzica, memoria non-verbal─â. Emisfera dreapt─â nu e complet lipsit─â, cum s-ar putea crede, de tr─âs─âturi lingvistice: intona╚Ťia, prozodia, precum ╚Öi aspectele emo╚Ťionale ╚Öi pragmatice ale limbii s├«nt localizate aici, dar despre aceasta vom vorbi ├«ntr-un articol viitor.

╚Üin├«nd cont de toate faptele enumerate, putem vorbi oare de un organ al limbii? ├Än anul 1994, Steven Pinker, psiholingvist de origine canadian─â, profesor la Harvard ╚Öi MIT, public─â o carte de mare succes pe plan mondial, intitulat─â The Language Instinct. Autorul dezvolt─â ideea unui ÔÇ×organ al limbiiÔÇŁ, concept preluat din lucr─ârile lui Noam Chomsky. El insist─â c─â limba este o component─â distinct─â ├«n ansamblul biologic al creierului, c─â este modular─â, c─â beneficiaz─â de un loc identificabil ├«n creier ╚Öi de un set special de gene ale gramaticii.

Pinker argumenteaz─â c─â, de╚Öi at├«t aria lui Broca, c├«t ╚Öi cea a lui Wernicke, situate ├«n emisfera st├«ng─â, precum ╚Öi alte centre cu func╚Ťie lingvistic─â localizate ├«ntr-o forma╚Ťiune numit─â fisura silvian─â, par s─â fie separate de ni╚Öte golfuri, aceasta e doar o iluzie optic─â. Anatomia creierului normal arat─â ca o sum─â de protuberan╚Ťe ╚Öi ad├«ncituri, ├«ns─â materia cenu╚Öie este o suprafa╚Ť─â mare de ╚Ťesut bidimensional care a fost ├«mp─âturit astfel ├«nc├«t s─â ├«ncap─â ├«ntr-un craniu sferic. Pinker compar─â fenomenul cu mototolirea unui ziar, prin care imaginile ╚Öi textul se amestec─â. Astfel, o vedere lateral─â asupra creierului nu ar putea s─â arate care zone s├«nt ├«nvecinate. El aduce apoi ├«n discu╚Ťie uimitoarele rezultate ob╚Ťinute de neurologul american Michael Gazzaniga care, ajutat de o echip─â de speciali╚Öti, a dezvoltat o tehnic─â prin care imaginile ob╚Ťinute prin RMN s├«nt folosite la reconstruc╚Ťia modului ├«n care ar ar─âta cortexul dac─â ar putea fi desp─âturit ├«ntr-o suprafa╚Ť─â plan─â. A╚Öa s-a descoperit c─â, de fapt, ariile implicate ├«n limb─â s├«nt vecine unele cu altele, iar ├«mpreun─â formeaz─â un teritoriu continuu. Pinker conchide: ÔÇ×Aceast─â zon─â cortical─â, aria perisilvian─â st├«ng─â, poate fi considerat─â organul limbiiÔÇŁ.

├Än ├«ncheiere, trebuie s─â spunem c─â lucrurile s├«nt infinit mai complicate. Afazia lui Broca ╚Öi cea a lui Wernicke s├«nt doar dou─â dintre alte c├«teva mai pu╚Ťin comune. Se pare c─â nu exist─â afazie ├«n form─â pur─â, c─â limbajul unui afazic are, ├«n realitate, tr─âs─âturi care acoper─â mai multe tipuri. Unii afazici nu au gramatic─â, dar s├«nt fluen╚Ťi ├«n vorbire, al╚Ťii au probleme doar cu sufixele ╚Öi prefixele, dar nu cu termina╚Ťiile gramaticale ale cuvintelor. Exist─â rapoarte care men╚Ťioneaz─â pacien╚Ťi cu dificult─â╚Ťi ├«n g─âsirea cuvintelor care desemneaz─â lucrurile animate, dar f─âr─â probleme pentru cele inanimate. Al╚Ťii nu pot g─âsi verbele. Din vocabularul unui pacient lipsesc cuvintele pentru fructe ╚Öi legume. La altul lipsesc cuvintele care desemneaz─â culori. Altul nu g─âse╚Öte numele persoanelor pe care le cunoa╚Öte.

