Șoșoanele doamnei Șoșoacă

Publicat în Dilema Veche nr. 889 din 22 - 28 aprilie 2021
E cool să postești jpeg

Pentru că purta o mască de protecție neconformă, senatoarea Diana Șoșoacă a fost oprită, pe data de 13 aprilie, să intre la ședința care avea loc în sala Comisiei juridice a Parlamentului – ceea ce a declanșat furia doamnei, acel gen de furie burzuluită cu care ne-a obișnuit de la primele sale apariții. Senatoarea a împroșcat cu tot felul de acuze, de la violența inumană cu care a fost călcată pe picior (pentru care a și sunat la 112!) pînă la abuzul de putere, declarînd ulterior că „în România s-a instaurat dictatura”, că „în Rusia e mai multă democraţie decît în România” sau că pînă „și în China e democraţie”. Bineînțeles, nu ca la noi, unde doamna a declarat dictatură.

Aceste declarații, aceste acuze bombastice, fără alt temei decît orgoliul personal al punerii în fason, oportunismul prin care senatoarea Diana Șoșoacă se dă victimă a autorităților hapsîne și năprasnica sa dorință de afirmare, printr-o gălăgie de mahala, nu sînt un circ ieftin, ci, din contra, unul cu un cost piperat. Pe de o parte, erijîndu-se în salvator al oprimaților de pretutindeni, doamna prinde contur public și adepți, pe de alta, aruncă în derizoriu concepte precum democrația și drepturile omului. Concepte care, într-adevăr, au fost puternic zdruncinate de-a lungul a mai bine de un an de criză mondială, dar din cauze reale, nu din cauza unor smiorcăieli răzgîiate și șoșoane folosite în scop personal.

Bunăoară, un caz recent: la începutul lunii aprilie, Darren Manaog Peñaredondo, un bărbat din provincia Cavite (Filipine), a fost oprit de poliție pentru că încălcase restricțiile sanitare impuse de lockdown și ieșise din casă după ora 18, ca să cumpere apă. Ca să-l pedepsească, polițiștii nu i-au dat doar o amendă, cum prevedea legea, ci au decis, cu de la sine putere, să-l oblige să facă 100 de genuflexiuni, alături de alți oameni prinși și ei pe stradă după ora respectivă. Dacă nu se sincronizau, oamenii trebuia s-o ia de la capăt. Bărbatul a ajuns acasă în dimineața următoare, pe la ora 6. După ce a zăcut o zi întreagă, neputînd să se miște, Penaredondo a făcut un infarct și a murit. Chiar dacă familia a acuzat poliția de abuz, iar șeful poliției a declarat, la scurt timp, că a declanșat o investigație, subliniînd că asemenea tratamente sînt inumane și că, dacă acuzațiile se dovedesc a fi întemeiate, vinovații vor fi pedepsiți, un om a murit din cauza beției de putere a unor oameni ai legii.

          

p19 facundo astudillo castro wc jpg jpeg

                                       Facundo Astudillo Castro (wikimedia commons)

În Argentina, un alt caz: Facundo Astudillo Castro, un tînăr de 22 de ani, a fost arestat tot din cauză că a încălcat restricțiile carantinei naționale. După arest, a dispărut pur și simplu și nimeni n-a mai știut nimic de el. Cîteva luni mai tîrziu i-a fost însă descoperit cadavrul – nici pînă acum circumstanțele morții sale nu au fost elucidate.

În Rusia, țara dată ca exemplu de democrație de către senatoarea Diana Șoșoacă, Anastasia Vasilieva, medic și liderul sindicatului cadrelor medicale, a fost arestată anul trecut pentru că a vorbit public despre lacunele sistemului de sănătate din Rusia, total nepregătit pentru combaterea COVID-19. La scurt timp a fost arestată, împreună cu alți colegii și jurnaliști, în drum spre livrarea de provizii medicale (măști și mănuși) pentru lucrători din domeniul sănătății. Toți cei aflați în compania sa au fost acuzați de „nerespectarea regulilor de conduită pentru prevenirea și lichidarea unei situații de urgență”, dar, în timp ce majoritatea dintre ei au fost rapid eliberați, Vasilieva nu a avut voie să părăsească secția de poliție, fiind supusă unei noi acuze: „nesocotirea ordinelor unui polițist”. Anastasia Vasilieva fiind nu doar medicul lui Aleksei Navalnîi, ci și una dintre cele mai vocale susținătoare ale principalului opozant rus.

                   

av 2 jpg jpeg

                                                       Anastasia Vasilieva (youtube)

Bineînțeles, să nu uităm nici de cealaltă „democrație” amintită de senatoarea Șoșoacă – China, unde doar cazul de la începutul pandemiei spune tot: doctorul Li Wenliang, unul dintre primii care au încercat să vorbească despre noul coronavirus, a fost imediat luat în vizorul poliției, a retractat afirmațiile, după care a murit, culmea, chiar din cauza infecției cu COVID-19.

