Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021

Alexandru GABOR
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 939 din 7 ÔÇô 13 aprilie 2022
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg

Reprezentarea femeilor ├«n politic─â a redevenit o tem─â important─â a agendei publice ├«n cadrul familiei statelor europene. Lungul parcurs al recunoa╚Öterii drepturilor electorale ale femeii, validarea statutului de cet─â╚Ťean egal ├«n drepturile politice ╚Öi civile nu au avut drept consecin╚Ť─â o reprezentare echitabil─â a femeilor ├«n func╚Ťiile politice. ├Än cazul Rom├óniei, indicatorii de reprezentare politic─â a femeilor s├«nt de natur─â s─â releve un decalaj substan╚Ťial ├«n raport cu vestul Europei. Astfel, reprezentarea femeilor ├«n Parlament, ├«n Guvern sau ├«n consiliile locale ne situeaz─â ├«n vecin─âtatea unor ╚Ť─âri cu regimuri hibride sau autoritare. Rom├ónia, la fel ca alte ╚Ť─âri cu un deficit de modernizare din estul Europei, a fost printre ultimele state europene ├«n care reprezentarea politic─â a femeilor, respectiv dreptul de a alege, dreptul a fi aleas─â ╚Öi accederea propriu-zis─â ├«n forurile legislative sau executive, s-a transpus ├«ntr-o institu╚Ťie politic─â.

Reprezentarea femeilor ├«n legislativ este marcat─â de experien╚Ťa istoric─â a regimului comunist, care, la nivelul aparen╚Ťelor, s-a dorit a fi o ideologie egalitar─â, de emancipare a femeilor. Astfel, reprezentarea femeilor ├«n Marea Adunare Na╚Ťional─â a fost, ├«ncep├«nd cu anii 1980, de peste 30%, aproape dubl─â fa┼ú─â de Parlamentul actual. Aceast─â reprezentare de fa╚Ťad─â nu trebuie s─â oculteze rela╚Ťiile de putere reale ├«n sistemele comuniste: pe m─âsur─â ce cre┼čtea nivelul de reprezentare a femeilor la nivel legislativ sau la nivelul consiliilor ╚Öi func╚Ťiilor locale, unde puterea real─â era mic─â, ├«n paralel, Comitetul Central al PCR, instan╚Ťa de facto a exercit─ârii puterii comuniste, devenea un monopol exclusiv al b─ârba╚Ťilor. Pe de alt─â parte, variabila comunism rezidual nu intr─â ├«n categoria unei cauzalit─â╚Ťi rigide. Moldova, o ╚Ťar─â trecut─â ╚Öi ea prin ororile comunismului, se afl─â la o distan╚Ť─â considerabil─â de Rom├ónia, dac─â ar fi s─â compar─âm itemi subsuma╚Ťi echit─â╚Ťii de gen.

├Än ultimele dou─â decade, tema reprezent─ârii echitabile a femeilor ├«n deciziile politice a constituit obiectul unor evalu─âri analitice tot mai rafinate. Global Gender Gap Report, realizat de World Economic Forum ╚Öi publicat ├«n martie 2021, are ca principal─â concluzie faptul c─â pandemia de COVID-19 a ad├«ncit inechit─â╚Ťile de gen preexistente ╚Öi a expus femeile unor presiuni socio-economice crescute, din cauz─â c─â sectoarele de activitate cele mai afectate de criza sanitar─â s├«nt cunoscute ca av├«nd propor╚Ťii ├«nsemnate de femei angajate. ├Än acest index, Rom├ónia ocup─â locul general 88 din 156 de ╚Ť─âri incluse ├«n raport, dominat tradi╚Ťional de ╚Ť─âri din nordul Europei. Raportul acoper─â patru macroteme privind egalitatea de gen: oportunit─â╚Ťi ╚Öi participare ├«n economie, educa╚Ťie, s─ân─âtate ╚Öi acces la putere politic─â, ultimul fiind ╚Öi indicatorul pe care Rom├ónia st─â cel mai prost. Ceea ce se poate remarca ├«n aceste evolu╚Ťii este declinul accentuat dup─â 2006, de 50 de pozi╚Ťii, pentru echitatea reprezent─ârii politice. ┼×i mai interesant este s─â constat─âm de unde provine aceast─â dinamic─â negativ─â: nu este vorba de accesul la servicii sociale, a┼ča cum se ├«nt├«mpl─â pe alte continente. De pild─â, pe dimensiunea de gen ÔÇ×S─ân─âtate ┼či durata vie┼úiiÔÇŁ, Rom├ónia chiar a urcat ├«n ierarhie. Diferen┼úa ├«ntre noi ┼či alte state este explicat─â, ├«n cea mai mare parte, exact de dimensiunea ÔÇ×Acces la puterea politic─âÔÇŁ, la care st─âm cel mai deficitar.

