Un caz de xenoglosie analizat lingvistic

Un caz de xenoglosie analizat lingvistic jpeg

Pe 20 februarie 1882, la Londra, se ├«nfiin╚Ťeaz─â Society for Psychic Research. Av├«nd ca membri fizicieni, chimi╚Öti, filozofi, psihologi ╚Öi fiziologi renumi╚Ťi ├«n lumea ╚Ötiin╚Ťific─â, organiza╚Ťia, prima de acest fel din lume, ├«╚Öi propune ca, ├«ntr-un mediu social invadat de mediumi ╚Öi ╚Öedin╚Ťe de spiritism, s─â studieze fenomenele paranormale cu ochiul critic ╚Öi neutru al omului de ╚Ötiin╚Ť─â. Unul dintre membri este ilustrul psiholog William James (fratele nu mai pu╚Ťin celebrului scriitor Henry James), care fondeaz─â, al─âturi de al╚Ťii, doi ani mai t├«rziu, American Society for Psychic Research, la New York. James, care face psihologie experimental─â ╚Öi scrie despre cazurile sale, g─âse╚Öte, ├«ntr-o zi a anului 1895, ├«n coresponden╚Ťa pe care o poart─â cu Th├ęodore de Flournoy, profesor de psihologie la Universitatea din Geneva, o scrisoare entuziast─â.

Convins c─â fenomenele spiritiste au un substrat psihic care trebuie explorat, Flournoy i se pl├«nsese anterior de reticen╚Ťa mediumilor de a-l primi la ╚Öedin╚Ťe ca observator neutru, dar acum reu╚Öise s─â fie acceptat de unul remarcabil: ÔÇ×...femeia e un veritabil muzeu de fenomene posibile, cu un repertoriu de o varietate infinit─â: face masa s─â vorbeasc─â ÔÇĺ aude voci ÔÇĺ, are viziuni, halucina╚Ťii tactile ╚Öi olfactive, scrie automat, c├«teodat─â are somnambulism total, catalepsie, st─âri de trans─â ... toate automatismele senzoriale ╚Öi motorii, toate fenomenele clasice de isterie apar pe r├«nd ╚Öi ├«n modul cel mai nea╚Öteptat!ÔÇŁ. Urmeaz─â ani ├«ntregi de cercetare empiric─â, ├«n care multe ╚Öedin╚Ťe se ╚Ťin chiar ├«n casa psihologului elve╚Ťian, care documenteaz─â cu acribie tot ce se ├«nt├«mpl─â ╚Öi se consult─â cu diver╚Öi speciali╚Öti ai vremii. Rezultatul este un best-seller de aproape 500 de pagini, publicat ├«n 1899 sub titlul Des Indes ├á la plan├Ęte Mars: ├ętude sur un cas de somnambulisme avec glossolalie / Din India la planeta Marte: studiu asupra unui caz de somnambulism cu glosolalie, tradus ├«n englez─â ├«n anul imediat urm─âtor.

Catherine ├ëlise M├╝ller, numit─â ├«n carte H├ęl├Ęne Smith, are ├«n jur de 30 de ani, e ├«nalt─â, frumoas─â, vioaie ╚Öi inteligent─â, cu o s─ân─âtate fizic─â evident─â. Nu e medium profesionist, de fapt nici nu accept─â bani pentru serviciile sale, care constau ├«n comunicarea cu spiritele rudelor decedate ale participan╚Ťilor la ╚Öedin╚Ťe sau cu diverse alte spirite prin care recomand─â, de exemplu, tratamente medicale. Franceza e limba ei matern─â, dar ╚Ötie ╚Öi german─â ╚Öi ceva englez─â. Pe 25 noiembrie 1894, fiul mort al unei anume doamne Mirbel, de fa╚Ť─â la acea ╚Öedin╚Ť─â, se manifest─â sub numele de Esenale ╚Öi o duce pe Catherine pe Marte. ├Än trans─â, ea descrie c─âl─âtoria: o lumin─â str─âlucitoare, apoi o cea╚Ť─â deas─â a c─ârei culoare fluctueaz─â (albastru ÔÇĺ trandafiriu ÔÇĺ gri ÔÇĺ negru), zboar─â prin spa╚Ťiu (cei prezen╚Ťi noteaz─â c─â masa ├«ns─â╚Öi mai st─â doar ├«ntr-un picior). Ajuns─â pe Marte, observ─â tr─âsuri f─âr─â cai sau ro╚Ťi, care alunec─â ╚Öi scot sc├«ntei, case cu f├«nt├«ni pe acoperi╚Ö; mar╚Ťienii arat─â ca p─âm├«ntenii ╚Öi s├«nt ├«mbr─âca╚Ťi to╚Ťi la fel: pantaloni largi ╚Öi bluze lungi, str├«nse ├«n talie, decorate cu diverse ├«nsemne. Dup─â ╚Öedin╚Ť─â, Catherine deseneaz─â din memorie fel de fel de peisaje mar╚Ťiene, care s├«nt reproduse ├«n cartea lui Flournoy.