Nu sînt, nici pe departe, cazuri singulare. Potrivit unui raport al Amnesty International, făcut public la finalul anului trecut, raport care a analizat felul cum măsurile luate de autorități pentru a stopa pandemia au degenerat în abuzuri, în mai bine de 60 de țări vizate de investigație, măsurile coercitive și pedepsele aplicate au dus la „încălcarea sistematică a drepturilor omului și la divizarea societății”, multe dintre legile luate în numele stopării pandemiei deschizînd periculoase portițe spre derapaje de la democrație și înspre încălcarea drepturilor omului.

„De nenumărate ori forțele de poliție au folosit forța în mod excesiv și inutil în aplicarea măsurilor pentru combaterea COVID-19: carantine generale, restricții, înăbușirea în forță a protestelor pașnice, suprimarea disidenților. În unele țări, zeci de mii de oameni au fost arestați pentru infracțiuni legate de pandemie sau plasați în centre de carantină în condiții inumane și insalubre, centre care aparțineau statului. În multe regiuni, forțele de ordine au convocat pentru audieri sau chiar au arestat jurnaliști, bloggeri, apărători ai drepturilor omului, activiști politici și utilizatori de social media doar pentru că și-au exprimat în mod public opiniile cu privire la măsurile luate de autorități pentru a combate pandemia. În multe țări, în numele protecției sanitare, oameni au fost evacuați cu forța din case sau reținuți.” – se arată în raport.

Cîteva exemple de țări, menționate în raport, care au folosit pandemia drept pretext pentru a modifica sau a implementa legi care ar atenta la democrație: guvernul Cambodgiei a adoptat o lege care să permită și să reglementeze starea de urgență – formularea vagă a legii dînd puteri fără precedent autorităților. Astfel, odată invocată, legea permite punerea în aplicare „și a altor măsuri care sînt considerate adecvate și necesare ca răspuns la starea de urgență”. Fără nici un drept de apel. Cu alte cuvinte, orice va voi, Guvernul va avea. În alte țări, precum Thailanda, Kazahstan, Maroc sau Franța, măsurile luate au fost disproporționate față de realitate, „restricționînd libertățile individului, libertatea de exprimare sau dreptul de manifestări pașnice”.

În Turcia, peste 500 de oameni au fost reținuți din cauză că au distribuit pe conturile de social media „postări cu conținut provocator în ceea ce privește coronavirusul”. În Bahrain, Kuweit, Oman, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, autoritățile au emis „avertizări” de răspundere penală pentru publicarea de știri false sau răspîndirea de dezinformări. Avertizările au fost dublate de acțiuni, de vreme ce au existat urmăriri penale pentru cei care au criticat măsurile luate de guverne în virtutea pandemiei. În Ungaria, Codul Penal a fost modificat în luna martie a anului trecut, pentru a include o pedeapsă de pînă la trei ani de închisoare pentru cei care obstrucționează măsurile guvernamentale de combatere a unei epidemii. Au fost adăugate noi infracțiuni de „răspîndire a informațiilor false” sau „comunicarea faptelor într-un mod care împiedică măsurile pentru sănătatea publică”, cu pedepse de pînă la cinci ani de închisoare. „Chiar dacă Guvernul a insistat asupra faptului că măsurile respective sînt temporare, modificările legii nu includ limite de timp” – se mai specifică în raport.

O criză, se spune, poate fi un catalizator pentru oportunități. Poate fi însă și declanșatoarea unor derapaje majore, rupînd echilibrul social, alterînd starea de democrație, conferind puteri nelimitate unor guverne care trag foloase politice în numele protejării sănătății publice. Iar într-o lume aflată în derivă, toate acestea se pot întîmpla fără mari repercusiuni. Mai ales dacă atenția publică este captată de indivizi care zbiară că le e încălcat dreptul la libertate pentru că li se cere un lucru banal – purtarea măștii – sau se lamentează, invocînd încălcărea drepturilor omului și jeluindu-se de tratamente inumane pentru că au fost „încălcați” pe picior.

Cînd în lume oamenii sînt arestați, umiliți, torturați, omorîți, aceste șoșoane sînt cel puțin de prost gust.