Un al doilea instrument, regional, este Gender Equality Index (GEI), realizat de Institutul European al Egalit─â╚Ťii de Gen (EIGE). El acoper─â toate cele 28 de ╚Ť─âri ale UE ╚Öi are ╚Öase arii tematice de baz─â (munc─â, bani, cunoa╚Ötere, timp, putere ╚Öi s─ân─âtate), edi╚Ťia din 2019 incluz├«nd ╚Öi dou─â teme suplimentare, violen╚Ťa ├«mpotriva femeilor ╚Öi inegalit─â╚Ťi intersec╚Ťionale. Cea mai recent─â edi┼úie, din noiembrie 2021, relev─â c─â Rom├ónia cunoa┼čte cel mai mare regres dintre ┼ú─ârile Uniunii Europene pe dimensiunea accesului la putere politic─â, urmat─â ├«n acest top negativ de Slovenia ┼či Bulgaria.

Dac─â ne uit─âm ├«n urm─â, dup─â primele alegeri libere post-comuniste prezen╚Ťa femeilor ├«n Parlamentul Rom├óniei a cunoscut un trend lent cresc─âtor (de la 0,8% ├«n Senatul Rom├óniei, ├«n prima legislatur─â, respectiv o singur─â femeie, ╚Öi 19%, dup─â alegerile din 2020). Datele comparative relev─â deficitul de reprezentare ├«n ambele Camere ale Parlamentului ╚Öi la nivelul Guvernului, ├«n perioada 1990-2022.

Poate e gre╚Öit, ╚Öi nu deschid o parantez─â problematic─â aici, ├«ns─â discu╚Ťia despre o reprezentare mai echitabil─â a femeilor ├«n procesele politice na╚Ťionale ╚Öi locale are ├«n centru idealul normativ al cotelor de reprezentare de gen. Acestea se aplic─â deja ├«n mai multe ╚Ť─âri europene ╚Öi fac parte dintre instrumentele de reglementare ÔÇ×hardÔÇŁ. Ele s├«nt contrapuse instrumentelor a╚Öa-numite soft, respectiv ├«ncurajarea construc╚Ťiei unei perspective de gen pe baze voluntare, f─âr─â sanc╚Ťiuni explicite sau constr├«ngeri. Sistemul de cote de reprezentare poate fi impus prin legisla╚Ťia na╚Ťional─â electoral─â sau poate fi adoptat ca mecanism intern de recrutare ├«n cadrul partidelor. Partidele au fost, de multe ori, pionierii schimb─ârii institu╚Ťionale ├«n sensul promov─ârii unei reprezent─âri de gen mai echitabile. Ulterior, sistemul de cote a fost extins ├«n forurile de reprezentare na╚Ťional─â sau regional─â, apoi ├«n sectorul privat corporativ, de╚Öi aici exist─â mai multe rezerve. ├Än prezent, zece ╚Ť─âri europene folosesc sistemul cotelor de reprezentare a femeilor pentru legislativ: Belgia, Irlanda, Grecia, Spania, Fran╚Ťa, Croa╚Ťia, Irlanda, Italia, Polonia, Portugalia ╚Öi Spania. Sistemul de cote de reprezentare a femeilor solicit─â introducerea unui procent de femei candidat pentru alegerile parlamentare sub rezerva unor sanc╚Ťiuni pentru nonconformare. Cel mai recent exemplu de ╚Ťar─â european─â care a apelat la aceast─â formul─â este Luxemburgul, care a stabilit un procent de 40% femei pentru listele electorale legislative. 

Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,  standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media, comentarii sexiste ├«n online ╚Öi offline, absen╚Ťa femeilor cu rol inspira╚Ťional ╚Öi a mentoratului politic. De asemenea, exist─â bariere structurale cu care femeile se ├«nt├«lnesc atunci c├«nd fac pasul spre politic─â, fie local─â, fie na╚Ťional─â.

Aceste bariere s├«nt considerate deseori parte a sistemelor politice europene. ╚śi din acest motiv, Comisia European─â a expus, recent, obiectivul unei reprezent─âri paritare de gen pentru Parlamentul Europei din anul 2024, ╚Ťinta fiind un procent de 50% femei ╚Öi 50% b─ârba╚Ťi. Acest indicator nu poate fi impus statelor-membre prin hard regulation ╚Öi obliga╚Ťii ce deriv─â din statutul de membru UE, ├«ns─â este de anticipat c─â institu╚Ťia Comisiei Europene va folosi toate p├«rghiile soft pentru a determina partidele s─â propun─â cote interne voluntare, astfel ├«nc├«t acest obiectiv s─â nu fie compromis. Altfel, scenariul unei reprezent─âri egale de 50% ├«n Parlamentul European pare improbabil f─âr─â coordonare politic─â ╚Öi f─âr─â adoptarea unor mecanisme forte. De╚Öi procentul de femei ├«n Parlamentul European a crescut treptat la ultimele cicluri electorale, ├«ns─â aceast─â evolu╚Ťie nu a fost organic─â sau natural─â, ci a fost facilitat─â de extinderea cotelor de gen, fie voluntare, fie legiferate la nivel na╚Ťional.