C─âl─âtoriile pe Marte se suspend─â timp de peste un an, dup─â care reapar brusc, ├«n februarie 1896. Esenale anun╚Ť─â c─â o va ├«nv─â╚Ťa pe Catherine limba mar╚Ťian─â. Iat─â prima ├«nregistrare a unui mesaj mar╚Ťian vorbit (transcris de Auguste Lema├«tre, profesor la Coll├Ęge de Gen├Ęve, prin care Flournoy a reu╚Öit s─â intre ├«n cercul de spiritism): Mitchma mitchmon mimini tchouainem mimatchineg masichinof m├ęzavi patelki abr├ęsinad navette naven navette mitchich├ęnid naken chinoutoufiche. Pe 2 noiembrie 1896, Esenale ├«╚Öi traduce pentru prima dat─â mesajul, ├«n francez─â: Dod├ę n├ę ci haudan t├ę mech├ę m├ętiche Astan├ę k├ę d├ę m├ę vech├ę. Aceasta este casa marelui om Astan├ę pe care l-ai v─âzut. Astan├ę, ├«nt├«lnit anterior de Catherine pe Planeta Ro╚Öie, e spiritul unui fachir indian re├«ncarnat ca mar╚Ťian, care promite s─â o ├«nve╚Ťe scrierea mar╚Ťian─â. Pe 22 august 1897, H├ęl├Ęne produce primul text ├«n limba mar╚Ťian─â. De acum, Flournoy str├«nge texte scrise ╚Öi traduse, stabile╚Öte coresponden╚Ťa dintre simbolurile mar╚Ťiene ╚Öi literele alfabetului francez, alc─âtuie╚Öte un mic dic╚Ťionar ╚Öi studiaz─â limba.

Concluzia lui este c─â ÔÇ×acest idiom fantastic e evident opera naiv─â ╚Öi cumva pueril─â a unei imagina╚Ťii infantile atinse de ideea cre─ârii unei limbi noiÔÇŁ. Limba ÔÇ×nou─âÔÇŁ e, ├«ns─â, turnat─â ├«n tiparele formale ale limbii materne. Influen╚Ťa formelor limbii franceze e evident─â: cea mai mare parte a cuvintelor mar╚Ťiene au acela╚Öi num─âr de silabe sau litere ca echivalen╚Ťii lor fran╚Ťuze╚Öti; nega╚Ťia mar╚Ťian─â oglinde╚Öte fidel pe cea francez─â prin desp─âr╚Ťirea elementelor ne ... pas; ba chiar literele inutile din interoga╚Ťia francez─â (de exemplu, t din quand reviendra-t-il?) se reg─âsesc, ├«n acelea╚Öi pozi╚Ťii din cadrul sintagmei, ├«n mar╚Ťian─â (k├Ęvi b├ęrimir m hed); ├«n sintagma ÔÇ×ne ├«n╚ŤelegeamÔÇŁ ÔÇĺ nous nous comprenions ÔÇĺ, primul nous este subiectul (ÔÇ×noiÔÇŁ), iar al doilea nous este pronumele reflexiv reciproc (ÔÇ×neÔÇŁ), deci avem o omonimie care se reg─âse╚Öte ├«ntocmai ├«n textul mar╚Ťian: nini nini trim├ęn├¬ni. Cu excep╚Ťia c├«torva sunete, mar╚Ťiana are acelea╚Öi vocale ╚Öi consoane ca franceza. Alfabetul mar╚Ťian are corespondent ├«n fiecare liter─â din alfabetul francez. Ordinea cuvintelor ├«ntr-o propozi╚Ťie e aceea╚Öi ├«n ambele limbi, deci sintaxa e identic─â. Nu exist─â inova╚Ťii de nici un fel ÔÇĺ fonetice, gramaticale ori sintactice. Limba mar╚Ťian─â a fost alc─âtuit─â ÔÇ×prin luarea ca atare a sintagmelor fran╚Ťuze╚Öti ╚Öi ├«nlocuirea cuvintelor cu alte fabrica╚Ťii ├«nt├«mpl─âtoareÔÇŁ.