La unele persoane, leziunea cerebral─â poate l─âsa ariile limbii total deconectate de restul creierului: ele nu ├«n╚Ťeleg nimic, ├«n schimb repet─â mecanic tot ce aud. Unii afazici pot vorbi, dar nu pot citi (alexie), al╚Ťii pot citi, dar nu pot s─â scrie (agrafie), iar al╚Ťii pot scrie, dar nu pot citi, ╚Öi a╚Öa mai departe. Afazicii poliglo╚Ťi s├«nt cazuri ╚Öi mai ciudate. Ei pot uita o limb─â ╚Öi o re╚Ťin pe cealalt─â, ori, ├«n unele situa╚Ťii, limbile apar ╚Öi dispar alternativ. Dintre toate limbile pe care un afazic le va fi vorbit de-a lungul vie╚Ťii sale, se pare c─â limba matern─â rezist─â cel mai mult ├«n memorie. Literatura de specialitate cunoa╚Öte cazuri extrem de interesante de deficien╚Ťe verbale, care ne fac s─â ├«n╚Ťelegem c├«t de mult mai avem de parcurs, ce schematice ╚Öi insuficiente s├«nt clasific─ârile actuale, c├«t de hazardat este s─â formulezi teorii cu privire la func╚Ťionarea celei mai complexe construc╚Ťii de pe P─âm├«nt, creierul uman.

Laura Carmen Cu╚Ťitaru este conferen╚Ťiar la Literele ie╚Öene, specializat─â ├«n lingvistic─â american─â.

Foto: Aria lui Broca (wikimedia commons)

Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.
Cum vindeci o traum─â? jpeg
Cum vindeci o traum─â?
Multe statistici trag semnale de alarm─â asupra s─ân─ât─â╚Ťii mentale la nivel global, iar ├«ntrebarea cu r─âspuns evident ÔÇô ÔÇ×Suferim o traum─â social─â colectiv─â?ÔÇŁ ÔÇô na╚Öte una al c─ârei r─âspuns e departe de a fi unul clar: ÔÇ×Cum ne vom vindeca?ÔÇŁ.
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei jpeg
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei
Oamenii consum─â ╚Öi s├«nt sclavii m─ârfurilor. Nu exist─â o limit─â a consumului ├«n afara celei oferite de pre╚Ť.
Despre sinestezie jpeg
Despre sinestezie
Un celebru experiment din 2001, menit a explora fundamentele psihice și neurologice ale asocierii sunetelor cu formele din lumea reală, a fost făcut de V.S. Ramachandran.
Solemna latinitate și gîngăveala slavă jpeg
Solemna latinitate și gîngăveala slavă
Cel mai adesea neologismele intr─â ├«n limb─â odat─â cu realit─â╚Ťi noi, ori din motive de prestigiu cultural sau, de foarte multe ori, din motive pur istorice, prin cucerire ╚Öi domina╚Ťie.
Realist, despre realism în politica externă jpeg
Realist, despre realism în politica externă
A fost oare actuala criz─â din Ucraina provocat─â de o lips─â de realism a politicii externe americane?
Despre cantitate în limbă jpeg
Despre cantitate în limbă
Ca orice alt fenomen, limba are propriet─â╚Ťi numerice, lucru care justific─â aplicarea metodelor matematice, ├«ntre care cea mai cunoscut─â e statistica.
Aplanarea frontului de est jpeg
Aplanarea frontului de est
Democra╚Ťiile ╚Öi statele autoritariste trebuie s─â stabileasc─â cu claritate ce anume vor unele de la altele ╚Öi ce ├«╚Öi datoreaz─â unele altora.
Bullying, tabu în stil românesc jpeg
Bullying, tabu în stil românesc
Agresivitatea ╚Öi violen╚Ťa ├«n ╚Öcoli n-au ap─ârut peste noapte, odat─â cu virusul.
ÔÇ×Nu senza╚Ťionalismul a ├«ngropat presa din Rom├ónia, ci patronatulÔÇŁ ÔÇô interviu cu jurnalistul C─ât─âlin PRISACARIU jpeg
ÔÇ×Nu senza╚Ťionalismul a ├«ngropat presa din Rom├ónia, ci patronatulÔÇŁ ÔÇô interviu cu jurnalistul C─ât─âlin PRISACARIU
ÔÇ×Publicul conteaz─â, ├«n mod evident, ├«ns─â publicul poate fi ╚Öi educat ÔÇô bine├«n╚Ťeles, nu printr-o formul─â-instant.ÔÇŁ
Cum ajut─â competi╚Ťia chinez─â conglomeratele occidentale jpeg
Cum ajut─â competi╚Ťia chinez─â conglomeratele occidentale
Se apropie oare de final epoca societ─â╚Ťilor conglomerat?

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.