├Än acest moment, nici una dintre strategiile posibile privind echitatea de gen nu este implementat─â ├«n spectrul partidelor politice rom├óne┼čti. Progresul reprezent─ârii femeilor ├«n politica rom├óneasc─â a fost un proces lent, exist├«nd voci critice care ar vorbi mai cur├«nd de un regres sub acest aspect, ╚Öi ├«n contrasens cu evolu╚Ťiile democra┼úiilor consolidate din Vest. ├Än practica politic─â european─â, ÔÇ×peretele de sticl─âÔÇŁ din calea accederii femeilor ├«n politic─â nu a putut fi fisurat dec├«t prin ini╚Ťierea unor schimb─âri ├«n sistemele de partide. Europenizarea partidelor politice rom├óne┼čti nu poate ignora un proiect centrat pe cre╚Öterea reprezent─ârii femeilor ├«n forurile executiv, legislativ ┼či de la nivelul autorit─â┼úii locale.

Acest proiect de modernizare a ├«nceput, ├«n istoria Rom├óniei, odat─â cu revizuirea legii fundamentale din 1884, c├«nd C.A. Rosetti al─âturi de al╚Ťi ╚Öase deputa╚Ťi au propus ca femeile din cele trei colegii electorale s─â primeasc─â drepturi electorale. Propunerea marelui pa╚Öoptist a fost ├«nt├«mpinat─â cu indignare, pe de o parte, ╚Öi ilaritate, de pe alta, ├«n ambele Camere ale Parlamentului de atunci. C.A. Rosetti, la fel ca al╚Ťi liberali clasici de secol XIX, a considerat c─â egalitatea formal─â ├«n drepturi era suficient─â pentru o reprezentare propor╚Ťional─â a sexelor. Acest tip de constitu╚Ťionalism neutru la gen, consider─â Charles S. Mayer ╚Öi Jytte Clausen, ├«n Has Liberalism Failed Women? (Palgrave Macmillan, 2001), pare s─â fi fost una din iluziile secolului al XIX-lea, al─âturi de conceptul reprezent─ârii politice redus la procesul de deliberare ra╚Ťional─â. La noi, abia ├«n Constitu╚Ťia din 1923 femeile au primit recunoa╚Öterea drepturilor electorale, ├«ns─â exercitarea lor deplin─â s-a am├«nat dup─â instalarea comunismului, a╚Öadar ├«n absen╚Ťa pluralismului politic. A╚Öa cum regimurile comuniste s-au fundamentat pe falsificarea binelui, ╚Öi emanciparea ideologic─â a femeilor ├«n regimurile comuniste a fost o minciun─â, ├«nc─â perpetuat─â de nostalgicii proiectului marxist.

(O versiune mai extins─â a acestui studiu poate fi citit─â pe site-ul Funda╚Ťiei F. Naumann, la adresa https://www.freiheit.org/romania-and-republic-moldova/womens-representation-romanian-politics)

Alexandru Gabor este publicist, doctor în politici publice. A fost consilier la Ministerul Culturii în 2016 și a lucrat pentru o scurtă perioadă la ICR, în anul 2010.

p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.
Cum vindeci o traum─â? jpeg
Cum vindeci o traum─â?
Multe statistici trag semnale de alarm─â asupra s─ân─ât─â╚Ťii mentale la nivel global, iar ├«ntrebarea cu r─âspuns evident ÔÇô ÔÇ×Suferim o traum─â social─â colectiv─â?ÔÇŁ ÔÇô na╚Öte una al c─ârei r─âspuns e departe de a fi unul clar: ÔÇ×Cum ne vom vindeca?ÔÇŁ.
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei jpeg
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei
Oamenii consum─â ╚Öi s├«nt sclavii m─ârfurilor. Nu exist─â o limit─â a consumului ├«n afara celei oferite de pre╚Ť.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×Micile RomeÔÇŁ - A╚Öez─ârile coloni╚Ötilor romani ├«n Dacia
Dup─â cucerire, teritoriul unei noi provincii era ├«mp─âr╚Ťit administrativ ╚Öi guvernat dup─â principiile dreptului roman. Elementele principale ale romaniz─ârii au fost armata, administra╚Ťia, coloni╚Ötii, dreptul roman, veteranii ╚Öi ╚Öcolile create ├«n provincii. Armata avea leg─âturi permanente cu autohtonii, unii dintre ei ├«nrol├óndu-se ├«n trup─â imediat dup─â cucerire, ├«n provinciile lor sau fiind trimi╚Öi ├«n altele, chiar departe: trupe auxiliare formate din daci, imediat dup─â cucerire, au fost trimise u
image
B─ât─âlia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.