├Än to╚Ťi ace╚Öti ani, cu intermiten╚Ťe ╚Öi fugar, Catherine transmite c├«teva mesaje de tip nou (pentru prima dat─â, pe 6 martie 1895: ├Çti├Ęy├ó Ganapatin├óm├ó!), identificate drept sanscrit─â de c─âtre Leopold ÔÇĺ un spirit omniprezent care o ghideaz─â ╚Öi ajut─â pe Catherine. O anume prin╚Ťes─â hindus─â de la 1400, pe nume Simandini, se pare c─â se ├«ncarneaz─â ├«n Catherine c├«nd ├«ncepe s─â vorbeasc─â ├«n sanscrit─â. Pentru sanscrit─â, lucrurile s├«nt mai complicate: Flournoy nu dispune nici de traduceri, nici de texte scrise. Trebuie s─â intre ├«n scen─â lingvi╚Ötii. ╚śi nu orice lingvist este chemat ├«n ajutor. Coleg cu Th├ęodore de Flournoy la Universitatea din Geneva e unul dintre cei mai faimo╚Öi indo-europeni╚Öti ai timpului, prezent azi pe orice list─â scurt─â a celor mai importan╚Ťi lingvi╚Öti ai lumii: Ferdinand de Saussure. ├Än mai 1896, Flournoy ini╚Ťiaz─â o coresponden╚Ť─â ├«n care copiaz─â cu grij─â nota╚Ťiile care par s─â fie ├«n sanscrit─â ÔÇĺ nu s├«nt multe, vreo cinci sintagme de c├«te cel mult zece cuvinte. Nu ╚Ötim c├«t de corecte s├«nt transcrierile, iar Saussure, pe atunci ├«n v├«rst─â de 39 de ani, analizeaz─â ce i se d─â. Dar, peste un an, pe 20 iunie 1897, lingvistul particip─â la ╚Öedin╚Ť─â ╚Öi noteaz─â el ├«nsu╚Öi ceea ce aude (acesta e ╚Öi cel mai lung mesaj): G├óya gaya na├»a ia miya gay├Ą briti... gaya vaya y├óni pritiya kriya gay├óni i g├óya mamatua gaya mama nara mama patii si gaya gandary├┤ g├óya ityami vasanta... gaya gaya y├ómi gaya priti gata priya g├óya patisi...

Analiza lingvistic─â e ├«ngreunat─â de faptul c─â mediumul nu se lanseaz─â niciodat─â ├«n ├«n╚Öiruiri de silabe multiple ╚Öi folose╚Öte din plin vocala /a/. Saussure observ─â c─â, ├«n sanscrit─â, aceast─â vocal─â e prezent─â ├«n propor╚Ťie de 4:1 fa╚Ť─â de oricare alta, iar folosirea unui /a/ la fiecare dou─â sau trei silabe m─âre╚Öte ╚Öansa ca produc╚Ťia s─â sune a sanscrit─â. El va numi limba ÔÇ×sanscritoid─âÔÇŁ, va recunoa╚Öte unele nume de divinit─â╚Ťi ╚Öi unele cuvinte din vocabularul limbii sanscrite ╚Öi, ca s─â-l fac─â pe Flournoy s─â ├«n╚Ťeleag─â exact ce vrea s─â spun─â prin termenul ÔÇ×sanscritoid─âÔÇŁ, inventeaz─â un scurt text ├«n ÔÇ×latinoid─âÔÇŁ (Flournoy fiind familiar cu latina), urm├«nd ca orice observa╚Ťie va face s─â se aplice la ambele: Me├óte domina mea sor├┤re forinda inde deo inde s├«ni godio deo primo nomine ... ob├ęra mine ... loca suave tibi ofisio et ogurio ... et olo romano sua dinata perano die nono colo desimo ... rid├¬re pav├¬re ... nove... Observa╚Ťiile principale s├«nt urm─âtoarele: nu po╚Ťi g─âsi un sens global, ca ├«ntr-o propozi╚Ťie; luate izolat, ca o colec╚Ťie de cuvinte din dic╚Ťionar, c├«teva cuvinte s├«nt impecabile (domina), altele s├«nt corecte doar pe jum─âtate (ogurio), iar altele, prin aranjamentul de litere, ar putea fi latine╚Öti (obera), dar nu s├«nt consemnate ├«n dic╚Ťionare; cuvintele nu au termina╚Ťii gramaticale de nici un fel (nu vezi -orum, -ibus etc.).