p 22 jpg
Împotriva organizării de către licee a admiterii pentru clasa a IX-a
Ce tip de lume este aceea în care se întîmplă asta? Este ceva mai mult decît medieval, este un fapt primitiv și rău, atroce.
980 22 L Cutitaru  jpg
Ești cum scrii?
Așa că subiectul acestui text, scrisul de mînă, destinat mai degrabă a amuza decît a informa, va fi dezvoltat într-o mică serie, în lunile următoare.
p 21 Pierre Nora WC jpg
„Monsieur notă-de-subsol“ face istorie
Nașterea revistei Nouvelle Revue Française a avut loc în timpul unei încrîncenate lupte culturale.
caderea unui dictator jpg
„Cine a tras în noi după 22”? Singura teorie logică și bazată pe dovezi - o discuție cu Andrei Ursu -
Sînt oameni care au fost eroi în mod real și cărora li s-a băgat în cap că de fapt au fost niște unii care nu știau ce fac pe acolo și, în același timp, securiștii, care au pensii speciale, sînt eroizați.
p 22 Taormina WC jpg
Luminile și parcările Taorminei
Și să nu uitam că sîntem colonii Romei la gurile Dunării, printre atîția barbari... am pătimit destule... deve avere importanza in qualche modo”.
p 23 WC jpg
Criptomonedele nu sînt bani
Criptomonedele nu sînt bani, sînt o iluzie a unei lumi care-și caută noi căi acum în noua eră a informaticii și informației.
P G  Lowery Sideshow Band jpg
Se caută un cuvînt
Cohorte de îngeri... roiuri, stoluri, puzderie, cete, alaiuri... îți trebuie o mulțime de substantive colective ca să-l alegi pe cel mai potrivit ideii de „grup”.
973 22 Iulia Marin jpeg
De ce Bach?
Doar ecourile unui Du schaffst das m-au ajutat să pot duce piesele la final. Însă în acea zi, nu cred că Johann Sebastian Bach a ajutat multora.
p 23 Lewis Carroll WC jpg
Efemeridele lingvistice
O atitudine normală, veți zice. Poți pretinde drepturi asupra vocabularului?
p 22  James Cooke Brown WC jpg
Dreptul asupra limbii
Vladimir Putin poate, de fapt, să declare că limba rusă e proprietatea sa personală, consecințele legale ale unei astfel de pretenții sînt nule.
RoAlert jpg
Societatea de consum emoțional
De cîte ori ar trebui să sune telefoanele oamenilor într-o zi? Și apoi ce se va mai adăuga pe lista Ro-Alert?
p 22 Nagit WC jpg
Nagîț de pui
Etimologiile acestea „raționale”, dar false nu reflectă simple asocieri formale și sonore între cuvinte.
p 7 FED WC jpg
E inflația, prostule!
Întrucît Sistemul Federal de Rezerve al SUA (FED) a majorat recent rata-țintă a dobînzii, s-ar putea ca inflația să încetinească spre sfîrșitul anului în curs.
Florin Stoian 10 jpg
„Am transformat Oltenia de sub Munte într-un brand” – interviu cu geologul Florin STOICAN
„Mai întîi, trebuie să spun că rețeaua internațională a Geoparcurilor UNESCO a ajuns acum la 177 de geoparcuri din 46 de țări și există un interes atît de mare pentru alte geoparcuri, încît UNESCO a limitat numărul anual de aplicații la maximum 20 și maximum două/țară.”
p 7 WC jpg
Periculoasa alunecare spre violență a Americii
Teoriile conspiraționiste de extremă dreapta ale „statului paralel” și minciunile partidului republican despre alegerile măsluite au același țel comun: să conteste legitimitatea statului.
959 22 LCCutitarupng jpg
A texta, textare, textor & texteză
Lucrări și cărți întregi încep tot mai des să aibă ca subiect această dezvoltare adusă de inventarea computerului. Încotro va merge texteza și unde va ajunge reprezintă o chestiune care, nu mă îndoiesc, va depăși imaginația noastră din prezent.
p 7 WC jpg
America și provocarea chineză
America trebuie de asemenea să-și sporească participarea la actualele instituții internaționale pe care le-a creat și să le dezvolte pentru a stabili standarde și a gestiona interdependența.
p 19 jpg
Hîrtia, ecranul și cititul
Cum rămîne cu argumentele „emoționale” ale unui cititor care nu se poate „debarasa” de cartea tipărită?
p 7 WC jpg
Căderea lui Boris Johnson – și a noastră
În ziua de azi, personal este realmente politic: eșecurile personale sînt ipso facto eșecuri politice.
p 23 ExpoziLŤia Columbian¦â, Chicago, 1893 WC jpg
Ierusalimul de ipsos – Expoziția Mondială de la Chicago, 1893
La Chicago, în 1893, un oraş ideal întreg s-a pogorît pe harta oraşului, condiţionat de sit şi de cultura albă, creştină, „falocentrică” şi „elitistă” care domina acel moment.
p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supraviețui oare modelul economic german războiului purtat de președintele rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Tocăniță de vin
Numite, în engleză, SOT („slips-of-the-tongue”), greșelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grabă sau sub imperiul emoțiilor, sînt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
„Noua Ideocrație” și Eterna Idiocrație
În locul pe care credința (frica de Dumnezeu) îl ocupa în sufletul individual a rămas un gol, o gaură neagră.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm – artistul din fața fotojurnalistului
Fotojurnaliștilor le-aș spune să se concentreze pe fericirea din lume, să rămînă curioși și puternici, să lucreze constant, să fie empatici cu oamenii – însă toate acestea ar trebui să fie conectate cu talentul artistic.

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.
image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.