Analiza ajunge apoi la sursa acestor crea╚Ťii: mintea. Opozant al ideii prevalente conform c─âreia limba e nomenclator (list─â de nume pentru lucruri), Saussure e obsedat de caracterul de sistem al limbii, idee cu care va revolu╚Ťiona lingvistica mai t├«rziu. Vorbirea (parole) provine din langue, care e un sistem mental ├«n care unit─â╚Ťile depind organic unele de altele prin locul pe care ├«l ocup─â, ╚Öi care s├«nt guvernate de legi psihice prea pu╚Ťin accesibile vorbitorului. A╚Öadar, el opineaz─â c─â mar╚Ťiana ╚Öi sanscritoida lui Catherine s├«nt produse printr-un mecanism psihic identic: ÔÇ×...cuvintele fran╚Ťuze╚Öti s├«nt tema sau substratul a tot ceea ce spune, iar legea care ├«i guverneaz─â mintea e ca acestea s─â fie redate prin substitute cu aparen╚Ť─â exotic─âÔÇŁ. Apoi explic─â punctual cum formula ├Çti├Ęy├ó Ganapatin├óm├ó, care fusese rostit─â cu aerul ╚Öi gestica unui ritual, ╚Öi ├«n care se recunosc u╚Öor numele unei zeit─â╚Ťi, Ganapati, ╚Öi substantivul ÔÇ×numeÔÇŁ, ar putea ├«nsemna ÔÇ×(eu) te binecuv├«ntez ├«n numele lui GanapatiÔÇŁ. Primul cuv├«nt ar putea reuni substitu╚Ťii influen╚Ťate de amintirea unui cuv├«nt str─âin: a de englezescul I (pronun╚Ťat /ai/) care ar putea determina ordinea cuvintelor  (I bless you), deci ╚Öi y├ó va fi influen╚Ťat de englezescul you; n├óm├ó poate fi o amintire a germanului Nam├¬, care dicteaz─â ordinea ├«n Ganapatin├óm├ó, opus─â celei din francez─â.

Dac─â ar mai tr─âi azi, Saussure ╚Öi-ar vedea intui╚Ťiile confirmate: psiho-neurolingvi╚Ötii cred c─â, ├«n ÔÇ×lexiconulÔÇŁ mental, unit─â╚Ťile limbii s├«nt stocate modular, cu link-uri nenum─ârate ├«ntre ele, ├«n func╚Ťie de pronun╚Ťie, ortografie, clase lexicale, categorii gramaticale, asocieri de sens. Simpla activare a uneia declan╚Öeaz─â o reac╚Ťie ├«n lan╚Ť. ├Än acest caz de tulburare de identitate disociat─â (cu personalit─â╚Ťi multiple), Th├ęodore de Flournoy conchide c─â mediumul, bolnav de isterie, are vagi capacit─â╚Ťi telekinetice ╚Öi telepatice, ╚Öi c─â celelalte fenomene, departe de a fi supranaturale, ├«╚Öi au originea ├«n propriul subcon╚Ötient. Pe l├«ng─â excep╚Ťionalitatea cazului (care va avea relevan╚Ť─â mai t├«rziu ╚Öi pentru arti╚Ötii suprareali╚Öti),  interesant─â e ╚Öi conlucrarea dintre psiholog ╚Öi lingvist, una avant la lettre: psihologia ╚Öi lingvistica se vor apropia natural una de cealalt─â abia peste c├«teva decenii, ├«n anii 1950-60, c├«nd se va constitui o ramur─â interdisciplinar─â, numit─â psiholingvistic─â.

Laura Carmen Cu╚Ťitaru este conferen╚Ťiar la Literele ie╚Öene, specializat─â ├«n lingvistic─â american─â.

p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supravie╚Ťui oare modelul economic german r─âzboiului purtat de pre╚Öedintele rus Vladimir Putin ├«mpotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Toc─âni╚Ť─â de vin
Numite, ├«n englez─â, SOT (ÔÇ×slips-of-the-tongueÔÇŁ), gre╚Öelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grab─â sau sub imperiul emo╚Ťiilor, s├«nt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.